3,256 matches
-
Mărășeni). În 1925 s-a desființat comuna Cănțălărești și satul a fost trecut la noua comună Ștefan cel Mare dar numai până în 1929 când, pentru doi ani, a făcut parte din comuna Zăpodeni. Din 1931 și până-n prezent, satul este arondat comunei Ștefan cel Mare. Până în 1865 moșia a aparținut unui număr mare de proprietari, iscându-se, uneori, și răsunătoare judecăți și procese pentru stăpânirea ei. În anul mai sus-citat au primit pământ și cei 21 de clăcași atestați cu acte
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
case. În comuna Găurile existau trei biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează ambele comune în plasa Vidra a aceluiași județ, cu aceeași alcătuire. Comuna Vizantea avea 1900 de locuitori, iar comuna Găurile 1364. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1964, satul și comuna Găurile au luat numele de "Livezile", iar satul Purcei a luat denumirea de "Mesteacănu". În 1968, comunele au
Comuna Vizantea-Livezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301913_a_303242]
-
Scufari, Vidra și Voloșcani. Comunele Tichiriș și Irești făceau parte din această plasă Vidra. Tichiriș avea aceeași compunere și 985 de locuitori. Comuna Irești avea și ea, în aceleași sate, 1542 de locuitori. În 1950, cele trei comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Părosu din comuna Tichiriș a luat în 1964 denumirea de "Viișoara". În 1968, comunele au fost transferate la județul Vrancea, iar comunele
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
în satele Oleșești, Sârbi, Țifești și Tufele 2131 de locuitori. Comuna Clipicești avea 845 de locuitori în satele Clipicești și Vitănești, iar comuna Bătinești avea în aceleași trei sate menționate mai sus 1082 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. La reorganizarea administrativă din 1968, au fost trecute la județul Vrancea și comasate într-o singură comună Țifești. Tot atunci, satul Tufele a
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
plasă și comuna Hângulești în plasa Măicănești a județului Râmnicu Sărat. Comuna Vulturu avea aceeși structură și 4168 de locuitori. Comuna Hângulești avea în plus satul Maluri și avea o populație de 1369 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Hângulești a fost desființată și inclusă în comuna Vulturu. Tot atunci, satele
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
două biserici și două mori de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Vidra a aceluiași județ, în aceeași componență. Comuna Valea Sării avea 726 de locuitori, iar comuna Colacu 975. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Colacu a fost desființată și inclusă în comuna Valea Sării. Tot atunci
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
cu satele Mirceștii Noi, Mirceștii Vechi, Paraipani și Rădulești. În 1931, comuna s-a dezmembrat, rămânând doar cu satul Jorăști; pe teritoriul ei au apărut comunele suburbane ale Focșaniului: Vânători, Mândreștii Munteni și Mândreștii Moldoveni. În 1950, comunele au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați, între timp apărând și comuna Vânători. În 1968, comuna a trecut la județul Vrancea, și i s-au arondat și satele comunei Mircești
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
1950, comunele au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați, între timp apărând și comuna Vânători. În 1968, comuna a trecut la județul Vrancea, și i s-au arondat și satele comunei Mircești, desființată. Trei obiective din comuna Vânători sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Sfinții Voievozi” din satul Mirceștii Vechi, aflată pe
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
din 1925 consemnează comunele în plasa Cotești a aceluiași județ, având aceeași alcătuire. Comuna Vârteșcoiu avea 1717 locuitori, iar comuna Faraoanele 1074. Satul Râmniceanca a apărut în comuna Vîrteșcoiu odată cu regruparea comunelor rurale din 1931. În 1950, comunele au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Faraoanele a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Vârteșcoiu și satul
