3,326 matches
-
-ți justific prezența în mî-colectiv, după ce ne-ai făcut de mî-rușine. Ce sîntem noi? Impostori? La noi se mî-plagiază?" Mi-a povestit Rusalin că a văzut la Haga un muzeu ciudat, al instrumentelor de tortură. Pe pereți stăteau înșirate săbii ascuțite de oțel și săbii din lemn. De ce din lemn? Pentru că, uneori, suveranul grația în ultima clipă, iar ritualul grațierii era ca gîtul condamnatului să fie atins de trei ori cu o sabie de lemn. Cum blestemata de speranță funcționează și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
valea Țeboim, înspre pustie." 19. În toată țara lui Israel nu se găsea nici un fierar; căci Filistenii ziseseră: Să împiedicăm pe Evrei să-și facă săbii sau sulițe." 20. Și fiecare om din Israel se cobora la Filisteni ca să-și ascută fierul plugului, coasa, securea și sapa, 21. cînd se toceau sapa, coasa, furca cu trei coarne și securea, și ca să facă vîrf țepușului cu care mîna boii. 22. Și așa s-a întîmplat că în ziua luptei nu era nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
și ăsta, cu prostiile lui și cu insistența aceea agasantă? -, care dorea să-i transmită ceva important, mesaje disparate, concluzii pe care ar fi trebuit să le tragă chiar el, însă nu reușea, niște bani (mulți bani, a dracu` chestie!) ascunși într-un geamantan adus de un agent imobiliar. Hei, nu te ascunde pe după plop, nu de cineva, ci chiar de către unul dintre personajele tale. L-ai ucis descriindu-i moartea într-un accident de circulație, ești un nemilos numai bun
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
difuzor invizibil răbufniră acordurile melodiei Volare... Își duse mâinile la urechi. Nu pentru că ar fi detestat melodia respectivă, ci pentru că o percepea ca fiind o altă formă de tortură (rafinată) inventată de Magician, inepuizabil atunci când era vorba despre înfipt ace ascuțite în creierul nefericitei victime. Ace, cuțite cu lamă ascuțită sau cine știe ce alte instrumente de tortură extrase la minut din inconfundabilul jobenu. El și Lucia dansaseră pe acordurile melodiei Volare, în seara aceea minunată de vară când se cunoscuseră, încetul cu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
urmărit de diavol, se estompă definitiv. 14 Saxofonistul se apleca deasupra instrumentului, ca un îndrăgostit incurabil, chinuit de o permanentă dorință fizică în fața căreia nu putea opune rezistență, iar degetele lungi apăsau pasional clapetele metalice, în timp ce suflul extras din plămânii ascunși sub o cămașă înflorată oferea poftă de viață notelor cu inflexiuni magice. Smooth jazz, la ore pierdute prin întunericul unei alte nopți, pe o scenă asupra căreia cădea lumina unui singur proiector, în mijlocul unui fals anotimp, când cald, când rece
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cunună În curtea din deal zăpada oftează Pașnică luna din nori o veghează Noaptea-i stăpâna tăcută si tristă Vântul se vaită în alb de batistă Nu se-aud câinii prin satele ninse Pe la ferestre zac lămpile stinse Tremură nucii ascunși prin vâlcele Cerul tânjește la hora de stele Candela inimii pâlpâie trează În suflet simt pacea cum se așază Adorm în sfârșit, când zorii se-adună Mă legăn în vis sub clarul de lună
De?ertul alb by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83351_a_84676]
-
ca un rege plin de mărinimie. Însă n-ai Înfăptuit Încă nimic, să ceri de la cei din jur să ți se Închine și să te recunoască. Eu am o sfântă Încredere În steaua ta; ceilalți doar te invidiază. Fii precaut. Ascute-ți ochiul și mintea, să nu te pierzi În oceanul de artificii cu care ne amăgește viața. Luptă mai departe cu tine Însuți. Fii mai departe tu!“ Iată câteva panseuri pythiatice ale Aurei, după ce ne-am despărțit. (acum) „Tu n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
toată dragostea. A Încercat din nou să mă sărute pe gură, dar nici de data asta nu a reușit. Atunci, m-a sărutat ca pe un copil, dar câtă dragoste În aceste sărutări! Cerul se deschidea feeric În fața ochilor mei ascunși la pieptul iubit, universul meu de visuri trăia În această clipă cea mai minunată vrajă a sa. Când am ridicat ochii de pe pieptul lui i-am văzut privirea, o privire pe care nu o mai cunoscusem, o privire care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
