4,171 matches
-
2 Pentru mai multe detalii privind dimensiunile apofatice și catafatice ale teologiei Sfinților Părinți, a se vedea Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, București, Christiana, 1995, pp. 25-27. 3 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 126: "Constanța omului este oglinda omului revelat sau a aparentului în același fel. Față de această poziție realistă, împotriva căreia se situează și Kant, conștiința teoretică, practică și tehnică sofistică se crede plăsmuitoare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Înțelepciunea omului e neputincioasă, precum și omul; este stricăcioasă, precum și omul; dar ceea ce ne pare nouă a fi o nebunie, dacă este dumnezeiască, să ne împărtășim cu această nebunie, și vom vedea că asta era înțelepciunea". 6 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 175: " Omul întrebător rămâne aici și nu primește adevărul de Sus, care, gândit mistic, este unic, Realul revelat, ci îl caută neaflându-l. El reduce cunoașterea, plăsmuirile artistice, tehnice, ordinea etico-socială și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
imaginația, intelectul și simțurile, care la psihologi depășește cele cinci simțuri spre exemplu: simțul vital, simțul cinetic, bunul simț, care la Descartes este sinonim cu rațiunea, simțul intim, simțul echilibrului și altele (Goblot)". 7 Cf. Petre Țuțea, Omul. Tratat de antropologie creștină. Dogmele sau primirea certitudinii, Iași, Timpul, 2000, p. 62: "A cerceta existența lui Dumnezeu se cheamă mistagogie (mod de interpretare a misterelor, cunoaștere explicativă a misterelor, practicată de politeism apud Littré). În creștinism misterele sunt inexplicative, comunicate ritualic de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vechi deprinderi metafizice îl facem să coincidă cu lumea esențelor. Spiritualismul lui Barbu îl îndruma deci în chip firesc către un vocabular saturat de substantive. O astfel de bogăție și constantă apelare la substantive aflăm mai ales în Tratatul de antropologie creștină al lui Petre Țuțea, cu o aceeași determinare. Într-o scrisoare din 13 iulie 1938, adresată prietenului și editorului său Al. Rosetti își exprimă nedumerirea la reacțiile de adversitate la noul umanism matematic înălțat la modul lirei, întrebînd: De ce
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
diver-sit??îi culturii europene, �n spa?iu ?i timp. Astfel st�nd lucrurile, arhitectura vernacular?, care perpetueaz? habitatul ?i modurile de construc?ie tradi?io-nale ale vreunei regiuni anume, nu este studiat? aici, �ntruc�ț ea ?ine mai degrab? de antropologie, de geografia uman? sau de istoria tehnicilor. Ea se concepe ?i se con-struie?te f?r? arhitec?i. Prezentul studiu are �n vedere ceea ce s-a convenit a se numi arhitectură savant?, adic? cea construit? �n general dup? planuri ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Din punct de vedere epistemologic, White este un holist, iar din punct de vedere metodologic, abordarea lui este monistă. El încadrează deopotrivă etica, fizica, logica, matematica și religia în aria de studiu a filosofiei culturii. Bibliografie Burlacu, Mihai, Elemente de antropologie și filosofie a culturii, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 2014. Duhem, Pierre, La théorie physique: son objet et sa structure, Éditeurs Chevalier & Riviére, Paris, 1906. Gillies, Donald, Philosophy of Science in the Twentieth Century, Blackwell Publishers, Oxford (UK) și Cambridge (MA
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și sunt susținute de atitudini religioase asumate, la fel de diferite. Richard Rorty, post-empirist pragmatic, se consideră ateu1. Gianni Vattimo, exponent al postmodernismului, se consideră catolic, dar este gratulat de René Girard drept numai "catolic de cafea"2. Girard, practicant al unei antropologii filosofice centrate pe sacru, se consideră la rândul său (bun) catolic 3. Bryan Wilson este sociolog al religiei (apropiat de filosofia practică), motiv pentru care, din rațiuni de deontologie, nu-și declară apartenența religioasă. John Hick, filosof de orientare analitică
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
opus orientării interpretativiste cuminți. E un demers de creditare a faptelor, desfășurat după regulile evidenței și verificabilității 19. Pentru catolicul Girard, ajutorul dat de Sfântul Duh apostolilor ca să înțeleagă ceva ce omul nu putea înțelege singur e de natura faptului. Antropologia Țapului Ispășitor acoperă intervalul dintre apariția omului și convertirea lui Saul pe drumul Damascului. De aici încolo, ea lasă locul religiei 20. Bryan Wilson: funcțiile latente ale religiei Utilizând distincția mertoniană dintre funcții latente și funcții manifeste, Bryan Wilson 21
