3,972 matches
-
Viața personală este dirijată de un model dinamic intern care este rezultanta dezvoltării progresive a capacităților de atașament (BRETHERTON, 1987Ă. Acest „internal working model” ghidează relațiile interpersonale și reglează răspunsurile emoționale. Disfuncționalitatea lui este privită ca și consecință a unui atașament deficitar și caracterizează majoritatea tulburărilor de personalitate, cu precădere structurările de tip borderline (FONAGY și colab., 1995, GUNDERSON, 1996, LEVY, BLATT, 1999Ă. Dintre tehnicile psihoterapeutice de factură psihodinamică cel mai larg utilizată este cea expresiv-suportivă (LUBORSKY, 1984, GABBARD, 2000Ă. Ea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
capacitatea de autocontrol, percepția de sine, relațiile interpersonale și randamentul în profesie ale căror particularități sunt interpretate și adaptate pentru perioada imediat următoare contactului sau raportului terapeutic. BATEMAN și FONAGY (2003Ă descriu reperele dominante ale tehnicilor psihodinamice derivate din teoria atașamentului, aplicabile cu precădere la tulburările de personalitate de cluster C. Scopul major îl reprezintă stabilizarea structurii Sinelui prin dezvoltarea unor reprezentări coerente și a abilității de a stabili relații interpersonale securizante. Terapeutul trebuie să devină cât mai repede - în mod
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în spectrul nevoilor ființei umane a celei de afecțiune și putere. Primul reper vizează capacitatea de a avea reprezentări stabile și integrate ale Eului despre Sine și cei din jur. Cel de-al doilea cuprinde deficiențele relaționale interpersonale în sensul atașamentului, intimității și echilibrului iar cel de-al treilea integrează viciile comportamentului prosocial în sensul raporturilor dintre incisivitate și autocontrol, dintre activism și pasivitate. Modelul lui BENJAMIN coalizează atribute psihodinamice și interpersonale care fundamentează tehnici psihoterapeutice omonime la care se adaugă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rapidă Impulsiv Exploziv Violent Lezare, vătămare Lipsa de: Generozitate Milă Rușine Culpă Remușcare Agresivitate Anafectivitate Lipsa empatiei Lipsa emotivității și a fricii Trăsături psihologice constante Desconsiderare Dispreț Ură Suspiciune Opozivitate Raportare față de ceilalți Intimidare Chinuire Brutalizare Umilire Deficiențe în identificare Atașament, introjecție, reprezentarea altora în sine, relații obiectuale Încălcarea normelor Deficit în înțelegerea semantică a valorilor Deficiențe de planificare a vieții; nu învață din experiență și pedepse; intelect în limitele normale Un tablou ca cel de mai sus nu e nici
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
bazat pe disfuncții neurovegetative. Faptul se corelează cu disfuncțiile în deliberare, planificare și judecare a consecințelor. Deficitul în procesarea informațiilor sociale la psihopat a fost și el studiat prin modele neuro-cognitive (DODGE & CRICK, 1990Ă. Aspecte psihopatologice developmentale; psihanaliza și teoria atașamentului. În perspectiva istorică, psihanalitică, după lucrarea lui ALEXANDER („The Roots of Crime”, 1935Ă se remarcă lucrările lui FROM (1973Ă, privitoare la caracterul sadistic-exploatativ ce are o „pasiune pentru control”. SHAPIRO (1965Ă descrie apoi: „stilul impulsiv”, iar KERNBERG (1970, 1989Ă comentează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de psihanaliști ca și caracteristici de bază a psihopatului, în cadrul unui spectru și a unui continuum. MELAY (1998Ă încearcă să coreleze studiile recente ce indică deficiențe neurofiziologice și cognitive la psihopat cu conceptele psihodinamice. Baza biologică ar perturba procesul de atașament ducând la identificări dificile și distorsionate. Nu se mai depășesc firesc etapele necesare, apare un deficit de Super-Ego și o predispoziție crescută la impulsivitate și agresivitate. Cel mai greu se realizează identificările - cu imagourile părinților - ceea ce face dificilă și structurarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și destructivă. Super-Egoul narcisicului nu se formează, e fragmentat, cu trăsături sadistice și de paranoia non-psihotică. Se structurează astfel un sine distructiv. Tulburările bazale neurobiologice care condiționează incapacitatea semantică de înțelegere afectivă și morală precum deficitul de emotivitate, fac imposibil atașamentul bazal, cu lipsa empatiei, a rezonanței afective (PARIS, 1998Ă, de unde și dificultatea introjectării imagoului matern. Nu se poate realiza un echilibru între părinții reali și imagourile acestora introjectate (sub formă de „internal working model” - BOWLBY - astfel încât intervenția părinților sau a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ce are nevoie de spectatori aflați la distanță. Antisocialul este evident dezinteresat de soarta celuilalt pe care-l manipulează, exploatează, agresează. Pentru dependent stăpânul necesar nu e niciodată un prieten apropiat ci cu imago abstract, important dar fără valențe de atașament prietenos și intimitate transparentă. Pentru evitant ceilalți sunt doar potențiali critici iar pentru borderline niște obiecte cu semnificație variată, dar nicidecum parteneri în sensul profund a lui „tu”, ce poate fi prieten sau iubit. Această plasare la mare distanță a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Daphnis și Chloe, deși anunțat, nu a apărut. După emigrare a continuat să scrie în românește, dar și în franceză, cel puțin un poem fiindu-i publicat în periodicul francez „La Marseillaise”. D. și-a mărturisit în mai multe rânduri atașamentul deplin la suprarealism. În fapt, la un anume suprarealism, care nu recuză toată poezia anterioară și care subliniază necesitatea de „a organiza furtuna” (mișcarea subconștientului), cu termenii lui Roger Vitrac, puși ca moto plachetei Sens unic. Ca atare, „vederile” propriu-zis
DAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
creative și pe relansarea competențelor, În funcție de reevaluarea propriilor motivații. Relațiile interpersonale pot constitui și ele un obiectiv. Întotdeauna firmele caută relații bune cu salariații săi, dezvoltând managementul participativ. Managerii sunt convinși că nivelul productivității muncii depinde În mare măsură de atașamentul salariaților față de firmă. Al șaselea domeniu vizat este conducerea tehnologică. De exemplu, Caterpillar Tractor Company și-a asigurat devreme reputația și poziția dominantă creând centrul inovațiilor tehnologice. Un ultim domeniu care Îi preocupă pe manageri În momentul stabilirii obiectivelor Îl
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai multă experiență acumulată asupra produsului). Combinarea acestora asigură avantajele poziției dominante (leadership); - constatarea că firma nu este o mașină, ea fiind formată din oameni care nu oferă decât o mică parte din capacitățile de inițiativă, de creativitate și de atașament. Toate acestea corespund cu ceea ce strategii numesc „nivelul energiei”; știința ridicării deasupra mediei nivelului energiei salariaților săi constituie pentru firmă un atu strategic major (Thompson și Strickland, 1987, p. 44). Pentru Întreprinderea mică ce decide singură, esența strategiei este un
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
volume, două dintre ele intitulate chiar Cântece românești (1970) și Cântece oltenești (1977). Apar frecvent poezii închinate ulciorului, covorului oltenesc, portului, oamenilor, câteodată sentimentul fiind de forțare a paletei prin care este semnificată zona respectivă. Aceasta se datorează faptului că atașamentul regional este dus uneori dincolo de limitele admise, unele poezii având o tonalitate fals folclorică, supărătoare. Mai reușite sunt versurile în care referentul geografic apare estompat: „Astă-seară, lume bună,/ Am să fac gaură-n lună/ Și-am să las să-i
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
poezii evocă generic „cronicarul”, „boierul” sau conțin „lauda cuceritorului” și „prohodul războinicului”. C. se cufundă în trecut cu o viziune particulară, subiectivă, de personajele zugrăvite simțindu-se, parcă, legat prin sânge, ereditar. Întreg ciclul Pajere este o dramatică mărturie a atașamentului său structural față de personalități de rang superior din trecut. Poetul își caută într-o vastă epocă istorică strămoșii, se întreabă din cine descinde, încercând să descifreze, în glasuri necunoscute, șoaptele sângelui. Căci: „Nu-n file-ngălbenite / Stă-mbălsămată taina măririi strămoșești” (Clio
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
editând (în colaborare cu Eugenia Carcalechi, dar mai ales cu G. T. Kirileanu) opera lui Eminescu, Creangă, Alecsandri, Odobescu. Situându-se decis pe pozițiile tradiționalismului, nu este de mirare că se numără printre întemeietorii mișcării sămănătoriste. După o perioadă de atașament fără rezerve față de N. Iorga, își temperează entuziasmul, adoptând o atitudine mai rezervată și chiar distanțându-se de mentor, spre a se apropia, în anumite limite totuși, de poporanism. Sămănătorismul său excesiv și dogmatic l-a descalificat în ochii moderniștilor
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
stări existențiale, vin din Kierkegaard și din Cioran și sunt luate în considerare cu mijloacele comentariului suculent al cărui obiect îl constituie opere în proză dintre cele mai importante, de la Ion Creangă la Nicolae Breban. Apetitul teoretic e dublat de atașamentul față de texte, ale căror semnificații secrete sunt scoase la suprafață cu vădită plăcere. Femei în fața oglinzii (1998) este o istorie subterană a romanului românesc de după 1918, reconstituită cu aplomb și fantezie, de-a lungul unui traiect al oglindirii pe care
CIOCARLIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286253_a_287582]
-
petrecuți în cadrul Direcției de Presă și al Secției de Propagandă a Ministerului de Externe (1941-1946), este numit consul general al Legației Regale a României la Berna (1946-1947). În 1948 e concediat din Ministerul de Externe și are de suportat consecințele atașamentului său față de regimul anterior: arestat și anchetat, suferă rigorile întemnițării în închisorile comuniste. Reabilitat, își reia activitatea, concentrându-se mai ales asupra unor proiecte de proză ficțional-documentară; romanul său în două volume despre răscoala de sub conducerea lui Horea, Cloșca și
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