N-am dreptul să-mi bat joc de dragostea care Încă nu și-a găsit un corespondent În lumea exterioară! N-am dreptul să mă leg de un om pe care nu Îl iubesc! N-am dreptul! Zări albastre, munți ascunși În neguri, păduri foșnitoare, eroi ai aerului, nu pot să vă las! Milă pentru cel lovit de propria mea spadă, durere pentru durerea altuia, victimă a propriilor mele capricii, iubire ce mi te-ai dăruit cu totul, cum pot oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
unei idei. Încruntarea nu-i venea bine. Am observat de-abia atunci. Dezordinea din ființa ei. Părul Îi căzuse În șuvițe drepte și dizgrațioase și-i descoperea În unele locuri pielea capului. Ochii, necreionați, erau mai șterși, dar parcă mai ascunși În ființa ei și mai sinceri acum, când nu frapau. Halatul de-abia și-l Încheiase În grabă și, când mergea, i se dezgolea mereu un picior, destul de bine imaginat. Nu fusese niciodată frumoasă. Dar acum, când toată ființa ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În față, acea atenție ce o acorzi unei doamne fără să o agasezi, te Înclini spre ea cu corpul foarte puțin; ea simte acel curent de afinitate ce-l emană Întreaga ta ținută, simte că este privită cu diferență-deferență: Își ascute sensibilitatea, trece pe nesimțite la acea comunicare intimă fără cuvinte, fără alte semnale, În afară de magnetismul ce crește brusc. Dintr-odată, aerul e mai dens, o mișcare, o frecare a corpului de alt corp provoacă scântei electrice; țârrr-țârrr, o sonerie Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mână de la mână ce avem și ce-om mai putea aduna, noi, câți suntem, și alții care-or vrea, să facem arvuna c-apoi nu ne-om lăsa noi de rușine să nu plătim! Marin Stan, slab, uscat, cu figura ascuțită de pasăre, trăsnit puțin de țuicile pe care le sorbise, strigă deodată mânios, din colțul mesei unde se afla: ― Să punem noi mâna pe pământ, că pe urmă, nici Dumnezeu nu ni-l mai ia! Alții adăugară repede: ― Nu, nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și, potolindu-se puțin zgomotul, urmă iarăși mai blînd: Sărăcie este, c-o vedem, și foame berechet, n-am ce zice. Dar așa mâine ai să-mi pui mîna-n beregată, că ți-e foame. Se poate? ― Apoi, da, făcu glasul ascuțit de adineaori cu un ton care putea fi și afirmativ, și negativ. Era Melente Heruvimu, înalt, supt, cu fața galbenă, parc-ar fi fost bolnav de lingoare, și cu niște ochi negri, aprinși de disperare. Avea acasă trei copii și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
colo. Furia țâșnea din ochi și din gâtlejuri ca un abur otrăvit, încingînd sutele de oameni în aceeași ceață invizibilă. Coase, topoare, furci, sape se învîrteau în aer, cercând parcă să sperie și să oprească prin amenințări apropierea primejdiei. Glasuri ascuțite de femei și copii spintecau lărmuirea bărbaților ca împunsături de ace într-o pânză groasă de câlți. În vreme ce țăranii se vânzoleau, coloana de soldați se târa pe șosea ca o uriașă râmă neagră. Raze de soare jucăușe, căzând pe luciul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
îmi ziceam că, dacă m-aș întâlni cu mine însumi, nu m-aș mai recunoaște. Când am ieșit din închisoare, mi-am dat seama câtă dreptate avusesem. Îmi atingeam obrajii, pielea foșnea ca o foaie de ziar, nasul mi se ascuțise și buzele se subțiaseră. Nu mai recunoșteam nimic din mine, dar puneam asta pe seama degetelor care tremurau, nu pe seama pomeților care se ascuțiseră ori a pielii care se căznea să mă acopere, de parcă oasele crescuseră pe dedesubt. Când m-am
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
seama câtă dreptate avusesem. Îmi atingeam obrajii, pielea foșnea ca o foaie de ziar, nasul mi se ascuțise și buzele se subțiaseră. Nu mai recunoșteam nimic din mine, dar puneam asta pe seama degetelor care tremurau, nu pe seama pomeților care se ascuțiseră ori a pielii care se căznea să mă acopere, de parcă oasele crescuseră pe dedesubt. Când m-am zărit în vitrina lucioasă a unui magazin, mi-a venit să-mi dau binețe ca unui străin și mi-am dat seama că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la Calu, așteptând semnalul să se năpustească. De năpustit însă fără niciun semnal, se năpusti Mierlă, omul-pasăre. Și nu spre ei, ci spre cer. Ca și ciocârlia, care e singura pasăre ce cântă și zboară în același timp, omulpasăre își ascuți limba între dinți, slobozind triluri suitoare. Se înălță, fâlfâind din aripi, și desenă rotocoale tot mai mari și mai iuți. Sau cel puțin așa credea el. Calu îi făcu semn, plictisit, să se potolească și Mierlă încetă să-și mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
