9,656 matches
-
debitul aortic, ceea ce mărește debitul cardiac și reduce volumul regurgitant în AS. Reducerea dimensiunilor VS, poate ameliora sau restabili competența valvei mitrale [4]. • Anticoagulantele sunt indicate pentru: - prevenirea embolismului sistemic la IM cu fibrilație atrială (INR 2-3), - tromb AS sau antecedente de embolism, - postoperator la înlocuire valvulară cu proteze (permanent) sau după valvuloplastie mitrală timp de 3 luni. • Antibiotice pentru profilaxia endocarditei bacteriene. • Beta-blocantele pot reduce de asemenea frecvența cardiacă ridicată [6] cu strictă indicație și individualizare la pacient. În IM
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
utilizeaze limite indexate la suprafața corporală (diametrul end-sistolic peste 25 mm/m2). - Evoluția anevrismului de aortă ascendentă a fost cel mai bine studiat la sindromul Marfan. Factorii predictivi cei mai puternici sunt diametrul rădăcinii aortei la nivelul sinusurilor și existența antecedentelor familiare de complicații (disecție de aortă sau deces subit). Când diametrul aortei a atins 6 cm incidența precoce de ruptură este 3,6%, disecție 3,7% și deces 10,8%. Creșterea în diametru a aortei duce la creșterea incidenței de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
mai mari decât percentilul 95 al valorilor normale [Bostom et al., 1997]. Această prevalență a hiperhomocisteinemiei în uremie este foarte ridicată, dacă o comparăm cu cea de la alte populații cu afectare vasculară: 18-30% la subiecții coronarieni, 40-42% la subiecții cu antecedente de accident vascular cerebral și 19-28% la pacienții cu arteriopatie a membrelor inferioare [Boers et al., 1997]. După diferiți cercetători, nivelul homocisteinemiei la pacienții cu dializă peritoneală este superior, egal sau inferior celui de la pacienții hemodializați. Aceste diferențe pot fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
evidențiată prin creșterea concentrației factorului von Willebrand și a inhibitorului activatorului plasminogenului (PAI-1) [Kunz et al., 1996]. La 79 de pacienți cu IRC predialitică, Chauveau et al. [1993] au găsit o concentrație a homocisteinei semnificativ mai mare la cei cu antecedente de boli vasculare față de cei fără astfel de antecedente. Bachmann et al. [1995], într-un studiu pe 50 de pacienți hemodializați, au găsit o asociere semnificativă a complicațiilor cardiovasculare cu concentrația homocisteinei și cu HTA, dar nu și cu anomaliile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
inhibitorului activatorului plasminogenului (PAI-1) [Kunz et al., 1996]. La 79 de pacienți cu IRC predialitică, Chauveau et al. [1993] au găsit o concentrație a homocisteinei semnificativ mai mare la cei cu antecedente de boli vasculare față de cei fără astfel de antecedente. Bachmann et al. [1995], într-un studiu pe 50 de pacienți hemodializați, au găsit o asociere semnificativă a complicațiilor cardiovasculare cu concentrația homocisteinei și cu HTA, dar nu și cu anomaliile lipidice, diabetul, fumatul sau fibrinogenemia. Studiul de la Cleveland Clinic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
cardiovasculare cu concentrația homocisteinei și cu HTA, dar nu și cu anomaliile lipidice, diabetul, fumatul sau fibrinogenemia. Studiul de la Cleveland Clinic [Robinson et al., 1996], pe 176 de pacienți hemodializați, a relevat o hiperhomocisteinemie mai importantă la cei care aveau antecedente de boală vasculară ateromatoasă/trombotică, independent de alți factori de risc tradiționali și de durata dializei. în studiul lui Kunz et al., singurii factori de risc independenți, după ajustarea pentru vârstă, sex, diabet, colesterol și tabagism, au fost homocisteinemia și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
