11,250 matches
-
receptori membranari ai antigenului, ceea ce a permis înțelegerea proprietăților de recunoaștere a substanțelor străine sau a agenților străini de către componentele moleculare ale sistemului imunitar. Tot el elaborează conceptul horror autotoxicus, cu înțelesul că, în condiții normale, organismul nu poate produce anticorpi împotriva propriilor sale componente. Ulterior se elucidează structura moleculară a anticorpilor și antigenelor și se descoperă mecanismele celulare implicate în răspunsul imun, stabilindu-se că limfocitul ocupă o poziție centrală în cadrul acestora. Totodată se descifrează mecanismele de sinteză și de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a substanțelor străine sau a agenților străini de către componentele moleculare ale sistemului imunitar. Tot el elaborează conceptul horror autotoxicus, cu înțelesul că, în condiții normale, organismul nu poate produce anticorpi împotriva propriilor sale componente. Ulterior se elucidează structura moleculară a anticorpilor și antigenelor și se descoperă mecanismele celulare implicate în răspunsul imun, stabilindu-se că limfocitul ocupă o poziție centrală în cadrul acestora. Totodată se descifrează mecanismele de sinteză și de secreție a anticorpilor de către plasmocit, acesta fiind o celulă derivată din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sale componente. Ulterior se elucidează structura moleculară a anticorpilor și antigenelor și se descoperă mecanismele celulare implicate în răspunsul imun, stabilindu-se că limfocitul ocupă o poziție centrală în cadrul acestora. Totodată se descifrează mecanismele de sinteză și de secreție a anticorpilor de către plasmocit, acesta fiind o celulă derivată din limfocitul B aflat în circulația sangvină. Dar, abia în a doua jumătate a secolului XX a fost înțeleasă deplin interacțiunea complexă între componentele celulare și moleculare în realizarea răspunsului imun. Celulele implicate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și celulele T (fig. 1.1). Limfocitele T au fost încadrate în două categorii „helper” și „killer”, în funcție de rolul pe care acestea îl joacă în realizarea răspunsului imun, raportat la interacțiunea lor cu linfocitele B, care sintetizează imunoglobulinele (Ig), adică anticorpii (Ac), față de antigenele (Ag), specifice. Aflate în repaus, celulele T și B nu pot fi deosebite morfologic (A). Diferențierea apare însă atunci când aceste celule devin active. Astfel, celula B activă (celulă plasmatică) (B) are o citoplasmă cu o bogăție extraordinară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
repaus, celulele T și B nu pot fi deosebite morfologic (A). Diferențierea apare însă atunci când aceste celule devin active. Astfel, celula B activă (celulă plasmatică) (B) are o citoplasmă cu o bogăție extraordinară de reticul endoplasmic, plin cu molecule de anticorpi (imunoglobuline). Nucleul limfocitului B activ prezintă zone cu cromatină condensată (heterocromatină) dispusă periferic, după un patern specific, cu rol în reglarea tranzitului molecular prin porii anvelopei nucleare. Totodată, zonele eucromatice active transcripțional sunt evidente și au un aspect clar. Celula
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la invadarea organismului de către un antigen, și imunitatea naturală, nativă, de așteptare, reprezentând abilitatea intrinsecă a sistemului imunitar de a răspunde la anumite antigene, bazată pe prezența unor limfocite desemnate Lyz1, selectate pentru expresia unui anumit repertoriu de specificități de anticorpi (Lewin, 2000). S-a înțeles astfel că există un răspuns imun (RI) mediat umoral, în cadrul căruia se realizează producerea de imunoglobuline specifice pentru molecule străine organismului, cu valoare de antigene. Acesta reprezintă evenimentul primar în realizarea RI. Recunoașterea antigenului (Ag
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
2000). S-a înțeles astfel că există un răspuns imun (RI) mediat umoral, în cadrul căruia se realizează producerea de imunoglobuline specifice pentru molecule străine organismului, cu valoare de antigene. Acesta reprezintă evenimentul primar în realizarea RI. Recunoașterea antigenului (Ag) de către anticorpul (Ac) corespunzător conduce la realizarea complexului Ag-Ac. Formarea acestuia mobilizează alte componente ale sistemului imunitar cum ar fi limfocitele T, care stimulează limfocitele B să producă și să secrete anticorpi specifici antigenului invadator. Asemenea limfocite T, capabile de a induce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reprezintă evenimentul primar în realizarea RI. Recunoașterea antigenului (Ag) de către anticorpul (Ac) corespunzător conduce la realizarea complexului Ag-Ac. Formarea acestuia mobilizează alte componente ale sistemului imunitar cum ar fi limfocitele T, care stimulează limfocitele B să producă și să secrete anticorpi specifici antigenului invadator. Asemenea limfocite T, capabile de a induce limfocitelor B capacitatea de a secreta anticorpi, s-au numit celule T helper. Formarea complexului Ag-Ac declanșează totodată procesul de distrugere a antigenului, proces în care rolul major revine complementului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Ag-Ac. Formarea acestuia mobilizează alte componente ale sistemului imunitar cum ar fi limfocitele T, care stimulează limfocitele B să producă și să secrete anticorpi specifici antigenului invadator. Asemenea limfocite T, capabile de a induce limfocitelor B capacitatea de a secreta anticorpi, s-au numit celule T helper. Formarea complexului Ag-Ac declanșează totodată procesul de distrugere a antigenului, proces în care rolul major revine complementului. Acesta este o componentă a sistemului imunitar a cărui denumire semnifică tocmai acțiunea sa de a susține