herghelie întreagă. Ceilalți se tăvăliră de râs, având, de fiecare dată, grijă să pună sticla jos, să nu se răstoarne. Apoi părul i se zbârli, se întinse scurt și aspru până între umeri, gura i se alungi, urechile i se ascuțiră și tresăriră scurt. Abdomenul se umflă, iar mâinile și picioarele se înfipseră în pământ, tropăind scurt. În schimb, începu să vorbească, rostind limpede : „Eu sunt calul care vorbește, pot să vă traduc ce necheza adineaori omul ăla prostănac. Pot să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spre remorci, apoi se înfigeau iar în carnea sfărâmicioasă a grămezii de gunoi. În scurt timp, tăiară un mal abrupt, mormanul se aplecă într-o rână și grohotișurile se prăvăliră. Deasupra, crucea Magdalenei abia se mai ținea, fluturându-și eșarfa. Ascunși de partea cealaltă a mormanului, Pârnaie, Iadeș și Chisăliță priveau cu ochii holbați priveliștea înțesată de șenile, lanțuri, cuve, concasoare scrâșnind, înfigându-se și smulgând, ridicând pulberile și surpând malurile. Iadeș... șopti pierdut cheliosul, simțind că tot alaiul de carcase
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
legene pe scaun, gemând. Când se trezi din năuceală, se repezi și trase zăvorul. Se așeză față în față cu floarea, care parcă se și înălțase puțin, tulpina i se îngroșase, sevele zvâcneau pe dinăuntru, frunzele se lățiseră și se ascuțiseră, ca jgheaburi pentru boabele de rouă, cârceii se încolăciseră pe arac, iar floarea se deschisese cu petale suprapuse, asemenea unui ciucure sângeriu. Jenică o privi și se rușină. Viața nouă care țâșnea în fața lui îi dădu un imbold ce-l
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dormim, îl țin pe Tung Chih în brațe. Aud în vise caii care mușcă din frâu. Teama mă trezește ca un straniu atac. Cămașa mi se udă de transpirație, în timp ce pielea capului îmi este în permanență umedă. Simțurile mi se ascut față de anumite lucruri, cum ar fi respirația lui Tung Chih și zgomotele din jurul cortului, și îmi amorțesc față de altele, cum ar fi foamea. Deși stăm în corturi separate, împăratul Hsien Feng își face apariția în fața mea în toiul nopții, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Shun era cunoscut sub numele de O Clipită - își îndeplinea treaba cu mare rapiditate. Habar nu aveam că era o tradiție să mituiești călăul. Pentru a obține un profit, membrii acestei meserii înspăimântătoare lucrau împreună, de la călău până la cel care ascuțea toporul. Când un condamnat era adus la închisoare, el era tratat mizerabil dacă familia sa nu mituia corespunzător pe cine trebuia. De exemplu, se puteau face răni invizibile, nedetectabile, la oase și încheieturi, lăsându-l pe prizonier handicapat pe viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de viața practică și de domeniul de experiență a elevilor. Elementele de fizică/chimie pot folosi, pe de o parte pentru educarea activității organelor senzoriale, prin exersarea capacității de observare și pe de altă parte sunt foarte bune pentru a ascuți capacitatea de gândire prin descrierea exact formulată a experiențelor. Cel mai important principiu metodic al orelor de predare este acela de a prelucra procesul învățării cu elevii în trei pași: observarea experiențelor; descrierea recapitulativă și rezumarea fenomenelor, precum și elaborarea legităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206960_a_208289]
-
Yankauer; ... b) sonde de aspirație flexibile endotraheale, inclusiv pediatrice; ... c) seringi de 5 ml și de 10 ml; ... d) truse pentru perfuzie; ... e) feșe și pansamente sterile și nesterile; ... f) truse sondaj urinar/pungi colectoare de urină; ... g) container materiale ascuțite; ... h) mănuși nesterile/consult/de unică folosință; ... i) canule intravenoase periferice, de diferite mărimi, pentru adulți/copii. ... 2. Medicamente și soluții: a) soluții cristaloide (ser fiziologic, Ringer, glucoză 5%, glucoză 10%); ... b) analgezice minore nemorfinice; ... c) aspirină; ... d) beta 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250854_a_252183]
-
rectificat în coordonate, cu axele limitate la x, y, c și a, unde axa c este folosită pentru a menține piatră de rectificare perpendicular pe suprafața de prelucrat și axa a este configurata pentru rectificarea camelor butoi. c. Mașinile de ascuțit scule sau cuțite, cu "software" special conceput pentru producția de scule sau cuțite; sau d. Mașinile de rectificat arbori cu came sau arbori cotiți. 2B204 "Prese izostatice", altele decât cele supuse controlului prin 2B004 sau 2B104 și echipamentele aferente, după cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]