3,682 matches
-
Cluj-Napoca · 1990-1992: Cercetător principal. III, Director adj., Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Cluj-Napoca · 1992-1994: Cercetător principal ÎI · 1992-prezent: Director Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Cluj-Napoca · 1993-prezent: Membru corespondent al Academiei Române · 1994-prezent: Cercetător principal I, Director la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca Activitate didactica · din 1990: Conducător Științific de doctorat în istorie, specializarea istoria artei, Universitatea Babeș-Bolyai · 1990: Cursuri la Universitatea din Chișinău · 1984-1985: Cursuri postuniversitare la invitația Academiei de Arte București · din 2000: Profesor asociat la Universitatea
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Asociației “Ars Transsilvaniae” - România · Președinte executiv Fundația “Virgil Vătășianu” · Președinte al Asociației pentru Relații Culturale între România și Italia (ARCRI) · din 2001: Președinte al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice 3. Membru în colegii de redacție · Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie (Cluj-Napoca) · Studii și cercetări de istoria artei (București) · Revue Roumaine de l’histoire de l’art (București) · Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice · Revista Monumentelor Istorice · Acta Musei Napocensis · Ephemeris Napocensis · Ars Transsilvaniae Manifestări științifice internaționale · 1975: Colocviul internațional de artă postbizantină
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
nr.2, p.73-76. · Vechi icoane din Maramureᗰ (sec. XV-XVIII), în Studii ᗰi Cercetări de Istoria Artei, tom 22, 1975, p.73-94. · Zugravi ᗰi centre româneᗰti de pictură în Transilvania secolului al XVIII-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XIX, 1976, p.103-125. · veche ctitorie românească - biserică din Cicău (jud. Albă), în Acta Musei Napocensis, XIII, 1976, p.285-291. · Vechi icoane româneᗰti din Transilvania (sec. XV-XVI), în Revistă Muzeelor ᗰi Monumentelor, seria Monumente istorice ᗰi de artă, 1977
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
secolului al XVIII-lea, în “ᗠtefan Meteᗰ la 85 de ani”, Cluj-Napoca, 1977, p.413-416. · ᗠtefan Zuravul de la Ocnele Mari, în Acta Musei Napocensis, XIV, 1977, p.401- 406. · Inscripᘰii medievale româneᗰti din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXI, 1978, p.307-318. · Biserică ortodoxă din Gârbova de Sus (jud. Albă). Un vechi monument de arhitectură medievală românească, în Acta Musei Napocensis, XV, 1978, p.307- 315. · Vechi inscripᘰii româneᗰti din jud. Mureᗰ (sec. XV-XVIII), în Marisia, VIII
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
oraᗰului Turda, în Potaissa, 1978, p.111-113. · Pictură icoanelor din Moisei ᗰi iradierea ei în zonele înconjurătoare în veacul al XVII-lea, în Marmaᘰia, 4, 1978, p.325-340. Inscripᘰii româneᗰti din Transilvania (sec. XIV-XVIII), în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXII, 1979, 265-277. Două ctitorii româneᗰti din sec.al XVI-lea: biserică Sf. Gheorghe ᗰi mănăstirea Lupᗰa, în Acta Musei Napocensis, XVI, 1979, p.621-631. Relaᘰii artistice în pictură românească din Transilvania ᗰi Banat în sec. al XVIII-lea
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
XVI, 1979, p.621-631. Relaᘰii artistice în pictură românească din Transilvania ᗰi Banat în sec. al XVIII-lea, în Tibiscus, V, 1979, p.233-236. · Ctitori ᗰi artă românească în Transilvania sec. al XV-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXIII, 1980, p.97-121. Vechea biserică din Galda de Jos (jud. Albă), un monument al arhitecturii medievale româneᗰti din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, XVII, 1980, p.517-529. · Mihai Viteazul, ocrotitor al artei ᗰi culturii româneᗰti din Transilvania, Potaissa
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
celealte ᘰinuturi româneᗰti în sec. XVIII, în Marmaᘰia, V-VI, 1979-1981, p.513-520 (în colaborare cu I. A. Pop). · Artă românească din Transilvania ᗰi legăturile sale cu Moldova din timpul lui ᗠtefan cel Mare, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXIV, 1981, p.171-195. · Pictură vechilor biserici din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ᗰi Clujului, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p.43-52. · Biserici de lemn din ᘠara Maramureᗰului, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p. 99-130. · Vechi biserici româneᗰti din sec. XIII-XVI, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p. 75-98. · piesă necunoscută de argintărie de la Matei Basarab , în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXV, 1982, p.217-221. · Vechi inscripᘰii româneᗰti din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, XX, 1983, p.763-770. · Imaginea-document în pictură din Transilvania, în Noi cercetări în domeniul istoriei artei româneᗰti, Bucureᗰti, 1983, p.68-72. · Iacov din Răᗰinari, pictor al
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
sec. XVIII, în Marisia, XIII-XIV, 1983-1984, p.387-393. · Pictori sălăjeni din sec. al XVIII-lea, în Acta Musei Porolisensis, 8, 1984, p.793- 800. · Răᗰinari, un centru de pictură din secolul al XVIII-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVI, 1983-1984, p.377-391. Un valoros ansamblu de pictură ᗰi sculptură din secolul al XVIII-lea la Vadul Criᗰului, în Acta Musei Napocensis, XXI, 1984, p.361-372. · Documente privind vechi ctitorii româneᗰti din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
XXVI, 1983-1984, p.377-391. Un valoros ansamblu de pictură ᗰi sculptură din secolul al XVIII-lea la Vadul Criᗰului, în Acta Musei Napocensis, XXI, 1984, p.361-372. · Documente privind vechi ctitorii româneᗰti din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVII, 1985-1986, p.475-484. · Breaslă pictorilor români fondată la Gherla în 1777, în Acta Musei Napocensis, XXII-XXIII, 1985-1986, p.611-620. · Ctitoria Sărăcineᗰtilor din Sălaᗰul de Sus (jud. Hunedoara), în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVIII, 1987-1988, p.
