190,296 matches
-
schimbării din societatea românească de după revoluția de la 1848 (mai ales perioada de dezvoltare din vremea lui Carol I, când au fost puse bazele României moderne) și cea din anii care au urmat prăbușirii regimului comunist. Nici măcar nu este nevoie de analiza elaborată a cunoscutului istoric al ideilor pentru a constata că acum, ca și atunci, totul este de (re)construit, de la instituții la mentalitatea oamenilor. Bunul simț politic al conservatorilor, viziunea organicistă asupra dezvoltării societății, întoarcerea la valorile tradiționale într-o
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
mentalitatea oamenilor. Bunul simț politic al conservatorilor, viziunea organicistă asupra dezvoltării societății, întoarcerea la valorile tradiționale într-o lume aflată sub dictatura rating-ului de televiziune, asigurat de vulgaritate și violență, sunt mai actuale ca niciodată. Lecțiile de moderație, prudență, analiză critică ale conservatorilor trebuie recitite cu multă atenție astăzi când goana după înavuțirea rapidă, imperativele show-ului generalizat și truismele progresului, ale integrării euro-atlantice aproape că au ucis orice formă de luciditate. Putem să acceptăm sau să respingem teoriile conservatorilor
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
mai valoroasă decât proza. Dacă în cazul poeziei lista lui Emil Boldan se învârte mai mult în jurul unor nume decât în jurul unor titluri, în cazul prozei selecția e mai bine țintită pe titluri și teme (observație valabilă și pentru teatru). Analiza e în toate cazurile vădit conținutistă (ideologică, sociologică) și aproape deloc preocupată de performanțele expresiei estetice. Criticii i se rezervă un rol auxiliar, umil, de instrument al partidului muncitoresc în orientarea ideologică a literaturii. 1961 e un punct de inflexiune
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
în curs de finalizare Proza scurtă postmodernă românească. Tânărul exeget, deși ia în serios postmodernismul românesc ca și cum ar fi existat cu adevărat (și nu ar fi fost doar un joc literar studențesc invizibil din perspectivă istorică), se remarcă, în cursul analizelor, prin finețea observațiilor și printr-un subtil umor de idei. Iată, ca exemplu, un comentariu la o schiță a lui Costache Olăreanu: "Grandoarea și decăderea unui sărut parodiază mitul androginului: ŤO unică răsuflare pompă un aer dulce în patrupedul cu
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
sufere îndelung, cavalerii și cete de sfinți sînt simple ipoteze pe care, știm bine, istoria nu le-a creditat. Nici abolirea suficienței individuale prin expunerea la dureri nu pare un "program" realizabil. Ce rămîne, atunci, din această filosofie lirică? Mici analize, portrete de sentiment ca niște fișe de dicționar: "Mila este o iubire în oboseală, o iubire în care obiectul ne este exterior. De aceea în milă ne dăm seama atât de bine de condiția altuia, avem o viziune atât de
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
ușurare, incertitudine din sufletele celor care au certitudinea că vor scăpa din calvarul comunist, dar și neliniștea că se vor avânta în plin necunoscut. Toate aceste pagini se citesc cu sufletul la gură, ritmul acțiunii, atenția acordată detaliilor și finețea analizei psihologice dovedind, fără putință de tăgadă, că ne aflăm în fața unui mare prozator. Deruta existențială a unui bărbat venit să își conducă familia spre vaporul libertății este descrisă în cuvinte puține din care însă răzbate o întreagă dramă: Sergentul îi
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
texturii epice. Ironic și autoironic, inteligent și cultivat, autorul utilizează cu naturalețe procedeele specifice postmodernismului (intertextualitatea, aluziile culturale, contextualizarea prin introducerea în ficțiune a unor întâmplări și personaje identificabile în viața reală), dar are și capacitatea de a realiza o analiză aproape cinică a situației politice, economice, sociale și culturale din Republica Moldova. Rezultatul este o combinație unică de (post)modernitate și pitoresc, o sinteză irepetabilă între Barthes, Borges și soții Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Postmodernitatea scriiturii și absurditatea existenței cotidiene într-
Textualism basarabean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8286_a_9611]
-
aproape nimic o literatură, pentru a "compensa" o istorie nenorocită și a arăta că noi, care "de la Râm ne tragem", putem concura cu Occidentul prosper cultural. În Impulsul compensator, a doua secțiune a cărții lui Negrici, găsim o serie de analize aplicate, metodice și necruțătoare ce corectează această reprezentare fals-organicistă (sau, și mai grav, triumfalistă) a trecutului nostru "literar". Punctul de vedere comun este că numai falanga protocronistă ar fi culpabilă pentru această gravă rătăcire intelectuală a scornirii de precedențe și
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
