4,177 matches
-
În Thailanda, de Revelion, Michel este surprins de islamiști mascați care mitraliază turiștii occidentali veniți În cadrul unui sejur sexual. Dintre ei, Valérie moare, Jean-Yves e rănit grav, iar protagonistul scapă cu cîteva zgîrieturi. El tocmai găsise soluția Îmbunătățirii activității companiei Aurore, el, și nu cei doi angajați - Valérie și Jean-Yves - prin organizarea unor excursii În scopuri libidinale. Utopia se năruie. Organizațiile islamiste de extremă pun capăt atît unui capitalism de aur - schimbul dintre banii vestici și arta orientală sau neagră a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
francez termenul de autoficțiune. Definiția lui este textualistă : « Încredințarea limbajului unei aventuri aventurii limbajului ». Cu toate acestea, În anii 1970 asistăm la o revenire puternică a eu-lui În literatură, anunțată de altfel de Michel Leiris Încă din 1946, cînd apare Aurora (scrisă Însă În plin suprarealism, În 1927 : « Întotdeauna Îmi este mai greu decît oricui altcuiva să mă exprim altfel decît prin intermediul pronumelui EU »), apoi, În teorie, de Problemele de lingvistică generală ale lui Benveniste În 1966 - care aduce pe tapet
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
, Dinu (24.III.1925, București), poet. Este fiul Aurorei (n. Vlădescu) și al lui Constantin Ianculescu, inginer. Urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, făcând ultimele trei clase la Liceul „Sf. Sava” din București, pe care îl va absolvi în 1945. În paralel se înscrie la Conservatorul de Muzică și
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
ILIEȘ, Aurora Elena (16.IV.1917, Tecuci), editor și istoric literar. Este fiica Valentinei (n. Pecurariu) și a lui Dimitrie Ilieș, profesor. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, unde i-au fost profesori Const. C. Giurescu, P.P. Panaitescu, N.
ILIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]
-
la D., primește o tentă de romanțare, privirea bucureșteanului prin adopțiune îmbrățișând forfota colorată a unei urbe de o veselă balcanitate cu o simpatie care nu se dispensează de luciditatea ironică. SCRIERI: Eu sau frate-meu?!..., Craiova, 1929; ed. îngr. Aurora Slobodeanu, pref. Dumitru Micu, Cluj-Napoca, 1976; Celula nr. 13, București, 1932; Două și-un cățel..., București, 1933; De-a curmezișul, București 1935; București, București, 1935; Om, București, 1936; Bolșevicul, București, 1936; Stelian Popescu din toate punctele de vedere, București, 1937
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
schimb lecturile lunare ale „cenaclului” s-au permanentizat. Au început să-l frecventeze, cu o oarecare regularitate, atât Mircea Eliade, Vintilă Horia, Ștefan Lupașcu, Horia Stamatu, cât și Alexandru Ciorănescu, Sanda Stolojan, Alexandru Vona, Basarab Nicolescu, Mioara Cremene, Victor Cupșa, Aurora Cornu, Matei Cazacu. După 1980, acestora li s-au adăugat Paul Goma, Nicolae Balotă, Bianca Balotă, Alexandru Niculescu, Cicerone Poghirc, Ioan Petru Culianu, Ilie Constantin, Florica Dimitrescu, Bujor Nedelcovici, Matei Vișniec, Nicolae Breban, Mircea Iorgulescu. În trecere prin Paris au
CENACLUL DE LA NEUILLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286163_a_287492]
-
Ștefan Cazimir, RITL, 1976, 2; Al. Călinescu, Mituri, teme, interferențe, CL, 1982, 12; Nicolae Manolescu, Nu numai istorie literară, RL, 1984, 44; Alexandru George, „Nu numai Caragiale”, VR, 1985, 4; Mirodan, Dicționar, I, 316-320; Paul Cornea,Tranziția ca spectacol și auroră, MS, 1987, 4; Nicolae Manolescu, Kitschul și moftul, RL, 1988, 52; Gheorghe Grigurcu, Încă un Caragiale „excesiv”, ST, 1989, 4; Nicolae Steinhardt, Pe scurt despre kitsch, VR, 1989, 4; Ion Bogdan Lefter, Priorități ’90, CNP, 1990, 8; Dicț. scriit. rom
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
tot mai largă de probleme. La rubrica „Inițieri în filosofie” sunt publicate traduceri din Émile Faguet, iar numărul 7 din 1936 conține poeziile Rugă și Intermezzo de H. Heine, în traducerea lui D. Paltin. Alți colaboratori: Petre Solomon, Panait Antohi, Aurora Țane, Grigore Marinoiu. M.W.
