7,447 matches
-
care tânărul "neserios" erijat în critic literar "se amuză"178 în încercarea de a demola edificiile cele mai stabile din câmpul literaturii momentului, face parte și efectul scontat al mărturisirilor din gama rețetelor de creație, al procedeelor demascate cu o (aparentă) naivitate și sinceritate debusolante și dezarmante: "Studiul despre Arghezi a fost scris cu mai multă convingere decât acesta. Nu-mi vine să cred. Să fie posibil să fiu convins de lucrurile pe care le afirm?"179, "Toate lucrurile acestea sunt
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tensionat dintre poziția locutorului și a enunțiatorului și dezambiguizează perspectiva auctorială. Grăitoare, în acest sens, este explicitarea sintagmei "om cu noroc", desfășurată pe parcursul schiței cu acest titlu, prin istorisirea legată de proveniența averii d-lui Guvidi, transpusă în text cu aparentă imparțialitate: Fostul proprietar al Morii-de-piatră era mult-cunoscutul N... distinsul sportsman, un flăcău destul de copt, putred de bogat, și care, cum îl știm toți, are o pasiune neînfrânată pentru cai. A văzut odată la șosea pe doamna Guvidi cu roibii îi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
iar obiecțiile ridicate în virtutea acestui punct mi se par dovezi de rea voință. Am încercat doar să arăt anumite aspecte ale relației dintre mit și bandă desenată, într-o viziune de ansamblu coerentă pe cât mi-a stat în putință, în ciuda aparentei eterogenități a părților care o alcătuiesc. Mulțumiri Îi sunt recunoscător domnului profesor Ion Cuceu pentru încrederea pe care mi-a acordat-o acceptând coordonarea acestei lucrări în cadrul programului de studii doctorale. Le mulțumesc de asemenea domnilor profesori care m-au
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
iar pentru mase presa, benzile ilustrate și cinematograful vehiculează inalienabilul repertoriu al unei întregi fantastici".195 În aceste "constelații" mitice, consideră Raoul Girardet, trebuie "pusă în lumină rețeaua de corelații existente", tabloul liniilor de convergență și similitudinile, pentru că "dincolo de contradicțiile aparente, va apărea astfel ceea ce s-ar putea considera a fi structurile fundamentale ale realității mitice, construite pornindu-se de la aceleași scheme conducătoare, în jurul acelorași arhetipuri, din aceleași imagini și din aceleași simboluri".196 Evident, analiza ar fi incompletă fără viziunea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Apoi, conținutul mitului este "minunat și admirabil, un mysterium fascinosum, care depășește natura umană și, prin urmare, depășește orice posibilitate umană". Mitul ține apoi de "domeniul conștiinței prelogice sau extra-logice și se apropie mai degrabă de accesul intuitiv la lumea aparentă decât de cel intelectiv". În fine, mitul "constituie un Adevăr care se bucură de o acceptare socială generală.241 În sens mai larg, autorul afirmă despre mit că "nu este în mod necesar un produs al ceea ce se cheamă "conștiință
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pretinzi că ești), pe care super-eroul "o pune în majuscule". Ibid., p. 56. 745 Asta chiar dacă Batman însuși este asexuat, fără o parteneră care să îi justifice potența (ocazionalele hârjoneli în compania fatalei Catwoman sunt mai rare decât morțile sale aparente și joacă mai mult rol de fantasme). El își sublimează sexualitatea în lupta împotriva criminalității, nu pentru că ar fi homosexual, cum s-a spus, ci pentru că în mod patologic, pentru el sexul echivalează cu moartea. Batman este exponentul corpului super-eroic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dreptate! Dar, iată că de după creastă apare un lup în alergare... Se oprește și se uită în jur prevăzător... Era un animal mare, sur-roșiatic, privește sfios în jur, pășește prudent, lung, trăgând cu urechea și adulmecând în direcția vântului, cu aparentă indiferență. Se așează pe coadă, asemeni câinelui, întinse gâtul lung și gros spre lună, slobozind un urlet spre cer, tânguitor de-ți frângea inima de jale. Pe boier îl lua cu frig. Anuca, fata pădurarului 153 Pădurarul, simțindu-i spaima
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mândrie despre dezvoltarea orașului în ultimii ani și despre ce treabă bună făcuse guvernul în a-l menține curat, sigur și prosper. Darcey, obișnuită cu taximetriștii din țările europene, care se văitau de ineficiența birocrației guvernamentale, era amuzată de mulțumirea aparentă a șoferului. Și mai amuzată fu când acesta încetini ca să permită unei mașini de pe altă bandă de trafic să îi taie calea. Purtarea șoferului era cel mai clar semn al faptului că se afla în sânul altei culturi. Oare aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
