19,320 matches
-
Prin analiză a abaterilor, a problemelor potențiale cu influențe negative, construirea arborelui decizional. Prin simulare, joc de roluri, scenarii rezolutive cu raportare la condiții și perspective. • Prin prevedere a proiectelor acționale în condiții variate de aplicare, reconsiderare, completare, corectare, prevenire, ameliorare, dezvoltare. • Prin utilizare ca instrumente: matrice de analiză criterială, hartă conceptuală sau situațională, arbore decizional, diagrame, inventar de consecințe, rețele cognitive cu rute de rezolvare, tabele comparative pe criterii, liste de alternative, modelări, analiza SWOT. Prin acțiuni de prevenire a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
produce informații care permit reglarea, extragerea de valori, a da sens), • ca obiect (evaluarea competențelor, nu numai a cunoștințelor, nici a capacităților, nici doar situații sau mozaic de obiective), • ca mijloc (în cursul formării sau la sfârșit), • ca funcții (pentru ameliorarea învățării formativă, pentru un bilanț al achizițiilor certificativă sau pentru motivarea educaților), • criterii (definirea celor privind calitatea, evaluarea criterială mai mult decât cea normativă, cu precizarea de criterii minimale și de perfecționare), • ca actori implicați (favorizează autoevaluarea pentru dezvoltarea autonomiei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
versus a fi evaluat • Evaluarea curentă, în timpul învățării se deose bește de evaluarea sumativă. Educatul participă, pe diferite criterii, la evaluarea achizițiilor sale, autonom, prin autocontrol, autocorectare, autoevaluare, prin angajarea lui în procese de reglare, de adaptare a mijloacelor de ameliorare. • Educatul nu evaluează propriile producții. Evaluarea cere implica rea totală a lui în prezentarea riguroasă a achizițiilor. Istoria evaluării în educație a surprins abordări tradiționaliste sau actualizate, concretizate în diferite modele-instrumente metodologice, dar acum sunt relevante și schimbările conceptuale, interpretative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sprijinit când apare dificultatea, pentru a atinge apoi nivelul așteptat. Și chiar de la începutul abordării ei, cercetările (De Ketele, 1993) i-au recunoscut avantajele față de modelele tradiționale: • face parte din procesul normal de învățare a fiecărui obiectiv în parte, pentru ameliorare, mai ales în cazul pedagogiei diferențiate, prin procesul de reglare, • se deosebește de evaluarea sumativă, care este de bilanț a performanțelor, achizițiilor, • parcurge anumite etape esențiale (culegerea de informații în sesizarea progresului și a dificultăților în învățare, interpretarea lor din
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru efort și succes sau de formulare a unor așteptări față de posibilitatea rezolvării unor probleme mai dificile și după criterii mai exigente. • Favorizează dezvoltarea educatului prin informarea asupra procesului învățării, pentru autoevaluare continuă, ca apoi să-i ghideze conduita spre ameliorarea acestuia, până la realizarea obiectivelor propuse. Iar nu vizează informarea asupra certificării finale a dezvoltării globale, în raport cu standardele curriculare date. • Este legată de paradigma constructivistă, de paradigma interpretării și de paradigma calității (explorează dinamica interacțiunilor în activitate, multiplele proceduri și perspective
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în care se acționează, asupra modului de operare, a nivelului de realizare a învățării, în raport cu exigențele stabilite. • Arată educatului unde se află cu atingerea performanței în fiecare mment al ei. • Oferă, antrenează atitudinea critică pentru obținerea de sugestii potrivite în ameliorare. • Oferă informații educatorului în perfecționarea proiectului său alcătuit anterior, dă sugestii pentru reproiectare sau pentru noi proiecte. • Dă imaginea fidelă a unui proces real în desfășurare a învățării și se realizează înainte de a fi finalizată. • Fiecare își poate face evaluarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evaluării sumative (ca pregătire calitativă pentru aceasta). • Să se realizeze și o evaluare a verificării, a controlului însuși din aceste momente (deosebită de verificarea finală), ca scop, metodologie, organizare, interpretare, utilizare a aprecierilor în continuarea prin alternative a procesului, a ameliorării experienței de învățare. • Să nu se conceapă un proiect ca definitiv, ci cu alternative metodologice, pe diverse criterii, să se prevadă și să se găsească alternative la dificultăți, restricții și erori tipice. Atitudinea educatorului asigură reușita acestei evaluări, dacă: este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și alte fenomene: indisciplina, oboseala, monotonia, absenteismul, conflictele, falsul interes pentru lecție, recurgerea la autoritatea formală a educatorului. De aceea, opinează R. Bean (2004), educatorul are nevoie aici de capacități, competențe specific manageriale pentru provocare, ascultare, receptare, stimulare, negociere, aprobare-valorizare, ameliorare, recunoaștere, dacă dorește participarea și implicarea reală, progresivă a educaților, în conducerea activității. Doar pentru menținerea atenției, de pildă (nu doar captarea ei inițială), a interesului, acesta poate recurge la tehnici manageriale în organizare, îndrumare, reglare: utilizează pauze tăcute, schimbă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dezvoltare anume acțiunile de cercetare pedagogică științifică, chiar la nivelul practicii educaționale. Astfel, constatările, cunoștințele educatorilor pot fi apoi mobilizate, integrate, pot genera acțiuni deliberate de găsire de noi soluții, în baza formulării de întrebări, reflecții și ipoteze, proiecte de ameliorare. Mai mult, acestea să fie raportate nu doar la aspectul concret al acțiunile de formare, ci și la cel conceptual și epistemologic, pentru a ști cum să procedeze, să interpreteze apoi științific, creativ, eficace, adică să surprindă conceperea și realizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cercetarea pedagogică imprimă și schimbări calitative în conduita profesională a educatorului: • rigoare, • distanțare de simpla opinie sau de propuneri convenționale, • obiectivitate, • neutralitate, • gestiune a implicării, • mobilizare, • participare, • exteriorizare, • analiză a constrângerilor, • raportare la criterii, • găsirea unui ansamblu de referință pentru ameliorarea calității educației, • respectare a adevărului științific, • prețuire a faptului real, • reguli metodologice precise, • proceduri transparente, • echilibru și complementaritate între interpretarea cantitativă și calitativă a rezultatelor, • transferabilitate de criterii, • respectare a exigențelor calității, • raportare la scop, • conștientizare a efectelor asupra deciziilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pus problema și invers, apărând acțiunea-cercetare: practicianul nu poate fi și el cercetător, în anumite condiții? După anii '70, s-a afirmat a II-a generație, prin preocuparea de reformă curriculară în Anglia, care solicita implicarea educatorilor, a educaților în ameliorarea educației prin atitudine critică față de curriculum, la care s-au adăugat cercetările ce-l privesc pe profesorul reflexiv (Schön, 1983) sau cele privind învățarea experiențială (Kolb,1984). După anii '80 (apud Goyette, 1987, pp. 8-11) este o revenire puternică a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
problematice din realitatea școlară, mediul social-cultural, politic, dinamica grupurilor, analiza instituțională, relațiile autoritate-libertate, acțiuni descentralizate. A treia generație, după anii '90, urmărește aplicabilitatea teoriei cercetării pedagogice în situații, contexte reale, concomitent cu activitatea curentă, până la implicarea în decizii instituționale, în ameliorarea situațiilor reale, în transformarea contextelor. Concepe apoi cercetarea-acțiune ca instrument de emancipare în sprijinul individului și al organizațiilor, subliniind rolul criticii proprii în dezvoltarea practicii reale, în profesionalizarea pedagogică a educatorilor, cu trecerea de la abordarea pozitivismului la cercetarea conduitei, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noutăți, după criteriile și regulile procesului și metodologiei cercetării. Astfel, practicianul-cercetător realizează și o acțiune de dezvoltare profesională a sa, ca o învățare prin