nejustificat de mult. Ar trebui enumerate orașele unde nu sînt facultăți de teatru ca să isprăvim mai iute. Din punctul meu de vedere, două sînt întrebările cheie, avînd în vedere degradarea alarmantă a acestui tip de învățămînt universitar, adesea invocată în analizele performanțelor dintr-un spectacol sau altul. Nu înțelegem ce spun, cum rostesc, ei nu știu cine sînt și ce joacă. Vin pe scenele profesioniste cu tare și handicapuri enorme, fără prestanță, fără dicție, fără cultură teatrală, fără noțiuni de etică, de civilizație
Șaptesprezece pentru teatru (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8293_a_9618]
-
lucrează cu studenții arta actorului? 2. Ce fac sutele de actori care termină în fiecare an, la nivelul țării? Mi se pare un subiect extrem de important și mereu ocultat. Cu intenție. Sînt admise, uneori, lamentațiile. Ca la români. Neproductive. O analiză lucidă și responsabilă la nivelul școlilor de teatru pe această temă mi s-ar părea mai mult decît obligatorie și onestă. Are, însă, cineva interesul să o facă cu adevărat? Mă tem că nu. Se cultivă cu succes minciuna și
Șaptesprezece pentru teatru (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8293_a_9618]
-
inițial (statura supradimensionată a unor autori, persistența unor clișee, performanțele poeziei neomoderniste în anii minirevoluției culturale, intelectualizarea și rafinarea prozei, într-un context tot mai rigid...) sunt decodate și mai bine justificate. Nu prin axiome și sentențiozități critice, dar prin analiza remarcabilă a distorsionărilor și compensărilor mitologice. Inclusiv scriitorii din alt secol decât cel al comunismului victorios sunt parte a acestui proces în două faze: deformare ideologică și compensare mitică. Utilizați ori indexați de regimul trecut, anexați la un moment dat
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
consistente - volume de critică literară apărute în intervalul acestei jumătăți de an editorial se referă exclusiv la figura publică a poetului Eminescu. Îmbucurătoare - dar și demnă de multe precauții - potrivire! Simpla interpretare de text, atât de dragă tuturor școlilor de analiză ale ultimelor decenii, s-a dovedit, cu fiecare carte apărută în colecțiile omagiale antedecembriste, falimentară. Sute de tomuri scrise cu dedicație se mulțumeau să rearanjeze aceleași piese ale aceluiași puzzle versificat, în vreme ce mii de prezumtivi cititori se mulțumeau și ei
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
greu de spus cum, o expresivitate neconcludentă. Deși, știm lecția, voluntară! Câteva dintre premisele recitirii unei nuvele ca Sărmanul Dionis sunt oricând de reținut. Concluziile, nu mai puțin. Măcar pentru utilitatea lor latentă, confirmată de capitolele ulterioare. În schimb scrupuloasa analiză de natură structuralistă care face legătura între una și cealaltă e în măsură să creeze suspiciuni. Felul în care clamata influență dinspre nuvelistica fantastică a lui Théophile Gautier (în speță Avatar) și Avatarii faraonului Tla (să nu uităm, titlul îi
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
reprezintă marea artă a interpretului care, prin jocuri agogice sau coloristice reliefează convingător un parcurs sau câmp tematic. În varianta propusă de S. Sandrin toate acestea au prins un contur limpede încă din la prima mișcare, Allegro, fiind rezultatul unei analize aprofundate a textului . Marile dezvoltări din interiorul temelor Finalului,un gigantic rondo-sonata, Allegretto-Presto sau a secțiunii mediane au fost Sandrin susținute cu multă forță, cu virtuozitatea și mișcările interiore adecvate. Privind retrospectiv, contemporanii fiecărei epoci au avut minusurile lor, dar
De Prim?var? ... by Corina Bura () [Corola-journal/Journalistic/83131_a_84456]
-
Cartea lui Eliade a fost comparată - încă de la apariție cu Un om sfârșit de Giovanni Papini. în ce privește tehnica, predomină monologul interior, întrerupt din când în când de dialog. Este ușor de recunoscut procedeul lui A. Huxley și J. Joyce. Minuțiozitatea analizelor ne face să ne gândim la în căutarea timpului pierdut de Marcel Proust. Totuși, indiferent de similitudinile ce s-au făcut și se mai pot face, trebuie să subliniem, de la început, originalitatea scriitorului și specificul românesc al cadrului, cât și
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
Lotar Rădăceanu, Constant D. Ionescu, Alexandru Bărbat, Ion Marinescu, Ovidiu Papadima). Dintre numele mai puțin sonore care au făcut observații incitante și originale despre întoarcerea din rai mă opresc la Graziella Sotiriu. Desprind - fără comentarii -două pasaje dintr-o amplă analiză a romanului: "E o dramă metafizică desfășurată în scenete de film interior, al căror cuprins psihologic depășește la un moment dat cadrele generației contemporane pentru a se afunda în straturi de etern omenesc, acolo unde gândirea lui David sau Pavel
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
din perioada stagiului militar - desfășurat chiar la Bacău, oraș evocat de mai multe din amintirile volumului din 2008, sub numele Bachau (joc de cuvinte, prin contaminare cu numele lagărului de concentrare de la Dachau) -, dar și din literatura vremii. Experiența și analiza materialului îl făceau pe autorul de acum aproape 70 de ani să considere că nu soldații creează argoul militar, ci militarii de carieră. Cu totul alta era concluzia lui Ion Moise, într-un articol din 1982, "Note de argou militar
