11,066 matches
-
perspectivă nu m-ar fi deranjat vreodată, dacă ar fi existat la mijloc un spirit de echipă onest. Dar acel șut în partea dorsală primit din prea mult zel al unora, m-a determinat să-mi regândesc viitorul, să-mi aplec mult mai atent privirea asupra energiei proprii. Simțeam că ea nu mai este inepuizabilă, așa cum îmi imaginasem. M-am resemnat la gândul plafonării, deși am refuzat tot timpul să capitulez. Am iubit arta plastică dintotdeauna, dar calea aleasă de mine
TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370347_a_371676]
-
E graiul mamei, aromă sonoră Smirna și tămâia din prima oră. Ea are-n glas susur de pâraie Iar în privire iubirea-i văpaie Crânguri de vise, adiate de vânt Boabe de mărgăritar în cuvânt. Din dor de dor se-apleacă smerit Peste pruncuțul abia adormit Cu glasu-i de miere îi cântă ușor Angelic, cântec de leagăn ocrotitor. L-a ascultat și ea cândva cântat De mama ei, ce-n zâmbet l-a -nvățat Sub raza soarelui, din neam în neam
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370420_a_371749]
-
fire, zise: - Ce s-o fi-ntâmplat cu tine, râușorule, de ți-ai pierdut apa? Bietul de tine! Parcă auzi niște suspine, ca un plânset cu sughițuri și niște șoapte nedeslușite, ca ale unui muribund, dar nu înțelese nimic. Se aplecă, făcu mâna pâlnie la ureche și auzi un glas stins: - Mor, voinice, mor!... Ulcioarele izvorului meu... sunt goale!... Aveam și noi un vânt care mâna prin cer norii cu ugere pline. Mulgea, neisprăvitul, toți norii, în ulcioarele izvoarelor... Aveam și
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
fire, zise: - Ce s-o fi-ntâmplat cu tine, râușorule, de ți-ai pierdut apa? Bietul de tine! Parcă auzi niște suspine, ca un plânset cu sughițuri și niște șoapte nedeslușite, ca ale unui muribund, dar nu înțelese nimic. Se aplecă, făcu mâna pâlnie la ureche și auzi un glas stins: - Mor, voinice, mor!... Ulcioarele izvorului meu... sunt goale!... Aveam și noi un vânt care mâna prin cer norii cu ugere pline. Mulgea, neisprăvitul, toți norii, în ulcioarele izvoarelor... Aveam și
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
pantaloni din lână roșie strânși pe picior. Cizmele scumpe completau îmbrăcămintea celor doi. Amândoi își scoaseră coifurile ascuțite și poleite cu aur atunci când intrară în încăpere. Obrazierele de zale se leganau ușor la baza coifurilor. -Plecăciune slăvite procurator, spuseră aceștia aplecându-se mult în față până când fiecare atinse podeaua cu mâna dreaptă. -Ce surpriză, spuse Ponțiu Pilat, în elină, ridicând mâna în semn de salut. Frații Șaharayan Matan și Maydan în carne și oase! -Chiar noi înaltule procurator! răspunseră aceștia. -Doream
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
Iudeii și are scaunul în Cezareea iar acum stă un timp la Ierusalim. Mai degrabă mă interesează acest Iisus de care se spune că a înviat. -Atunci să facem o înțelegere Hasim dacă e vorba de Iisus, spuse Matan nervos, aplecându-se peste masă. Hasim îi privi cu neîncredere.. -Nu sunteți în situația în care să puneți condiții perșilor, spuse el. -E vorba de mulți bani negustorule! interveni Maydan. Aur! -Dacă e vorba de aur atunci e vorba și de sânge
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
poruncă Să-i știți referință! Ce primitivi eram când ne-am pornit spre voi! În dragoste și-n pumni aveam toată tăria; Așa-am plecat la drum, dar vezi, neomenia Ne-a-ndesat spinările cu câini de boieroi, Ne-a aplecat privirea călcând-o în noroi Cu toată mârșăvia! Ne-am zvârcolit în săbii cu tărie Pentr-o lumină veșnică și clară, Și inimi mari arzând în beznă seculară Am strâns cu îndrăzneală ca să fie Și am sădit în calea urmașilor
VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370453_a_371782]
-
alunecat în sminteală!...18.04.2016... XV. EPIGRAME EUROPENE, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1929 din 12 aprilie 2016. Geopolitica M-am plecat spre Răsărit, Când Steaua Roșie a venit. Doișpe stele acum mi-au spus, Să m-aplec către Apus! Birul Mi-aduc aminte că odată Plăteam bir la-Nalta Poartă Dar acum privind atent, Plătim bir la Continent!... Când o zbura porcu’... De ce porcii în veci nu zboară? Se tem de gripa aviară! Asta-i marea lor
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Se tem de gripa aviară! Asta-i marea lor pricină, De-au făcut gripă porcină! Foto: Cai Weidong - China ... Citește mai mult GeopoliticaM-am plecat spre Răsărit,Când Steaua Roșie a venit.Doișpe stele acum mi-au spus,Să m-aplec către Apus!BirulMi-aduc aminte că odatăPlăteam bir la-Nalta PoartăDar acum privind atent,Plătim bir la Continent!... Când o zbura porcu’...De ce porcii în veci nu zboară? Se tem de gripa aviară!Asta-i marea lor pricină,De-au făcut