75 de pacienți hemodializați, nu au găsit nici o relație între nivelul plasmatic al homocisteinei și complicațiile coronariene. Aceiași autori, într-un studiu transversal pe 445 de pacienți cu dializă peritoneală [CANUSA, 1996], nu au găsit nici o corelație între homocisteinemie și antecedentele de infarct miocardic. Cea mai mare parte a acestor studii epidemiologice observaționale au ca inconveniente caracterul retrospectiv și riscul posibil de eroare legat de efectul supraviețuitorilor. Pe de altă parte, dată fiind durata de supraviețuire medie în general scurtă a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
Un alt studiu prospectiv [Ducloux et al., 2000] a confirmat hiperhomocisteinemia ca factor de risc independent. Un studiu retrospectiv al lui Arnadottir et al. [1998], pe 120 de pacienți transplantați renal, a relevat o homocisteinemie mai mare la cei cu antecedente cardiovasculare (pre- sau posttransplant). De asemenea, o serie de studii transversale au raportat o corelație similară între homocisteinemie și afectarea cardiovasculară. Acidul folic, vitamina B6 și vitamina B12 pot scădea semnificativ homocisteinemia și sunt excelent tolerate [Arnadottir et al., 1997
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
a oxidului nitric. Ca atare, acest tip de HTA ar răspunde cel mai bine la blocanți ai canalelor de calciu. Factorii de risc pentru dezvoltarea unei HTA asociate EPO [Mann et al., 1995; Ribstein et al., 2000] sunt reprezentați de: antecedente de HTA; obezitate; corecția rapidă a anemiei; atingerea unor valori ridicate ale Hb (peste 12 g/dl) la unii pacienți. Interesant este faptul că pentru a se produce efectul prohipertensiv al EPO este nevoie de mediul uremic; EPO nu generează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
s-a întrunit în ședință publică spre a judeca pe Bazon Dumitru, fiul lui Vlad și Iulia, născut la 11 iulie 1933 în comuna Tansa, Raionul Negrești, Regiunea Iași, inginer zootehnic, fără avere, necăsătorit, fără partid, studii facultatea zootehnică, fără antecedente penale, domiciliat în comuna Dagîța, raion Negrești, Regiunea Iași, învinuit pentru faptul de uneltire contra ordinii sociale, prevenit și penalizat de art. 209 pct. 2, lit. a, a C.P.. ÎN FAPT: Inculpatul Bazon Dumitru în seara zilei de 8/9
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cancer de TB la pacienții cu litiază biliară este scăzut (sub 1%). Detectarea litiazei biliare și exereza chirurgicală reprezintă măsura principală de profilaxie la majoritatea indivizilor din grupele cu risc crescut (calculi cu dimensiune mare, infecții ale tractului biliar în antecedente, colangita sclerozantă, malformații ale tractului pancreatobiliar), la care colecistectomia profilactică este justificată, chiar în cazul calculilor asimptomatici. Alți factori de risc precum obezitatea, factorii hormonali și reproductivi la femeie (paritatea înaltă), alimentația, sedentarismul, consumul de alcool și fumatul au fost
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
severe (cardiovasculare, pulmonare, boli congenitale etc.), intoxicații cronice (alcool, medicamente etc.). Contraindicațiile relative sunt reprezentate de vârsta peste 65 ani, tromboza portală (pentru care se poate tenta grefarea venoasă pentru revascularizare), insuficiența renală acută sau cronică asociată, colagenozele, prezența în antecedentele bolnavului a unor intervenții chirurgicale anterioare pe căile biliare, pacienții HIV pozitivi sau cu AgHBc prezent. Prognosticul transplantului hepatic este mai bun dacă intervenția se efectuează înainte de apariția complicațiilor hemoragice, septice, a malnutriției și a encefalopatiei portale. Prognosticul rămâne totuși
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
Limita de vârstă pentru acest tip de transplant este stabilită la 45 ani. Contraindicațiile absolute ale transplantului cardiopulmonar sunt infecțiile în faza activă, malignitățile, vascularitele autoimune, insuficiența hepatică și/sau renală ireversibilă, infarctul pulmonar recent, prezența unei toracotomii anterioare în antecedentele patologice ale pacientului, iar contraindicațiile relative sunt diabetul zaharat și ulcerul gastroduodenal. O condiție importantă este ca pacientul să aibă un bun echilibru psihic pentru a putea urma indicațiile postoperatorii de terapie imunosupresoare. Donatorul-cadavru trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