descoperire, parcurgând etape ale acestui proces: → reflecția asupra activității curente → proiectarea unui plan de aprofundare și ameliorare a unei probleme critice constatate → desfășurarea acțiunii de cercetare →observarea efectelor și colectarea datelor → reflecția → revizuirea planului → efectuarea noii acțiuni → noi observări → reflecții, interpretări finale →valorificarea rezultatelor. Sau într-un alt model al demersului său, practicianul-cercetător poate dezvolta momentele: → stabilirea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Bradbury, 2006). Tabel 23: Acțiunea-formare-cercetare a educatorului Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului Definire • Este un macro-concept, ca purtător de complexitate, pentru că are fundamentare, funcții, finalități, elemente operative, metodologii, instrumente. • Sistem de acțiuni de cercetare a soluțiilor pentru transformarea, ameliorarea practicii educaționale. • Implică o proiectare a lor în spirală și antrenează pe toți cei • Își are originea în metoda experimentală, în psihologia socială privind relațiile în mediul educativ, în pedagogia critică asupra educației clasice, în învățarea experiențială. Dar se focalizează
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
științifică, învățarea acțiunii eficiente ș.a. • Cuprinde acțiuni de proiectare și desfășurare Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului angajați în practica educativă, în orice moment. • Are în vedere dinamica contextului, are caracter social, conducând la înțelegerea, evaluarea, rezolvarea de probleme, ameliorarea situațiilor date, folosirea instrumentelor și a reflecției în perfecționarea practicii. • Devine o (micro)paradigmă epistemologică a practicii, din care pot deriva altele: pragmatic-pozitivistă, pragmatic-interpretativă, pragmatic-critică, pragmatic-formativă ș.a. de intervenție, observări, analize, evaluări și autoevaluări, reflecții critice, de identificare a problemelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și se deosebește de activitatea curentă prin aprofundarea unei probleme particulare în timp. • Esența constă în disciplinarea cercetării în contextul focalizării eforturilor pe căutarea soluțiilor pentru calitatea activității în clasa-organizație și a performanțe lor acționale, devine un instrument puternic în ameliorarea/schimbarea practicii în organizație. • Alte definiții parțiale: fie ca acțiune pentru înțelegerea, evaluarea și apoi perfecționarea practicii, fie ca acțiune și procedură de descoperire, înțelegere și angajare în procesul de schimbare, fie ca procedură de proiectare Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
critică a plasării educației în realitate, proces ciclic de planificare, acțiune, dezvoltare, reflecție, justifică diferitele practici ale educatorilor. • Acțiunea-cercetare nu este metodologie a cercetării, ci o orientare a descoperirii diferitelor probleme ale practicii, a evidențierii și testării diferitelor practici pentru ameliorare, de testare a unor ipoteze ivite din practică, formulate și verificate de către practicieni, demonstrează descoperirea-în-acțiune ca aspect pozitiv al desfășurării vieții reale școlare, educative. Obiective • Relevarea importanței studierii prin cercetare a practicii tradiționale și a rolului criticii ei. • Relevarea valorii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
priorități, ce constrângeri, ce demers, ce roluri, ce eficiență, ce calitate în raport cu normele educației). în schimbarea de paradigmă în educația științifică. De unde necesitatea cooperării cercetător-practician în dezvoltarea științei educației, în dezvoltarea științifică a practicii. • Mobilizarea cunoștințelor științifice în practică, pentru ameliorarea ei, ca urmare a reflecțiilor educatorului în și asupra ei, cu aplicarea și verificarea datelor teoretice. • Formularea de reflecții asupra rezolvării progresive a unor probleme critice în practica educațională, asupra căutării surselor și șanselor rezolvării în contextul real. • Scopuri ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a resurselor, găsirea de alternative în rezolvare, clarificarea tensiunii în identificare, interpretare, aplicare., cu tensiuni între valori.. Reflexivitatea