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
Maestrului în viața muzicală românească și în cea academică va apărea în curând, dar până atunci vom sublinia numai câteva aspecte ale preocupărilor sale, în special în domeniul dirijatului, al interpretării muzicale, al teoriei limbajelor, a comunicării, al modelelor de analiză, al importanței și semnificației elementelor morfo-sintactice în alcătuirea imaginii interpretative etc. Demersul intelectual și artistic al maestrului Crăciun s-a constituit dintr-o informare multidisciplinară, asimilând și înțelegând fluxul cercetării din secolul XX - atât de radical în viziune -, sintetizând în
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
mecanismul conștiinței, al intenționalității, a noesei și noemei, maestrul Crăciun s-a angajat în cercetările sale de tip semiotic, semantic și hermeneutic cu scopul definirii unor realități - cum sunt cele ale „limbajului verbo-muzical”, „limbajul dirijoral”, „gestul dirijoral cu funcție de semn”, „analiza morfo-sintactică a partiturii”, „impulsul gestual - generator de expresie”, „clase de bătăi dirijorale” , conceptul de „figură gestuală”, „figuri de tact de bază, derivate și supraordonate”, „curba tensională a unităților frastice”, „modelul mental dirijoral” și multe altele. Semnificativ este că maestrul Petre
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
conținutului lucrării - apoi aprofundăm trăsăturile limbajului muzical. - Orice partitură are o existență intențională, la fel ca toate operele de artă ale omenirii. - O partitură corală trebuie analizată în așa fel ca fiecare secțiune să facă trimitere la întregul acesteia. - Toată analiza partiturii trebuie gândită ca o desfășurare a sistemului semiotic în componente subordonate și supraordonate, gândite - la rândul lor - tot ca sisteme. - La analiza partiturii nu folosi numai privirea ci și urechea. - Important este modul de a gândi o partitură; gândirea
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
partitură corală trebuie analizată în așa fel ca fiecare secțiune să facă trimitere la întregul acesteia. - Toată analiza partiturii trebuie gândită ca o desfășurare a sistemului semiotic în componente subordonate și supraordonate, gândite - la rândul lor - tot ca sisteme. - La analiza partiturii nu folosi numai privirea ci și urechea. - Important este modul de a gândi o partitură; gândirea deschide perspectiva asupra modului de a proceda. - O partitură trebuie să corespundă celor cinci simțuri, nu numai să fie „frumoasă” auzului, ci să
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
contemporani ai săi - n-a avut vreo îndoială: România (așa o va numi mereu) e țara compusă din cele trei provincii istorice, coincizînd cu hotarele vechii Dacii. în mintea lui Bălcescu, condiția europeană a acestei țări pare un dat natural, analizele pe care el le închină situației de la noi pleacă întotdeauna de la situația din principalele țări europene (Franța, Prusia, Anglia), socotind că problemele României se pot rezolva doar în context european. Atracția pentru istorie a fost la Bălcescu precoce și totală
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
al cărei traiect diaristica lui Mihail Sebastian nu e străină. Lăsăm, din nou, la o parte câteva inexactități de genul acelora prin care Mateiu pare să neglijeze numărul real al fraților săi paterni, doar Tușchi și Luchi având, la o analiză grăbită, dreptul la vizibilitate. Esențial și deconcertant e, însă, felul în care pretinsul autor al jurnalului acestuia fraged se raportează la masca lui scriitoricească. Cartea conține, abundent, chiar fragmente din opera, celebră, a lui Mateiu Caragiale. Autocitarea ingenuă reprezintă una
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
dar și cu conștiinciozitate și seriozitate iar rezultatul s-a “văzut” în calitatea acestei ediții, a XXIV-a a SIMN, apreciere confirmată și de opiniile membrilor comisiei Secției Instrumentale și Multimedia de la Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România în recenta analiză a SIMN 2014 făcută de aceștia și de conducerea UCMR. Care sunt punctele forte și, deopotrivă, punctele slabe ale ediției 2014, comparativ cu ediția 2013? D.B. Punctele forte ar putea fi participarea externă (interpreți) mai numeroasă și mai bună din
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
gard,/ la mine-n ramuri poame roșii ard./ Drumețule, să iei fără sfială,/ Că n-ai să dai la nimeni socoteală./ Iar dacă vrei s-aduci cuiva mulțam,/ Adu-l țărânii ce sub mine-o am". Într-un volum de Analize literare pentru bacalaureat și admiterea la facultate, Zaharia Macovei dezvăluia această polemică implicită: "E de mult depășit deviantul sens biblic al mărului păcatului originar, acum fiind gândit într-un context istoric concret. Merele roșii au semnificația revoluției mature. În al
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]