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă și cu aceeași alcătuire, având o populație de 1140 de locuitori, iar din 1931 i s-a alipit și satul Coza (până atunci, la comuna Păulești. În 1950, comuna a fost arondată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. După reorganizarea administrativă din 1968, a fost transferată la județul Vrancea, alipindu-i-se și satele comunei Păulești, care a fost desființată atunci
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
mare parte a terenurilor agricole ajung în posesia armenilor Kapri (Michael, Albina și Emanuel Kapri). În perioada habsburgica comună Calafindești a făcut parte din districtul Siret, iar din anul 1925 a aparținut județului Rădăuți. În 1939 satul Botoșenița Mare este arondat comunei Calafindești, iar în anul 1968 localitățile Șerbăuți și Călinești-Arini (azi Călinești Cuparencu). În anul 2003 ultimele două localități se desprind, formând comună Șerbăuți. Stema comunei Calafindesti se compune dintr-un scut albastru, cu un arbore dezrădăcinat, de aur. Chef
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
1928, odată cu înființarea primăriilor de centru, Brastavățu s-a administrat singură, iar Crușovu a aparținut de Studinița. După primul război mondial, primăriile s-au transformat în Comitete Provizorii, iar din 1946, de când au luat ființă Sfaturile Populare, Crușovul a fost arondat comunei Brastavățu, situație rămasă până în prezent. Actualmente, comuna Brastavățu cuprinde satele: Brastavățu, Crușovul și Cătunul Gara-Vișina. Suprafața totală a localității este de 7.034 ha (430 ha în intravilan și 6.604 ha în extravilan), cu 1.859 de locuințe
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]
-
viitoarei biserici zidite purtând hramul Sfinților Petru și Pavel. 1890 - Are loc sfințirea Biserica Sfinților Petru și Pavel din Geminea. 1894 - Inaugurarea clădirii școlii primare 1925 - 1938 comuna Gemenea (formată din satul Gemenea, satul Slătioara, cătunele Tărnicioara și Muncel) este arondată unității administrative Plasa Homorului, județul Câmpulung 1938 - 1940 comuna Gemenea face parte din noua unitate administrativă ținutul Sucevei 1940 - strămutarea familiilor de etnici germani în Germania. 1941 - familiile de evrei părăsesc localitatea. 1956 - se deschid primele mine de prospecțiuni, sunt
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
locurile pământului...și le-a împărțit pământ și pentru aceasta trebuiau oamenii să facă boierescul”". La sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost construită o biserică de lemn pe terenul familiei Tarnoviețchi din Dărmănești. Sătenii din Mărițeia Mare au fost arondați noii biserici. Mărițeia Mare se numește în prezent Măriței și reprezintă reședința comunei Dărmănești. În „Enciclopedia Română” tipărită la Sibiu în 1898 se arată că: "„Mărițeii sau Merițeii, comună rurală împreună cu cătunul Mărițeica, moșie în capitala de județ Sucevi, în
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
și Suatu au fost găsite două morminte de inhumație aparținând secolului IV e.n., unul dintre ele aparținând unui provincial daco-roman. Prima atestare documentară datează din anul 1219, localitatea fiind menționată sub numele ""villa Mochy"" în Registrul de la Oradea drept sat arondat la cetatea Dăbâca. Această menționare a satului a dus la estimarea apariției sale undeva în secolul X. Apare ulterior menționat în 1239 ("terra Mochy"), 1332 ("sacerdos de Mooch"), 1384 ("Machy"), 1414 ("poss. Mooch"), 1430-1498 ("poss. Moch"), 1430 ("poss. Mocz"), 1438
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
produselor agricole, tot în sat aflându-se și sediul Sistemului de Irigații Zănoaga ce aparține S.N.I.F. Craiova. Zănoaga a fost comună până în anul 1968 în cadrul Raionului Caracal când s-a desființat ca urmare a noii organizări adminstrativ-teritoriale și a fost arondată comunei Leu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Leu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,2%). Pentru 1,66% din populație, apartenența etnică
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
locuitori în satul Nebuna-Velea. Comuna și satul Velea au primit în 1947 denumirea de "Podu Doamnei" (după numele podului peste Neajlov aflat în apropiere fiind apoi desființată și inclusă în comuna Clejani), iar în 1950 toate aceste comune au fost arondate plășii Crevedia și apoi (după 1952) plășii Videle din regiunea București. Satul și comuna Babele au primit și ele în 1964 o nouă denumire, aceea de "Neajlovul". În 1968, comunele Clejani și Neajlovul au trecut la județul Ilfov, iar comuna