O condiție importantă este ca pacientul să aibă un bun echilibru psihic pentru a putea urma indicațiile postoperatorii de terapie imunosupresoare. Donatorul-cadavru trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi selectat în vederea transplantului: prezența unei funcții cardiovasculare foarte bune; absența antecedentelor cardiovasculare sau tabagice; corespondență morfologică între donator și primitor; existența compatibilității în sistemul sanguin ABO. Operația de recoltare a grefei pulmonare începe cu abordul prin sternotomie mediană și disecția aortei și a venelor cave. După administrarea sistemică de heparină și
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
Pr (21.03.2008, LII). 3.1. METODE CLINICE DE INVESTIGAȚIE A BOLII VARICOASE Examinarea clinică a bolnavilor cu varice ale membrelor inferioare se desfășoară concomitent cu luarea anamnezei. Anamneza va consemna și factorii de risc în boala varicoasă, respectiv antecedentele ereditare, activitatea în ortostatism, traumatismele repetate, stil de viața sedentar, obezitatea, numărul de sarcini, administrarea de medicamente anticoncepționale orale, etc. Pacientul relatează existența intervențiilor chirurgicale în antecedenente sau eventualele tratamente sclerozante efectuate, evoluția tulburărilor trofice cutanante. Se precizează astfel debutul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
clinic local, vascular examen ecografic • Examenul clinic general Anamneza amănunțită a fost centrată pe factorul genetic și factorii favorizanți (activitate fizică în ortostatism, traumatismele repetate, stil de viața sedentar, numărul de sarcini, administrarea de medicamente anticoncepționale orale), precum și existența, în antecedente, a unei tromboflebite superficiale sau a unei tromboze venoase profunde. În cadrul examenul clinic general am urmărit prezența și influența factorilor favorizanți (obezitate, existența intervențiilor chirurgicale în antecedente sau a eventualelor tratamente sclerozante, evoluția edemelor și a tulburărilor trofice cutanante) asupra
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
viața sedentar, numărul de sarcini, administrarea de medicamente anticoncepționale orale), precum și existența, în antecedente, a unei tromboflebite superficiale sau a unei tromboze venoase profunde. În cadrul examenul clinic general am urmărit prezența și influența factorilor favorizanți (obezitate, existența intervențiilor chirurgicale în antecedente sau a eventualelor tratamente sclerozante, evoluția edemelor și a tulburărilor trofice cutanante) asupra bolii venoase. Evaluarea pacientului prin examen clinic general a fost completată prin informații furnizate de examenele paraclinice standard (biochimie, hematologie, radiografie toracică antero-posterioară, electrocardiogramă) • Examenul clinic local
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul venelor perforante. 5.3. REZULTATE În baza examenului clinic și ecografic direcționat pe investigarea sistemului venos, cazurile au fost încadrate în clase de diagnostic în conformitate cu stadiile definite prin Clasificarea CEAP. Tabelul 17 sumarizează distribuția cazurilor în funcție de stadiul CEAP, sex, antecedente în relație cu boala varicoasă, indicele de masă corporală (IMC), iar tabelul 18 - o evaluare globală a distribuției în raport de vârstă. Pornind de la simptomatologia clinică și concordanța cu clasele CEAP C, am realizat o evaluare a cazuisticii studiate pe
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