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Formarea complexului Ag-Ac declanșează totodată procesul de distrugere a antigenului, proces în care rolul major revine complementului. Acesta este o componentă a sistemului imunitar a cărui denumire semnifică tocmai acțiunea sa de a susține, mai exact de a complementa, acțiunea anticorpului, asigurându-se astfel distrugerea antigenului. Complementul reprezintă un set de aproximativ 20 de proteine care interacționează, realizând o cascadă de reacții proteolitice. O celulă bacteriană infecțioasă, cu valoare de antigen, pătrunsă în organism, este lizată sub acțiunea unei asemenea cascade
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reprezentarea grafică a modalităților în care celulele T helper ajută celulele B: 1) odată legată la o celulă B, celula T helper secretă limfokine care stimulează celula B să se dividă prin mitoză și să sufere diferențiere spre a sintetiza anticorpul specific antigenului, devenind celulă plasmatică (din Kimball, 1994). Pe de altă parte, există un răspuns imun mediat celular, realizat de către o clasă de limfocite T numite celule T citotoxice sau celule T ucigașe , adică T killer. Un asemenea răspuns imun
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
declanșat de invadarea organismului de către un parazit intracelular (de exemplu bacterii intracelulare, virusuri). Celula gazdă invadată de virus expune la suprafața sa antigene virale, care sunt recunoscute de către receptorul celulelor T, desemnat TCR. Acesta reprezintă echivalentul din limfocitele T al anticorpilor produși în limfocitele B. O trăsătură esențială a unei asemenea reacții de recunoaștere este aceea că antigenul viral trebuie prezentat de către o proteină celulară care reprezintă o componentă a complexului major de histocompatibilitate (CMH) . O asemenea proteină CMH prezintă în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se utilizează reactivul albastru tripan a permis evidențierea reacțiilor pozitive sau negative pe care sistemul imunitar le poate avea față de elementele non-self care invadează organismul. Albastru tripan intră în celulă prin membrana lizată, antigenul de suprafață celulară fiind recunoscut de anticorpul specific lui. Celula nonself se colorează în albastru, semn cert al unui răspuns imun eficient. B. În cazul în care celula nonself prezintă un antigen nerecunoscut de anticorpul specific, ea nu va fi lizată și colorantul nu va pătrunde, celula
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în celulă prin membrana lizată, antigenul de suprafață celulară fiind recunoscut de anticorpul specific lui. Celula nonself se colorează în albastru, semn cert al unui răspuns imun eficient. B. În cazul în care celula nonself prezintă un antigen nerecunoscut de anticorpul specific, ea nu va fi lizată și colorantul nu va pătrunde, celula rămânând necolorată, ceea ce semnifică un răspuns imun eșuat În anul 1958, imunologul australian McFarlane Burnet, elaborează teoria selecției clonale, care a devenit paradigma imunologiei moderne și pentru care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
enorm de antigene diferite și a înscris în patrimoniul său genetic diferențierea unui număr echivalent de clone de limfocite. Este un exemplu tipic de lamarckism (principiul eredității caracterelor dobândite). Toate celulele unei clone poartă pe suprafața lor molecule identice de anticorpi care funcționează ca receptori specifici de antigene (fig. 1.5). Selecția clonală determină producerea de celule plasmatice secretătoare de anticorpi și o rezervă mărită de celule „cu memorie”, cu receptori identici cu cei de pe limfocitul B original activat. Anticorpii reprezintă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un exemplu tipic de lamarckism (principiul eredității caracterelor dobândite). Toate celulele unei clone poartă pe suprafața lor molecule identice de anticorpi care funcționează ca receptori specifici de antigene (fig. 1.5). Selecția clonală determină producerea de celule plasmatice secretătoare de anticorpi și o rezervă mărită de celule „cu memorie”, cu receptori identici cu cei de pe limfocitul B original activat. Anticorpii reprezintă versiuni secretate ale acestor receptori. Pentru simplificare, fiecare receptor este reprezentat grafic cu un singur situs de legare pentru epitopi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de anticorpi care funcționează ca receptori specifici de antigene (fig. 1.5). Selecția clonală determină producerea de celule plasmatice secretătoare de anticorpi și o rezervă mărită de celule „cu memorie”, cu receptori identici cu cei de pe limfocitul B original activat. Anticorpii reprezintă versiuni secretate ale acestor receptori. Pentru simplificare, fiecare receptor este reprezentat