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Ce poate fi MAI înălțător... decât PATRIARHUL? Cu siguranță, cunoscându-l pe Ilarion, va urma ceva măcar la fel de valoros și, de ce nu, o epopee în versuri a poporului român. Ne întrebăm, apoi, ca și poetul: Cutremurându-se și cerul Se-apleacă de durere frânt: Eli! Eli! o stea suspină... Dar mai sunt oameni pe Pământ? (GHEORGHE A. STROIA) *** 2. ȘTEFAN MARINESCU * BUCUREȘTI - POEME ȘI POEZII (opere complete): • VOL. 1 - Literatură și Arte (A4, 88 pagini); • VOL. 2 - Poezie patriotică, social-politică și
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
odată, după care a pornit cu pași zoriți spre vale. La acea oră în cabană nu eram decât eu, fata și cabanierul, soția cabanierului era plecată după marfă, urmând să revină fie seara târziu, fie a doua zi. M-am aplecat asupra fetei pentru a o ajuta să se ridice, cu mâinile pe sub brațele ei am ridicat-o în picioare și am dus-o într-una din camerele libere ale cabanei. Am cerut spirt și pansament de la cabanier, în rucsac aveam
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
Curtea Constituțională, Radu Vasile ,fost Prim Ministru, i-am convertit să scrie poezie, numai pe Mugurel Isărescu nu am putut), apoi prin anul 1963 am înființat la Baia Mare Cenaclul Literar Nord, pe când eram student (aici i-am făcut să se aplece asupra poeziei pe Vasile Radu Ghencianu, Iuga, pe pictorul Oros, colaborând fructuos cu cenaclul din Satu Mare condus, pe atunci, de Petre Got). Cenacluri ce funcționează și astăzi. Pentru mine poezia nu este ceva adăugit gândirii, ci este desăvârșirea acesteia. Și
CRITICA LITERARĂ DĂ CONTACTUL CU OPERA CA LUCRU ÎNFĂPTUIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369279_a_370608]
-
simple prin vise- în scrierea domnului Dorcescu, cunoașterea divinității vine din înțelegerea propriei existențe. O existență umană pusă în balanță cu credința religioasă, cu perceptele și inițierile ei. Nici nu mai știu : sunt chip, sunt arhetip ? Când trupul meu se-apleacă peste unde, Cel din adânc tresare și se-ascunde — Și totuși, fără caznă, mă regăsesc oriunde. Căci între împrejuru-mi și suflet nu-i nimic : Nu pot și nu încerc să le despic Poezia lui Eugen Dorcescu nu poate fi privită
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
m-ai amețit de n-am mai știut de mine. Nopțile au devenit de atunci ciudate. În serile calde de vară, pe banca de sub tufa înmiresmată de caprifoi, am compus versuri de iubire. De câte ori deschid caietul, înnegrit de scrisu-mi mărunt, aplecat spre stânga, roșesc, de câtă îndrăzneală am avut. Ticăloasă luna, o vară întreagă a râs de mine și mi-a șoptit, iar odată mi-a strigat în față tot adevărul de am început să plâng în hohote: „Ești o prefăcută
CUM SĂ TE PUN ÎN CUVINTE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369398_a_370727]
-
evidență principiile care s-au aflat la baza strategiei celor două personaje malefice ale ultimului război. Unul, „răspopitul georgian”, cu „mustața pe oală”, se conducea după principiul potrivit căruia „Rusia n-a lepădat niciodată bucata înghițită, chiar dacă i s-a aplecat!”. Celălalt, cu mustața „în furculiță”, care „suferea de claustrofobie prusacă și infecție declarată de naționalism”, avea ca deviză ideea că „noi nu avem nevoie de prieteni, ci de supuși!”. În fața celor două pericole, prin calitatea sa oficială, Babeel Bubuuia a
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
mea încetă să mai bată pentru câteva secunde, în timp ce-i întindeam pachetul cu țigări , lăsându-mă cu trupul într-o parte pe nisipul fierbinte. Mâinile îmi tremurau ușor. - Vă rog frumos, serviți ! Luă cu două degete o țigară și se aplecă spre mine în așteptare. Flacăra brichetei mă trezi pentru moment din starea de năucire. Trase un fum lung în piept, după care întinse o mână gingașă către mine. - Alina Petrescu, spuse ea scurt. (Nu este numele ei real. Atunci când m-
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
nu omite nici pe scriitoarea care, dincolo de preocuparea pentru cărțile proprii, „este permanent conectată la pulsul creativ al lumii”, față de care manifestă „interes, pasiune, dragoste pentru literatură și pentru creatorii ei”, exprimându-și propriile opinii în calitate de istoric literar care se apleacă pios și respectuos asupra unor scriitori români reprezentativi din epocile anterioare, surprinzând aspecte inedite din viața și opera lui Eminescu, Arghezi, Blaga, Coșbuc, Rebreanu și alții, activitate evidențiată în capitolul Un gest de reverență pentru clasicii literaturii române. Nici scriitorii