premii școlare. Aveți o colecție foarte impresionantă, am zis eu reținut, fără să mă adresez cuiva anume. Câteodată, am sentimentul că vorbelor mele de complezență le lipsește un pic din elan. — Da, este, zise Marlene, cu o expresie de sinceritate aparentă, care ar fi putut să treacă drept modestie. Fratele ei nu avu o asemenea rezervă, dacă asta era: — Sora mea este atletă. Dacă nu ar fi avut o accidentare nefericită, ar fi concurat pentru Germania la Jocurile Olimpice. Inge și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
judecă pentru lipsa de interes. Strada n-a devenit muzeu, ci a rămas stradă. Arta înfruntă acum umilința de a fi privită în fugă dintr-o stație de autobuz sau de a fi tratată ca simplu decor. Dar sub această aparentă umilință nu e decât o ambiție mai înaltă. Pictura a coborât de pe soclu, pentru a nu mai depinde de el. Renunță la privilegiul de a fi ocrotită, pentru speranța de a fi mai aproape de viață. Muzeul-seră e înlocuit cu clima
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
răcoritoare și alune pe care le ronțăim flămânzi. despre secetă Ploile vin și pleacă. Rămâne setea pământului. Ca una din acele amintiri pe care vrem în zadar să le expulzăm din memorie și care uneori ne dor fără nici un motiv aparent. Dincolo de ploi, e un pământ roșcat, cu cactuși crescuți înalți, aproape ca niște arbori, sub un cer gol, pe care soarele pare un fel de rană fierbinte. Pământul - în cea mai mare parte a Mexicului ― suferă de o sete cronică
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
faptul că pictez o biserică, vrea să vină la mănăstire s-o vadă, atelierul și l-a amenajat singur, a cumpărat o casă veche și a făcut totul cu mâinile lui, totul e funcțional în casă și-n toată dezordinea aparentă nu există nimic care să nu folosească, vrea să organizeze acum o expoziție cu copiii străzii, e foarte preocupat de această idee a lui, mai ales că nu vrea nimic patetic și nici mișcător, ceea ce încearcă el este să surprindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cartea, ori făclia, ori chiar coroana... Am verificat altă fereastră, și încă una, apoi o alta... Lumina soarelui ce trecea printre nori se reflecta în geamurile rotunde ale ferestrelor, aruncând în jur raze de o căldură cunoscută, însă incompletă și aparentă. M-am convins că ferestrele înfățișau aproape aceeași imagine, însă era ca o iluzie inexplicabilă, ca o bijuterie zgâriată, ca un porțelan ciobit într-un colț... Era inutil să caut printre ele. Nici una nu era întreagă. Ajunsesem acolo traversând podul
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
află nici în urma ta, nici în fața ta, ci chiar în momentul în care pășești. În clipa aceea, în globul viitorului s-a zărit arborele universal, ramurile sale de lumină parcă depășind sfera de sticlă și iradiind dincolo de stâncile și plaja aparentă, dincolo de oceanul infinit... Am ieșit din pasajul care se iluminase incandescent și am ajuns altundeva... În viitorul întreg al propriului meu prezent. Viitorul acum. Absolutul moment... Orașul cu povești Absolutul moment, viitorul prezent, începutul fără de sfârșit... am ajuns în acel
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
etern... observând că imaginile diferite pe care le întâlnisem până atunci se estompau, dispăreau, se asimilau în lumina arborelui... ca și cum nimic nu fusese real, nimic nu fusese altceva decât fragmente de iluzii, impresii, fulgerări trecătoare și instabile ale unor forme aparente... insula libertății, orașul poveștilor, steaua răsăritului, valea incertă, laguna argintie, etajul senin, muntele îngerilor, arcul culorilor și chiar pâlnia anotimpurilor cu clepsidra ei se ascundeau și se topeau în culorile orizontului, imateriale, transparente și ireale, aducând doar o prezență aparentă
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
aparente... insula libertății, orașul poveștilor, steaua răsăritului, valea incertă, laguna argintie, etajul senin, muntele îngerilor, arcul culorilor și chiar pâlnia anotimpurilor cu clepsidra ei se ascundeau și se topeau în culorile orizontului, imateriale, transparente și ireale, aducând doar o prezență aparentă a inefabilului... orice altceva în afară de arborele luminii ajungea să fie o secundă iluzorie a sa, o spirală, o încercare de a începe ceva deja veșnic... o sclipire de pe o ramură, o mișcare imperceptibilă a fluxului său infinit, ieșind dinspre absolut
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