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVII, 1985-1986, p.475-484. · Breaslă pictorilor români fondată la Gherla în 1777, în Acta Musei Napocensis, XXII-XXIII, 1985-1986, p.611-620. · Ctitoria Sărăcineᗰtilor din Sălaᗰul de Sus (jud. Hunedoara), în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVIII, 1987-1988, p.157-176. (în colaborare cu A. A. Rusu) Noi date privind activitatea unor pictori români în Sălaj în secolul al XVIII-lea, în Acta Musei Porolissensis, XII, 1988, p.883-892. · 500 ani de la zidirea bisericii arhiepiscopale din
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
din Feleac, ctitoria lui ᗠtefan cel Mare, în Îndrumător bisericesc, Albă Iulia, XII, 1988, p. 29-36. · Pictură veche maramureᗰeană, tezaur de istorie ᗰi artă, în Îndrumător bisericesc, Cluj-Napoca, 1989, p.149-151. · Frescele de la Răchitova, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj- Napoca, XXIX, 1989, 103-115. Expoziᘰia Icoane vechi româneᗰti din Transilvania, un autentic eveniment cultural la Cluj-Napoca, în Revistă Muzeelor, XXVII, 1990, nr. 5, p.3-7. Două decenii de afirmare artistică românească. Epoca lui Inochentie Micu, în Revue de Transylvanie
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Pictură ᘰărănească pe sticlă, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1975, în Studii ᗰi cercetări de istoria artei, tom 24, 1977, p. 152-153. · Cristina Lucia Bica, Iacob Mârza, Psaltirea lui David cu calendar, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1977, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXI, 1978, p. 502-503 (în colaborare cu Nicolae Bocᗰan). · André Guillou, Aspetti della civiltà bizantina în Iltalia, în Studia Universitatis, Historia, 1978, fasc. 1, p. 77-78. · Anca Pop Bratu, Pictură Murala maramureᗰeană, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1982, în Acta Musei
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Murala maramureᗰeană, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1982, în Acta Musei Napocensis, XX, 1983, p. 927-928. · Horia Medeleanu, Valori de artă veche românească în colecᘰia Mănăstirii Sfanțul Simion Stâlpnicul din Arad-Gai, Editura Episcopiei Aradului, Arad, 1986, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XVIII, 1987-1988, p. 681- 683. · Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Albă Iuliei, mărturii de continuitate ᗰi creaᘰie românească, Ed. Episcopiei Ortodoxe Române, Albă Iulia, 1987, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj- Napoca, XXIX
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XVIII, 1987-1988, p. 681- 683. · Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Albă Iuliei, mărturii de continuitate ᗰi creaᘰie românească, Ed. Episcopiei Ortodoxe Române, Albă Iulia, 1987, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj- Napoca, XXIX, 1988-1989, p. 614-618. · Costanza Segre Montel, Fulvio Zuliani, La pittura nell’Abazia di Nonantola. Un refettorio affrescato di età romanica, Comune di Nonantola, Assessorato alla Cultură, 1991, 192 p., în Ars Transsilvaniae, ÎI, p. 214. 10 · B.
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
și Odiseei lui Johann Heinrich Voss. Puține literaturi se „bucură de traduceri mai norocoase”. George Murnu a încetat din viață la 17 noiembrie 1957, în București, în pragul patriarhalei vârste de 90 ani. A fost profesor titular al catedrei de Arheologie a Universității din București, membru al Academiei Române; a făcut numeroase călătorii de studii prin țară (în Dobrogea mai ales), dar și peste hotare, la Roma, la Atena, în legătură cu preocupările sale științifice de specialitate, drumuri din care au răsărit lucrări de
George Murnu () [Corola-website/Science/307188_a_308517]
-
a Universității din București, membru al Academiei Române; a făcut numeroase călătorii de studii prin țară (în Dobrogea mai ales), dar și peste hotare, la Roma, la Atena, în legătură cu preocupările sale științifice de specialitate, drumuri din care au răsărit lucrări de arheologie și istorie veche românească, o întreagă bibliotecă.