este esențială pentru autointerogare, autoevaluare, cu rolul dominant în dezvoltarea profesională a practicienilor prin soluționarea problemelor contextului, prin experimentul de intervenție în ameliorarea situației. • Acțiunea-formare-cercetare în educație: pentru cercetarea obținerii succesului, pe ruta profesională individuală sau colectivă, în dezvoltarea profesională și cercetarea eficienței instituției. Fiecare educator are un plan de dezvoltare profesională în timp și cuprinde și acțiunea de cercetare, nu numai programe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a propune decizii în propria activitate, a grupului, dar parcurgând pașii unei cercetări științifice pedagogice. Practicianul identifică problemele critice reale, încurajează analiza lor critică diferențiată în contextul real, promovează propria dezvoltare profesională astfel, se documentează, se întreabă, propune ipoteze de ameliorare sau schimbare, verifică, reflectează, argumentează decizii-consecințe, caută șanse de implementare și apoi de includere în teorie, în generalizări. • Analizează ce decizii poate lua pentru reglarea acțiunilor, pentru dezvoltarea individuală a educaților. • Exersează practicarea discursului pedagogic științific. Indicatori • Fezabilitatea (posibilitatea testării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ușor să cumințești o idee, decât să o găsești. Se cere cantitate - pentru că primele răspunsuri sunt de obicei cele mai uzuale, banale și neoriginale; asocierile inedite și soluțiile ingenioase apar abia ulterior. Sunt încurajate asociațiile neobișnuite de idei, combinările și ameliorările soluțiilor propuse de ceilalți. Alcătuirea grupului brainstorming presupune respectarea unor condiții specifice: Selecția se face în funcție de dorința persoanei de a participa. Între membrii grupului să nu existe antipatii, ostilități, ci dimpotrivă să fie legături de prietenie, de simpatie. Să nu
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
s-ar putea întâmpla dacă am putea auzi tot ce gândesc ceilalți oameni? Proba 7 - Îmbunătățiri Mai jos sunt prezentate o serie de situații sau produse care necesită îmbunătățiri. Vă rugăm să vă gandiți la cât mai multe soluții pentru ameliorarea lor. Cum s-ar putea îmbunătăți un cățeluș de jucărie pentru a fi mai atrăgător pentru copii? Să meargă, să vorbească, să dea din urechi și din coadă, să se spele singur, să plângă dacă i se vorbește urât..... 1
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Cum s-ar putea îmbunătăți un cățeluș de jucărie pentru a fi mai atrăgător pentru copii? Să meargă, să vorbească, să dea din urechi și din coadă, să se spele singur, să plângă dacă i se vorbește urât..... 1. Ce ameliorări ar trebui aduse unui tren pentru a fi cât mai folositor călătorilor? 2. Ce s-ar putea face pentru ca Iașul să fie un oraș curat? 3. Cum ar trebui organizată o tabără pentru a fi cât mai atractivă și utilă
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
aerobice sunt posibile datorită sistemului aerobic de care dispune organismul; care este răspunzător de transportul O2 din aer până la fibrele musculare, sistemul respirator fiind intermediarul între organism și lumea exterioară. Scopul activității aerobice este de a mări eficiența acestui sistem, ameliorarea la toate nivelurile a eficienței transportului de oxigen și a producerii de energie pentru mușchi. Eforturile sportive presupun acte motrice la baza cărora stau contracții musculare rezultate din transformarea energiei chimice în energie mecanică, proces ce se petrece la nivelul
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
turnată din aur, cu o fațetă vestibulară prefabricată din porțelan. Numele de “coroană Weiser” s-a extins apoi și la cele metalo-acrilice, apărute deja în perioada 1936-1940, odată cu primele produse din polimetil-metacrilat (Palapont, Paladon). S-au căutat mereu sisteme de ameliorare a fixării acrilatului pe metal. Sistemul de retenție „perlat” a dat rezultate acceptabile și se folosește mult în prezent în țările (și la noi) unde metalo-ceramica modernă, cu porțelan ars pe metal, pătrunde încet, din cauza costurilor ridicate. Apariția între anii
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]