literar, muzical), C. emite și considerații subtile, comentatorul avizat coexistând alături de cronicarul frivol și plezirist. Paradoxal, sub grațiile sale franțuzite, el se manifestă din când în când ca un inamic al cosmopolitismului, solicitând acelor cititori la care avea audiență un atașament mai mare față de cultura românească. Fără straiele și masca lui Edgar Bostandaki, C. e un cronicar nu rareori interesant. SCRIERI: La Vie à Bucarest, București, [1883]. Repere bibliografice: G. Ibrăileanu, Claymoor, „Epoca”, 1903, 1432; Ist. teatr. Rom., II, 463-464; Ion
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
Era totuși, ca orice geniu, contradictoriu. Ar fi putut, fără îndoială, să depășească behaviorismul care-i domina epoca. Dar nu a făcut-o. S-a închinat, de-a lungul întregii cariere, aceluiași idol învechit: „schema S-R”. Rămâne misterios acest atașament habotnic al unui psiholog posesor a ceea ce americanii numesc a brilliant mind. 2.2. Teoria învățării prin contiguitatetc "2.2. Teoria învățĂrii prin contiguitate" Baza teoriei este „legea învățării prin contiguitate” pe care el a formulat-o pentru prima dată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vorba de afirmarea unei noi identități, alături de cea națională, identitatea post-națională sau identitatea europeană. În studiul identității europene nu putem trece peste modul în care indivizii își reprezintă noua comunitate, cea europeană, la care ei se raportează și își exprimă atașamentul. Dar receptarea valorilor europene la nivel individual ține indiscutabil de funcționalitatea spațiului public european, care să susțină o dezbatere permanentă și vie asupra noii identități. Dacă ne referim la spațiul public românesc vom constata incoerența și lipsa de finalitate a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
financiar familia, acestea se bucură de creșterea prestigiului cel puțin în comunitatea de apartenență. Funcția pedagogico-educativă și morală Este funcția prin care se realizează socializarea primară a copiilor în cadrul relației pe care aceștia o stabilesc cu părinții, relație ce implică „atașamentul părinților față de copii și modul de inoculare a comportamentelor acestora pentru integrarea în familie și societate” (Voinea, 1978, 49). Familia este cea care îl învață pe copil cum să se comporte în anumite situații, îl pregătește pentru viață, îi furnizează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de agresivitate i-a condus pe unii autori la o diferențiere între comportamentele violente, ca fiind cele distructive, provocând durere și comportamente asertive (de autoafirmare) în categoria celor „bune”, care conduc la succes (Barker, 1988). în cadrul repertoriului de comportamente specifice atașamentului, John Bowlby (1989, pp. 79-80) admite funcționalitatea pozitivă a mâniei, a furiei copilului față de figura de atașament a cărei absență de durată devine de nesuportat pentru copil. El spune că în circumstanțe adecvate mânia poate fi o manifestare indispensabilă, menită
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
distructive, provocând durere și comportamente asertive (de autoafirmare) în categoria celor „bune”, care conduc la succes (Barker, 1988). în cadrul repertoriului de comportamente specifice atașamentului, John Bowlby (1989, pp. 79-80) admite funcționalitatea pozitivă a mâniei, a furiei copilului față de figura de atașament a cărei absență de durată devine de nesuportat pentru copil. El spune că în circumstanțe adecvate mânia poate fi o manifestare indispensabilă, menită să prevină alte comportamente periculoase, să înlăture un eventual rival sau să forțeze figura de atașament spre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de atașament a cărei absență de durată devine de nesuportat pentru copil. El spune că în circumstanțe adecvate mânia poate fi o manifestare indispensabilă, menită să prevină alte comportamente periculoase, să înlăture un eventual rival sau să forțeze figura de atașament spre a fi disponibilă. Deci scopul acestor manifestări violente va fi acela de a proteja relația cu figura de atașament, care este vitală pentru copil. Manifestările lui violente sunt o luptă pentru viață, o chemare a figurii de atașament pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi o manifestare indispensabilă, menită să prevină alte comportamente periculoase, să înlăture un eventual rival sau să forțeze figura de atașament spre a fi disponibilă. Deci scopul acestor manifestări violente va fi acela de a proteja relația cu figura de atașament, care este vitală pentru copil. Manifestările lui violente sunt o luptă pentru viață, o chemare a figurii de atașament pentru a înlătura pericolul trăit de copil. Cu alte cuvinte, scopul violenței va fi ridicarea piedicilor din calea manifestării unei iubiri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de atașament spre a fi disponibilă. Deci scopul acestor manifestări violente va fi acela de a proteja relația cu figura de atașament, care este vitală pentru copil. Manifestările lui violente sunt o luptă pentru viață, o chemare a figurii de atașament pentru a înlătura pericolul trăit de copil. Cu alte cuvinte, scopul violenței va fi ridicarea piedicilor din calea manifestării unei iubiri vitale. Manifestarea în comportament a agresivității ține atât de temperament, ca un dat înnăscut, cât și de experiențele din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]