grafic cu un singur situs de legare pentru epitopi; în realitate receptorii sunt molecule de imunoglobulină IgM și fiecare moleculă a acesteia are 10 situsuri de legare identice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de legare pentru epitopi; în realitate receptorii sunt molecule de imunoglobulină IgM și fiecare moleculă a acesteia are 10 situsuri de legare identice (din Kimball, 1994). Interacțiunea cu antigenul specific va determina sinteza amplificată a receptorului de antigen, secretat ca anticorp solubil. Conceptul fundamental al recunoașterii specifice are la bază complementaritatea spațială a unei zone delimitate a antigenului numită epitop și situsul de combinare al anticorpului. Această recunoaștere specifică între antigen și anticorpul specific acesteia cu rol de receptor de pe suprafața
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
1994). Interacțiunea cu antigenul specific va determina sinteza amplificată a receptorului de antigen, secretat ca anticorp solubil. Conceptul fundamental al recunoașterii specifice are la bază complementaritatea spațială a unei zone delimitate a antigenului numită epitop și situsul de combinare al anticorpului. Această recunoaștere specifică între antigen și anticorpul specific acesteia cu rol de receptor de pe suprafața limfocitului B constituie esența selecției clonale, adică a alegerii la un moment dat, din imensa diversitate de clone de limfocite B, a aceleia care corespunde
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sinteza amplificată a receptorului de antigen, secretat ca anticorp solubil. Conceptul fundamental al recunoașterii specifice are la bază complementaritatea spațială a unei zone delimitate a antigenului numită epitop și situsul de combinare al anticorpului. Această recunoaștere specifică între antigen și anticorpul specific acesteia cu rol de receptor de pe suprafața limfocitului B constituie esența selecției clonale, adică a alegerii la un moment dat, din imensa diversitate de clone de limfocite B, a aceleia care corespunde antigenului pătruns în organism. Selecția clonală este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
adică a alegerii la un moment dat, din imensa diversitate de clone de limfocite B, a aceleia care corespunde antigenului pătruns în organism. Selecția clonală este urmată de proliferarea clonei de limfocite selectată, rezultând o populație de limfocite care produce anticorpi specifici față de antigenul inductor (fig. 1.6). Rezervorul de limfocite imature conține celule T și celule B care fabrică anticorpi (imaginile în „Y”), receptori ai celulelor T și o mare varietate de alte specificități. Reacția cu un antigen conduce la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pătruns în organism. Selecția clonală este urmată de proliferarea clonei de limfocite selectată, rezultând o populație de limfocite care produce anticorpi specifici față de antigenul inductor (fig. 1.6). Rezervorul de limfocite imature conține celule T și celule B care fabrică anticorpi (imaginile în „Y”), receptori ai celulelor T și o mare varietate de alte specificități. Reacția cu un antigen conduce la expansiunea clonală a limfocitului B cu anticorpul sau recunoaște acel antigen (din Lewin, 2000). Din păcate, literatura științifică românească nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
6). Rezervorul de limfocite imature conține celule T și celule B care fabrică anticorpi (imaginile în „Y”), receptori ai celulelor T și o mare varietate de alte specificități. Reacția cu un antigen conduce la expansiunea clonală a limfocitului B cu anticorpul sau recunoaște acel antigen (din Lewin, 2000). Din păcate, literatura științifică românească nu a reușit o standardizare a termenilor proveniți din literaturile științifice străine, astfel că termenii antigen - antigens, din literatura științifică engleză, s-au tradus în românește cu antigen
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Funcționarea normală a sistemului imunitar este o condiție sine-qua-non a existenței și perpetuării sistemelor biologice. Reacțiile de apărare ale organismului, realizate prin intrarea în acțiune a sistemului imunitar, presupun sinteza și producerea unor componente ale sale, reprezentate de factori umorali - anticorpii (imunoglobulinele), complement - factori nespecifici, substanțe cu efect bactericid din umori etc., precum și de factori celulari, reprezentați de fagocite și imunocite prezente printre elementele figurate ale sângelui sau printre componentele tisulare din diferite organe. În anumite componente ale sistemului imunitar are
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mediată de limfocitele B (fig. 1.7) și imunitatea celulară, mediată de limfocitele T (fig. 1.8). Imunitatea celulară se bazează pe acțiunea directă a limfocitelor asupra celulelor nonself, pe când, imunitatea umorală se bazează pe sinteza unor molecule efectoare denumite anticorpi sau imunoglobuline, precum și a unor proteine plasmatice cu acțiune nespecifică ce formează setul complementului. Un al doilea aspect al dualității constă în prezența organelor limfoide centrale sau primare și a organelor limfoide periferice sau secundare. Tot astfel, modularea activității limfocitelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]