CETATEA ALBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286178_a_287507]
-
CESEREANU, Ruxandra (17.VIII.1963, Cluj), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Aurorei (n. Mitrică), profesoară, și a scriitorului Domițian Cesereanu. Din 1985, când își încheie studiile la Facultatea de Filologie a Universității clujene, este profesoară de limba și literatura română la Năsăud, Bistrița și Avrig, apoi, în 1991, devine redactor la revista
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
în „Ateneu”, cu proză scurtă, are loc în 1983. Cea dintâi carte, Amintiri din provincie, apare în 1983. A colaborat cu proză și publicistică la „Ateneu”, „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Caiete botoșănene”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Contrapunct”, „Arc”, „Aurora”, „Tomis”, „Cronica” și la ziarele „Steagul roșu” (Bacău), „Deșteptarea” (Bacău), „Monitorul”, „România liberă”. Volumul de debut, Amintiri din provincie (Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), grupează mici nuvele și povestiri în care viața cotidiană, așa-zis cenușie, din diferite medii, este
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
un strat de gem, iar cremă, foaie neagră, cremă, foaie galbenă, cremă. Peste cremă, se presară 100 g nucă prăjită și măcinată. După aceea, se lasă la rece timp de 2-3 ore, apoi se taie sub formă de dreptunghiuri. PRĂJITURĂ AURORA Se prepară un aluat bine frământat, din care se fac 4 foi, din: 500 g făină, 150 g margarină sau unt, 4 linguri de smântână, 3 gălbenușuri, 200 g zahăr, un vârf de cuțit de amoniac. Crema - 200 g unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
s Cat (Robert Anton Wilson, 1980-1981), American Gods (Neil Gaiman, 2001, Zei americani, Ed. Tritonic, 2006, tr. Liviu Radu) sau în nuvela Schrödinger's Cat (Ursula K. De Guin, 1974) (LT). 16 Ed. Ion Creangă, 1990, Ed. Datina, 1994, tr. Aurora Gheorghiță; ed. nouă, Adevărul, 2010 (LT). 17 Ed. Ion Creangă, 1993, tr. Dan Faur; ed. nouă, Adevărul, 2010 (LT). 18 Ed. Polirom, Iași, 2003, tr. Suzana Bantaș, Andrei Bantaș (LT). 19 O mie nouă sute optzeci și patru, Ed. Univers, 1991
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Păi am venit în fermă!" "Dar vii așa? Cum!?! Nu este ofițer de servici, unde-i ofițerul de servici?" " Am ofițer de servici, dar cu ce să vină pe vremea asta, că stă în vilele CFR de pe Copou, în cartierul Aurora! Eu de abia am ajuns, cum ar fi putut ajunge doctorul Postolache?" "Tu cu ce ai venit?" "Cu sania" "Să lași ofițerul de servici să vină, să nu te mai prind, că te penalizez" Ofițerul de servici vine, dar eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și el de presă și s-a manifestat în publicații precum El Orden, Las Replesalias, El Municipio Libre sau La Revista Social. Socialismul a contribuit la creșterea numărului de ziare cu El Socialista, La Lucha de clases (Bilbao, 1984), La Aurora social (Asturias), La Guerra social și La República social (ambele catalane). Publiciștii catolici au încurajat și dezvoltat mijloacele de comunicare catolice, în ideea de a realiza un adevărat apostolat prin intermediul presei. În diferite provincii ecleziastice, episcopii au publicat pastorale colective
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și jertfă supremă 677. Sfântul care a ocupat un loc aparte în publicațiile catolice (mai cu seamă cele franciscane, fiind întemeietorul acestui Ordin) a fost Sfântul Francisc, căruia îi era dedicat un spațiu generos, mai ales în revistele Viața și Aurora franciscană. Iată ce s-a scris în primul număr al revistei Viața din anul 1926 (an în care s-au comemorat 700 de ani de la moartea Sfântului Francisc,așa cum am mai precizat): "Acest Sfânt reprezintă pentru preoții noștri un model
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
viața de familie", prezentată și analizată în diferite moduri, în toate publicațiile catolice. Diferențele s-au referit la limbajul și abordarea folosită în funcție de publicul vizat (Viața limbaj popular, abordare simplistă, Lumina creștinului un limbaj mai elevat, dar pe înțelesul tuturor, Aurora Franciscană un limbaj elevat, uneori teologic, ce viza cu precădere persoanele inițiate, cunoscătoare ale învățăturilor creștine în special membrii Ordinului Franciscan); mesajul însă a fost același și a transmis valorile creștine expuse de Biserica Catolică, valori care aveau caracter universal
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care le oferea orașul), după care aceasta a fost readusă la Săbăoani, unde a funcționat sub conducerea preotului Anton Bișoc până la instaurarea regimului comunist. Revista a continuat să apară până în anul 1947, însă tipografia Serafica a dispărut încă din 1944699. Aurora franciscană Aurora franciscană a fost editată la Huși, pe parcursul a trei perioade: 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Înainte de anul 1900 a fost introdus în România Ordinul al III-lea Franciscan, denumit și Terțiarii Franciscani, un ordin de călugări și laici din Occident