George Murnu () [Corola-website/Science/307188_a_308517]
-
activitate rodnica de aproape 20 de ani desfășurată la Universitatea din București. A fost șef de săpături pe șantierul arheologic de la Histria (1928-1940) iar în perioada 1 august 1938 - 20 iulie 1940 a fost și director al Muzeului Național de Arheologie, înainte de a fi numit director al Accademia di România din Romă (1941-1947). În 1947, autoritățile comuniste de la București au închis Accademia di România. La solicitarea Universității din Lisabona, profesorul , a plecat la catedră de epigrafie de acolo, unde și-a
Scarlat Lambrino () [Corola-website/Science/307201_a_308530]
-
facultatea de drept era obligat să frecventeze inițial cursurile anului I de la facultatea de litere și filozofie unde era prioritară studierea istoriei și literaturii maghiare. Studiul istoriei în special era susținut de inițierea în științele auxiliare ale istoriei, cum sunt arheologia, numismatica, diplomatica, heraldica, precum și paleografia și cronologia, adică tocmai acelea de care urma să se slujească ca viitor editor de documente. Această împrejurare explică și în cazul lui Ioan Mihalyi, ca și în cazul altor istorici ardeleni din a doua
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
catedrei de istoria artelor la Facultatea de litere și filosofie a Universității din București (1944-1948), apoi șef al catedrei de Istoria României la Universitatea din București (1944-1952). În anul 1925 a obținut titlul științific de doctor în istoria artelor și arheologie, cu calificativul "Magna cum laude", cu teza ""Narthexul în artele bizantină, sud-slave și română"", la Universitatea din Iași, în fața unei comisii din care făceau parte renumiții istorici Ion Petrovici, Orest Tafrali, Ilie Bărbulescu, Ilie Minea și Gh. I. Brătianu. În calitate de
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
un istoric și arheolog român, membru corespondent al Academiei Române. A urmat studiile secundare la Focșani, iar pe cele universitare la București urmând cursurile Facultății de Litere și Filozofie, secția Filologie Clasică până în 1926, obținând licență în filologie clasică și secundar arheologie. Interesul pentru studiu i-a facilitat specializarea în anii 1928-1932 la Berlin și Marburg (Lahn), participând totodată la cercetările arheologice care relevau cultură neolitica de la Goldberg (Nordlingen). Prezența la Berlin l-a adus și în fața unor materiale păstrate în cadrul Muzeului
Ion Nestor () [Corola-website/Science/307244_a_308573]
-
pentru studiu i-a facilitat specializarea în anii 1928-1932 la Berlin și Marburg (Lahn), participând totodată la cercetările arheologice care relevau cultură neolitica de la Goldberg (Nordlingen). Prezența la Berlin l-a adus și în fața unor materiale păstrate în cadrul Muzeului de Arheologie, la secția preistorica, provenind de pe teritoriul românesc, recoltate în deceniile anterioare. Studierea lor i-au permis realizarea fiselor de evidentă pentru cele din culturile Cucuteni, Sărată Monteoru, Cernavoda ș.a. În anul 1932 a prezentat ca teza de doctorat la Universitatea
Ion Nestor () [Corola-website/Science/307244_a_308573]
-
Operativ la 18 februarie 1934 ministerul primea răspunsul lui Ioan Andrieșescu care, prin cele formulate, făcea o călduroasă recomandare la adresa lui Ion Nestor. Doctor docent în istorie, arheolog, cu o intensă activitate în cadrul Muzeului Național de Antichități și a Institutului de Arheologie din București a coordonat în decursul anilor de activitate cercetările de pe șantierele arheologice de la Glina, Sărată Monteoru, Zimnicea, Glăvăneștii Vechi, Corlăteni, Suceava, Dridu, Bratei, Păcuiul lui Soare. Din 1945 a desfășurat concomitent o prestigioasa carieră didactica ca profesor la Universitatea
Ion Nestor () [Corola-website/Science/307244_a_308573]
-
metodologic. Aprecierea din partea cercetătorilor străini s-a concretizat și prin încredințarea misiunii de a fi redactor pentru România a contribuțiilor integrate în Inventaria Archeologica și Prähistorirische Bronzefunde, precum și prin alegerea sa ca membru al Institutului Arheologic German, al Societății de Arheologie din Iugoslavia, al Consiliului permanent al Uniunii Internaționale de Stiinte Pre și Protoistorice, al Uniunii Internaționale de Arheologie Slavă. La 2 iulie 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Ca formator de viitori cercetători, Ion Nestor era atent la
Ion Nestor () [Corola-website/Science/307244_a_308573]
-
a contribuțiilor integrate în Inventaria Archeologica și Prähistorirische Bronzefunde, precum și prin alegerea sa ca membru al Institutului Arheologic German, al Societății de Arheologie din Iugoslavia, al Consiliului permanent al Uniunii Internaționale de Stiinte Pre și Protoistorice, al Uniunii Internaționale de Arheologie Slavă. La 2 iulie 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Ca formator de viitori cercetători, Ion Nestor era atent la modul de enunțare a constatărilor fiecărui participant pe șantier, intervenind atunci cand consideră necesar, cu conexiuni care permiteau o
Ion Nestor () [Corola-website/Science/307244_a_308573]