Roma vrea de la tine un moștenitor. Împăratul fu neplăcut surprins și se gândi că sclavul acela eliberat făcea prea multe proiecte de unul singur. Și pe când Callistus aștepta plin de neliniște și teamă, el, simțind forța tinereții, îl întrebă, cu aparentă nepăsare: — Care e cea mai frumoasă? Rostind acele cuvinte, se gândea că patul gol din camerele imperiale îi încuraja pe mulți să-și facă planuri. Și văzuse, în cazul lui Tiberius ajuns la bătrânețe, cât de riscant era să trezești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
gândi că ani de zile Tiberius nu se întorsese la Roma. Prin urmare, erau niște documente vechi, poate din vremea când fusese otrăvit Germanicus. Îngheță, și simți că începe să tremure. Când ajunsese la putere, avusese parte de o liniște aparentă, spunându-și lui însuși și celorlalți că nu mai voia să știe nimic despre trecut; cuvintele lui stârniseră entuziasm. Se mințise pe sine și pe cei ce-l ascultau. Porunci să se aducă mai multe lumini, le spuse tuturor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mă mir de propria-mi transformare!) și ne sărutăm. Știe să sărute ca o expertă; rămân agățat de buzele ei, mă complac Într-un sărut lung ca o agonie. O leșie fierbinte Îmi cutreieră sângele. Ea pare posedată de o aparentă moliciune a gesturilor și are mișcări de un anume somnambulism erotic, ce exercită o acțiune magnetică imediată asupra mea. Singura atingere a mâinii ei mă electrizează, simt cum pocnesc În aer corpusculii materiali ai ființelor noastre. Trec mulți colegi pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
niciodată caz de aceasta; am simțit duritatea unui egoism exacerbat În sacrificiul ei total pentru noi, o formă de manifestare prin absență și sacrificiu a unei personalități puternice, ascunse În aceste acte de renunțare cotidiană. Dar renunțarea ei era numai aparentă, căci ceea ce nu realiza ea În planul social sau artistic, spera să realizăm noi la maximum posibil și, de aceea, ne pregătea continuu, fără să-și cruțe sănătatea; toate energiile ei se canalizau spre noi, ne ocroteau și ne dirijau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
arsură puternică; aerul se solidifică și parcă nu mai poți să avansezi decât cu un efort gigantic, de care te miri ca de un lucru ce nu-ți aparține; intră În tine o forță externă ce te posedă cu toată aparenta ta Împotrivire și te ține Încordat ca un arc, ca arcul lui Ulise, pus la probă de el Însuși la Întoarcerea din călătorie. Când ea mi-a eliberat brațul și mi-a prins mâna În mâna ei, tensiunea aceasta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sâni mari, lătăreți, pe care se odihnea libidinos imaginația noastră aprinsă. În visul nostru lubric, nu vedeam decât șolduri imense, picioare groase, brațe rotunde. Ea era o fată indolentă, cu o privire adormită și posacă, fără (cel puțin În mod aparent) conștiința atracției teribile ce o reprezenta pentru noi. Mă uimea probabil excesul formelor carnale, dar nu știu de ce aveam preconcepția că așa trebuie să arate femeia cu care să faci amor pentru prima dată. Câțiva dintre noi aflasem că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
din pronunție și din gesturi și Îmi spun brusc că, iată, el e unul dintre cei aleși; sfârâie ceva nou În versurile sale, o tensiune subterană pe care n-am notat-o la colegii lui. Se mișcă adormit, dar această aparentă Încetineală a mișcărilor este doar o simulare de fiară rafinată ce stă la pândă cu toate simțurile, să găsească momentul cel mai exact, pentru ca să sară pe pradă s-o hăcuiască. Prada lui suntem noi, cei care stăm și-l ascultăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
spirit. Am crezut că am scăpat de teroarea ta, fugind În străinie, dar nu reușesc să mă smulg din păienjenișul puterilor tale de stăpân. Tu rămâi mai puternic, oricât Încerc să mă eliberez. Mă amăgesc că exist doar, sub imperiul aparent al libertății. Comoditatea este zeul meu; nimeni și nimic nu mă mai poate schimba. Vreau să fiu fericită, vreau să fiu eu. (Vezi câte expresii ți-am preluat!) Nu știu ce numesc alte femei fericire, dar eu nu leg acest lucru exclusiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cu restul ansamblului, dirijat spre o mișcare mai mult cerebrală, decât corporală; expresie a unei voințe neobișnuite, ce se lasă surprinsă de Întreaga atitudine, de Înșurubarea În dansul pe suprafața alunecoasă a gheții zgâriate de o piruetă, fără un efort aparent; dar, de fapt, Întreaga geometrie a mișcării, mai mult statică, decât dinamică, circumscrie consumul unei energii extraordinare, ce explică chiar perfecțiunea sub care ni se prezintă vârtejul piruetei, reluat de reflexele umbrei lăsate de pâlcul de arbori goi ce taie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]