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
lui Tiberius. -Omagiile marelui Șah al Persiei, Arthavan al II-lea, magnifice! Numele meu e Ahnbar Ruthavan, prinț al Mediei, mare mag, preot, astronom și astrolog al Persiei și magistru al științelor, medic și poet. Spunând acestea Ahnbar Ruthavan rămase aplecat cu mâna dreaptă pe piept în dreptul inimii. Trecură clipe bune până ce Tiberius observă că acesta nu se mișcase din atitudinea sa, deși împăratul îi făcuse semn să se așeze pe una din canapele. Apoi îndreptându-și spatele, acesta se așeză
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > VERDELE NU MAI RESPIRĂ PE TÂMPLE Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului “E o durere de cântec” i-ascult tresărirea verdele nu mai respiră pe tâmple în sufletul aplecat spre aduceri aminte atâtea clipe absente de mine răsar din aroma unei primăveri uitate sub scoarța călcată de corbi drumul își poartă șerpuirea tot mai adânc împietrire de vis turnat mireasmă dulce-amară în cupa amânărilor neîmpliniri renunțări speranțe tulbură vinul
VERDELE NU MAI RESPIRĂ PE TÂMPLE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370625_a_371954]
-
măturat de gri fuioare. O nouă zi se-agață de gene, înflorește din nesomn alene, și azi ca și ieri clipele se țes cu același în suflet înțeles. Suntem iubite, stropi de lumină, căzuți din a cerului grădină, cu ramul aplecat spre seară vom înflori-n altă primăvară. Referință Bibliografică: Somnul curge vis s-adape / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2015, Anul VI, 07 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SOMNUL CURGE VIS S-ADAPE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370641_a_371970]
-
eseist, critic și istoric literar, prozator și muzicolog, creator de limbaj muzical.” „... mărturisesc că ne găsim în fața unei capodopere, din toate punctele de vedere, a unei cărți foarte importante pentru cultura română, de aceea îi îndemnăm pe cititori să se aplece asupra ei cu răbdare și cu dragoste, pentru că vor trăi mari bucurii estetice. Cu această carte de excepție, cultura română și istoria artei plastice sunt mult mai bogate!” Editarea acestui volum a fost posibilă prin implicarea Consiliului Local Fălticeni, a
IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960]
-
frumoasă în Europa, expresia „ne aflăm într-un nou război rece” a revenit în actualitate prin glasul politicianului rus Medvedev. Difuzată pe posturile de știri, vestea ne-a făcut să încremenim, înghețându-ne inimile. Un motiv în plus să ne aplecăm asupra amintirilor eroului acestui roman autobiografic zguduitor, sasul ardelean dus fără voia sa la război, momit către miezul însuși al celui mai dur nazism, înspre unitățile SS. Nu trebuie să fii un monstru pentru a păți așa ceva; fiecăruia dintre noi
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
scrierile acestor doamne ale scrisului românesc al sec. XXI! Pentru toate acestea, considerăm lucrarea doamnei Ligya Diaconescu un adevărat MEMENTO adresat tuturor factorilor de cultură din România, profesori, scriitori, indiferent de asociația de care aparțin, reprezentați mass media: să ne aplecăm spre cartea scrisă în limba română, atât la noi, cât și în afară, pentru a înțelege adevăruri care ne reprezintă ca țară, ca popor, ca oameni. Să nu uităm că întotdeauna, în orice timp, cultura unui popor a susținut unitatea
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
Își sprijină capul de bancă.) Mi-e cald. Mă sufoc. Câtă nevoie aveam de himera mea! (Cade în noroi.) Secena II Personajele: Vicu, Femeia ce mătură strada. (S-a luminat de ziuă. O femeie mătura strada. Ajunge lângă Vicu. Se apleacă și îl scutură, dar Vicu nu reacționează.) Femeia ce mătură strada: L-au omorât și pe ăsta. L-au aruncat în mocirlă ca să nu mai zărească adevărata lumină, pe urmă i-au scos ochii și mi-au lăsat mie misiunea
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
aprinde și cu uimire pare Un ars cuptor de lut tânjind după o pâine, Sfios ca un raspuns, ce-așteaptă-o întrebare. Și m-am gândit la tine, micuța mea regină Scriind poemul ăsta și-n rama mea te-alint, Cuvintele se-apleacă și-n fața ta se-nchină, Sunt omul ce te cheamă cu părul de argint. BANALĂ NEMURIRE Trec poarta veșniciei spre lumea altor vieți, Să văd cum naște clipa, cât moartea are preț. M-am stins și cu apusul și-
IUBIREA ÎNSEAMNĂ DURERE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370788_a_372117]