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de doctor în filosofie la Universitatea din București, cu teza Xenotropismul - concept, metodologie, aplicații. Interesele sale de cercetare se încadrează în două arii tematice: (a) problema xenotropismului și corelațiile dintre aceasta și sensurile atribuite perechii de concepte identitate/alteritate în antropologia culturii; b) aplicațiile pragmatismului holist în filosofia culturii și dreptatea socială. A publicat mai multe articole în cele două arii tematice și cartea Elemente de antropologie și filosofie a culturii (2013). Carmen Buzea este profesor în cadrul Departamentului de Științe Sociale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
xenotropismului și corelațiile dintre aceasta și sensurile atribuite perechii de concepte identitate/alteritate în antropologia culturii; b) aplicațiile pragmatismului holist în filosofia culturii și dreptatea socială. A publicat mai multe articole în cele două arii tematice și cartea Elemente de antropologie și filosofie a culturii (2013). Carmen Buzea este profesor în cadrul Departamentului de Științe Sociale și ale Comunicării, de la Universitatea "Transilvania" din Brașov. Activitatea sa didactică este centrată pe problemele managementului resursei umane (staffing, strategii de motivare și dezvoltare, justiție organizațională
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a volumelor Epistemologie generală (2000) și Epistemologia socioumanului (2005). A publicat peste 40 de articole și studii în reviste de specialitate și volume ale unor conferințe internaționale de profil. Este membră EASA (European Association of Social Anthropologists), SASC (Societatea de Antropologie Culturală din România) și CSSG (Centrul de Studii pentru Științele de Graniță, UNESCO România). Fănel Stroe este doctor în sociologie al Universității din București (2014). A fost o perioadă asistent universitar în cadrul Facultății de Sociologie și Comunicare de la Universitatea "Transilvania
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
65 John Rawls, "The Law of Peoples", în Critical Inquiry, vol. 20, nr. 1, 1993, p. 39. 66 Prin acest termen se înțelege o "metodă de ajustare reciprocă între principiile [generale] și convingerile [constructele] particulare nemijlocite". Mihai Burlacu, Elemente de antropologie și filosofie a culturii, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 2014, p. 130. Vezi și studiul lui Burlacu din acest volum. * În memoria lui Andrei Bodiu, cel care toată viața s-a simțit dator să întoarcă Darul ce i-a fost încredințat
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
M. Scanlon, What We Owe to Each Other, The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge (MA) și Londra, 1998, p. 158. 1 John Rawls, A Theory of Justice, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1971. 2 Mihai Burlacu, Elemente de antropologie și filosofie a culturii, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 2014, pp. 123-132. 3 Morton White, A Philosophy of Culture: The Scope of Holistic Pragmatism, Princeton University Press, Princeton (NJ), 2002, pp. 8-54. 4 Ibidem, p. 44. 5 Ibidem, pp. xii-xiii. 6
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
oameni (în teze hristocentrice), lumea ca plasticizare a rațiunilor divine, raportul unicmultiplu în contrast cu o altă dezvoltare decât cea din filosofia neoplatonică și platonism, spre exemplu. „Chipul Nemuritor Al Lui Dumnezeu”(Craiova, 1987) e considerată drept cea mai valoroasă contribuție de antropologie a ultimelor decenii, omul fiind privit din unghiul celui mai profund umanism, cel care aclamă ascendența sa divină și scopul existenței sale: îndumnezeirea, prin Întruparea celei de-a doua Persoane din Sfânta Treime. Tot în domeniul hristologiei, un reper în
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
reprezintă, de asemenea, exprimarea irațională sau intuitivă în contrast cu exprimarea filozofică sistematică : mit este tragedia lui Eschil în comparație cu dialectica lui Socrate. *15 Mitul", un termen îndrăgit de critica modernă, este asociat cu o importantă sferă de gândire, care cuprinde religia, folclorul, antropologia, sociologia, psihanaliza si artele frumoase, în mod obișnuit el este opus termenilor de "istorie", de "știință", de "filozofie'', de "alegorie", sau de "adevăr". *16 In secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, în epoca luminilor, termenul a avut în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
detașează... ca și cum ar fi un element ce nu urmează șuvoiul vieții, ci i se opune rigid... Intenția nu mai este de a simula, ci de a exorciza... Ornamentul... este ceva sustras Timpului ; este o simplă prelungire, fixă si stabilă. *43 Antropologii găsesc în culturile primitive atât animism cât și magie. Animismul încearcă să-și apropie, să îmbune, să convingă și să se unească cu personificările spiritelor - cu morții, cu zeii. La rându-i, magia, precursoare a științei, cercetează legile puterii emanate