CEAP 2 și 3; sublotul 2 ce include cazurile aflate în stadiile CEAP 4, 5 și 6. 5.3.1. CARACTERIZAREA STRUCTURALĂ A SUBLOTULUI 1 Pentru sublotul 1, distribuția cazurilor în funcție de clasa de diagnostic CEAP, sex, mediu de proveniență, asocierea antecedentelor heredocolaterale este prezentată în tabelul 19. Se remarcă distribuția uniformă a cazurilor în cadrul celor două clase CEAP studiate. Prezența obezității peste gradul II a fost observată la 14 cazuri (19,71%), existând o tendință de creștere a IMC o dată cu creșterea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
24, diametru minim: p=0,501, GL=18, diametru mediu: p=0,213, GL=20) (tabel 24). 5.3.2. CARACTERIZAREA STRUCTURALĂ A SUBLOTULUI 2 Pentru sublotul 2, distribuția cazurilor în funcție de clasa de diagnostic CEAP, sex, mediu de proveniență, asocierea antecedentelor heredocolaterale este prezentată în tabelul 25. Se remarcă distribuția neuniformă a cazurilor în cadrul celor două clase CEAP studiate. În cadrul sublotului am observat asocierea antecedentelor heredocolaterale la 28 cazuri (96,55%), obezitatea peste gradul II fiind prezentă în 10 cazuri(34
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
2 Pentru sublotul 2, distribuția cazurilor în funcție de clasa de diagnostic CEAP, sex, mediu de proveniență, asocierea antecedentelor heredocolaterale este prezentată în tabelul 25. Se remarcă distribuția neuniformă a cazurilor în cadrul celor două clase CEAP studiate. În cadrul sublotului am observat asocierea antecedentelor heredocolaterale la 28 cazuri (96,55%), obezitatea peste gradul II fiind prezentă în 10 cazuri(34,48%) (tabel 25). Distribuția sublotului 2 în funcție de vâstă a evidențiat o medie de 49,48 ani cu limite între 23 și 69 ani (tabel
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vârste peste 50 ani, o creștere mai mare, de la 0,1% sub 50 ani la 0,6% peste 50 ani fiind raportată în literatură atât pentru ulcer, cât și pentru telagectazii (Chiesa et al., 2007a, Chiesa et al., 2007b). Valoarea antecedentelor personale în evoluția bolii varicoase este larg acceptată (Labropoulos et al., 1996, Chiesa et al., 2007a). Sarcina este corelată semnificativ statistic, liniar, cu creșterea semnelor de boală varicoasă (Evans et al., 1999, Schultz-Ehrenburg et al., 1992, Chiesa et al., 2007b
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
primipare/multipare (24 cazuri în stadiul CEAP C2, 21 cazuri în stadiul CEAP C3, 9 cazuri în stadiul CEAP C4, două cazuri în stadiul CEAP C6). Deși nu am analizat statistic asocierea insuficienței venoase cronice cu prezența/absența sarcinii în antecedente, cifrele de mai sus sunt elocvente pentru a susține rolul sarcinii ca factor de risc în dezvoltarea bolii varicoase. O particularitate a cazuisticii investigate și analizate este legată de existența, în antecedente, a unui episod de tromboză. În lotul nostru
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
insuficienței venoase cronice cu prezența/absența sarcinii în antecedente, cifrele de mai sus sunt elocvente pentru a susține rolul sarcinii ca factor de risc în dezvoltarea bolii varicoase. O particularitate a cazuisticii investigate și analizate este legată de existența, în antecedente, a unui episod de tromboză. În lotul nostru, procentul pacienților cu istoric de tromboză a fost de 10% (7% femei, 3% bărbați), valoare care depășește cu mult datele raportate în literatură - respectiv 1,33% femei și 1,77% bărbați (Chiesa
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Moore, Collens și Wilensky (Caggiati, Allegra, 2007), a susținut rolul inițial al factorului ereditar în apariția insuficienței valvulare. În boala varicoasă, ereditatea este un factor important (Lofgren, 1979, Travers et al., 1996), mai mult de jumătate din cei afectați având antecedente heredo-colaterale pozitive, fapt care sugerează o calitate proastă a peretelui venos, moștenită genetic. Pe fondul ereditar, se valorifică și devine manifestă acțiunea factorilor favorizanți. Contestarea acestei teorii s-a bazat pe ideea că insuficiența valvulară este, fiziopatologic, consecința leziunii parietale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]