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oferea orașul), după care aceasta a fost readusă la Săbăoani, unde a funcționat sub conducerea preotului Anton Bișoc până la instaurarea regimului comunist. Revista a continuat să apară până în anul 1947, însă tipografia Serafica a dispărut încă din 1944699. Aurora franciscană Aurora franciscană a fost editată la Huși, pe parcursul a trei perioade: 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Înainte de anul 1900 a fost introdus în România Ordinul al III-lea Franciscan, denumit și Terțiarii Franciscani, un ordin de călugări și laici din Occident, congregație a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la inițiativa părintelui Iosif Tălmăcel, redactor al revistei Viața. Apariția noii tipărituri catolice a fost posibilă doar cu acordul superiorilor ordinului respectiv și a episcopului diecezei. La 15 septembrie 1918 a apărut curierul terțiarilor franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană 700. Programul publicaței a fost întocmit de inițiatorul ei, preotul I. Tălmăcel, care a propus: "tratarea în revistă a chestiunilor ce privesc de-a dreptul Ordinul al III-lea. Apoi se vor da câteva puncte pentru o mică meditație
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în această localitate. În decembrie 1920 s-a tipărit ultimul număr al revistei din prima sa perioadă (situație cauzată de probleme financiare). Rubrici ale revistei au apărut și în publicația Viața, aflată tot sub patronajul "părinților franciscani". După un an, Aurora s-a tipărit din nou în format de revistă până în februarie 1927, când din cauza dificultățile materiale, a încetat iar să mai apară 703. Această nouă pauză a durat 10 ani până în martie 1938, când a început o a treia perioadă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
paginile unei tipărituri catolice 704. Episcopul a atras atenția și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece prin cenzura Ordinariatului franciscan 705. Aurora se publica la Tipografia franciscană "Serafica", aflată în Seminarul Franciscan din Hălăucești, județul Roman. În anul 1924 ea apărea o dată pe lună, prețul abonamentului fiind de 20 de lei pe an, iar al unui număr de 4 lei706. Pe coperta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Colecția de cântece bisericești, Manualul Terțiarilor Franciscani, Adevăruri veșnice. Cuprinsul revistei din anul 1938 (lunile mai iunie) conținea teme precum: Iubiți frati și surori în Sfântul Francisc; Terțiarii Franciscani și credința Catolică; Francisc, bărbat catolic; Nimic fără Dumnezeu 707. Revista Aurora franciscană s-a confruntat cu numeroase probleme financiare, care au dus la întreruperea ei în mai multe rânduri; în perioadele în care a apărut însă, ea a îndrumat cititorii spre o viață mai evlavioasă, încurajându-i să aibă "adevăratul duh
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să fie un exemplu pentru aceștia: "Părinților creștini, voi care sunteți ca niște învățători ai lui Iisus Hristos pentru copiii voștri, învățați-i Sfânta Lui lege, prin cuvinte, însă mai cu seamă prin pildele voastre cele bune"714. În revista Aurora franciscană au apărut informații atât despre comunitățile franciscane din Moldova, cât și despre cele din Occident. Într-un articol din 1938 s-au prezentat activitățile desfășurate în parohiile Luizi Călugăra, Huși și Răducăneni, în perioada martie mai 1938715. În alt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Organ al apostolatului rugăciunii, iar din 1921 până în 1934 Sentinela catolică, un supliment al revistei Lumina creștinului (ambele reviste diecezane). La Săbăoani a apărut în perioada 1913 1916 și 1918-1944 revista populară Viața. Alte publicații tipărite în Moldova au fost: Aurora franciscană organ al terțiarilor franciscani din toată țara (Huși), Curierul parohiei catolice din Galați (1925-1930); acestea erau reviste franciscane. În rândurile de mai sus am realizat un scurt istoric al celor mai importante reviste catolice diecezane și franciscane din Moldova
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din toată țara (Huși), Curierul parohiei catolice din Galați (1925-1930); acestea erau reviste franciscane. În rândurile de mai sus am realizat un scurt istoric al celor mai importante reviste catolice diecezane și franciscane din Moldova (Lumina creștinului, Sentinela catolică, Viața, Aurora franciscană, Curierul parohiei catolice din Galați și Almanahul Presa Bună), punctând evenimentele esențiale din "viața" acestor publicații, de la înființarea lor până la dispariție. Articolele menționate au surprins problematica și specificul revistelor publicate în arhidieceza de București și dieceza de Iași. Tematica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]