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a personajelor din planul al doilea care alcătuiesc "corul". *18 Există, evident, o oarecare legătură între caracterizare (ca metoda literară) și caracterologie (teoriile despre caracter, despre tipurile de personalitate). Există o serie de tipologii aparținând unele tradiției .literare, iar altele antropologiei populare, la care romancierii fac apel uneori. In romanul englez și american din secolul al XIX-lea găsim personaje oacheșe, bărbați si femei (Heathcliffe la Emily Bronte ; Rochester la Charlotte Brontë ; Becky Sharp la Thackeray ; Maggie Tulliver la George Eliot
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
III, Traducere de Maria Hetco, Editura Minerva, București, 1974. Robins 2003 = R.H. Robins, Scurtă istorie a lingvisticii, Traducere de Dana Ligia Ilin și Mihaela Leat, Editura Polirom, Iași, 2003. Sebeok 1981/2002 = Thomas A. Sebeok, Jocul cu fantasme. Semiotica și antropologie [1981], Traducere și postfața de Mariana Net, Editura All, București, 2002. Șăineanu 1887/1999 = Lazăr Șăineanu, Încercare asupra semasiologiei limbei române. Studii istorice despre tranzițiunea sensurilor [1887], Ediție îngrijita, studiu introductiv și indice de Livia Vasiluță, Editura de Vest, Timișoara
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Colecția MENTALITĂȚI, ANTROPOLOGIE ISTORICĂ, ISTORIE CULTURALĂ HISTORIA MENTIS 5 Coordonatorul colecției este Laurențiu Vlad Laurențiu VLAD este Doctor în Istorie (specializarea "Istoria mentalităților"). Profesor și decan al Facultății de Științe Politice (Universitatea din București). Cercetător științific la Institutul de Studii SudEst Europene (Academia Română
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și caracteristicile studiilor cu privire la traseele de formare a elitelor intelectuale ori ale istoriei instituționale a universităților etc. Aici am căutat mai degrabă să reconstituim, într-un demers de istorie culturală (fără să uităm de precursorii acestui domeniu: istoria mentalităților sau antropologia istorică), fragmente din viața unor oameni care, la un moment dat, s-au găsit la Bruxelles, fie la Universitatea Liberă, fie la Universitatea Nouă, pentru a-și continua studiile începute în țară (unii au reușit să le finalizeze, alții nu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
facultăți. Potrivit reglementărilor legale din 1835, programa cursurilor era destul de încărcată; se studiau la Facultatea de Filosofie și Litere literaturi orientale, literaturi clasice (greacă, latină), istoria literaturilor moderne, antichitatea română, arheologie, istorie veche, istoria evului mediu, istoria Belgiei, filosofie (logică, antropologie, metafizica, estetică, filosofie morală), economie politică, statistică, geografie fizică și etnografica 57. Se mai adăugau elemente de algebra și de fizica 58. Legea din 1849 completă lista cu antichitatea elina și istoria literaturilor vechi, eliminând istoria literaturilor moderne, statistică și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
este unul, pe de o parte, de istoria formării elitelor, de migrație studențeasca, iar pe de altă parte, de istorie culturală, în dimensiunea microistoriei (prin secționarea și fragmentarea voita a demersului biografic), a cercetării mentalităților, dar și a demersului de antropologie istorică. Cele patru seturi de întrebări, reluate de noi mai sus, la care s-au mai adăugat pe parcurs și altele, și-au primit răspunsuri parțiale, fragmentare, în fiecare din capitolele cărții (ideea aceasta a fragmentarii este leitmotivul studiului de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Finckelstein Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Soneei Finckelstein cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Hava Oclander Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Havei Oclander cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Colecția editorială "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" își propune să reconstituie prin cărțile publicate sub egida ei, pe de o parte, practicile și modelele culturale, respectiv spațiul și timpul în care ele s-au concretizat ori lecturile diferite care au fost făcute realității sau reprezentărilor acesteia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
lui Alexandru Duțu. Imaginile și imaginarul, sensibilitatea și sensibilul sunt teme care s-au regăsit frecvent în studiile sale. Așadar, seria se gaseste sub înrâurirea tradițiilor istoriografice reprezentate de Roger Chartier și Alexandru Duțu. Nu vor lipsi nici abordările de "antropologie istorică", domeniu explicit definit în Franța deceniului opt al veacului trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori sociologiei, si care astăzi au un consistent ecou în spațiul universitar românesc. * * * Dar poate
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori sociologiei, si care astăzi au un consistent ecou în spațiul universitar românesc. * * * Dar poate cea mai justificată definire a titulaturii colecției "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]