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
funcționau o biserică și o școală mixtă cu 43 de elevi (dintre care 7 fete). Anuarul Socec din 1925 o consemenază în aceeași plasă, având 2353 de locuitori în satele Greaca, Puțu Greci și Zboiu. În 1950, comuna a fost arondată raionului Oltenița din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Greaca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
Bălănoaia (denumită acum "Turbatu") au fost incluse în orașul regional Giurgiu din regiunea București. Satul și comuna Turbatu au luat în 1964 numele de "Cetatea". În 1968, comuna Frătești a inclus cele două sate, Cetatea și Remuș, și a fost arondată județului Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Frătești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
consemnează desființarea comunei Balașoieni și împărțirea ei între comunele Ogrezeni și Grădinari. Astfel, comuna Ogrezeni-Balașoieni avea 3920 de locuitori în satele Ogrezeni și Bălășoeni și era inclusă în plasa Bolintin a aceluiași județ, în timp ce satul Hobaia și cătunul Bolovani fuseseră arondate comunei Grădinari. În 1931, comuna Bălășoeni a fost reînființată, având în compunere satele Bălășoeni și Hobaia, dar numai pentru scurt timp, după care a fost din nou absorbită de comuna Ogrezeni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Mihăilești și
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]
-
plasa Dunărea a aceluiași județ, având 5780 de locuitori în satele Stănești și Ghizdaru. În 1931, satul Oncești s-a desprins de comuna vecină Bălănoaia și a preluat satul Ghizdaru de la comuna Stănești. În 1950, cele două comune au fost arondate orașului regional Giurgiu din regiunea București. În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, iar comuna Oncești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Stănești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
Pasul Vâlcan și Cohorta de la Bumbești-Jiu. Pe apa Șușița erau mori de apa unde se măcinau cerealele și pe marginea apei cuptoarele unde coceau pâinea romanii. După necesitățile administrative din ultimul timp comuna Vălari cu toate satele ei au fost arondate în comuna Stănești. Când a fost centru civic, aici era un local de primărie din lemn care a fost demolat după al doilea război mondial și s-a construit altul din zid de piatră. În prezent în acel local funcționează
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
locuitori și 358 de case. În comună funcționau o școală mixtă și 2 biserici (la Asan și Filipești). În 1925, în aceeași componență, comuna, cu 2635 de locuitori, făcea parte din plasa Domnești a aceluiași județ. În 1950, a fost arondată raionului V.I. Lenin al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968, când a devenit parte din județul Ilfov, reînființat. În 1981, la o reorganizare administrativă, comuna a trecut la județul Giurgiu, pentru ca în 1985 să devină parte
Dărăști-Ilfov, Ilfov () [Corola-website/Science/300497_a_301826]
-
numele de Popești-Leurdeni iar în 1925 comuna făcea parte din plasa Pantelimon a aceluiași județ și fiind compusă din satele Popești-Pavlicheni (reședința), Popești-Români, Leurdeni și cătunul Cula, având o populație de 2100 de locuitori. În 1950, comuna Popești-Leordeni a fost arondată raionului N. Bălcescu din orașul republican București, iar în 1968, a devenit comună suburbană a municipiului București, toate satele ei fiind contopite într-unul singur. În 1981, a trecut la Sectorul Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector devenit în 1997
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
parte astăzi din satul Rudeni), cu 4228 de locuitori și făcând parte din plasa Băneasa a aceluiași județ. Comuna Roșu a rămas formată din satele Roșu, Giulești-Țigănia și Puțul lui Crăciun, având 5168 de locuitori. În 1950, comuna a fost arondată raionului 16 Februarie al orașului regional București, din care a făcut parte până în 1968, când a devenit comună suburbană a municipiului București, pierzând satele Giulești-Sârbi (integrat în București) și satul Rudeni, arondat comunei Chitila, dar fiindu-i arondat satul Roșu
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]