884,171 matches
-
în lagărele cu regim de exterminare, erau ostracizați și marginalizați cu interdicție de a semna lucrări tipărite, baându-li-se astfel calea spre public, în detrimentul generațiilor tinere care nu le-au cunoscut opera și nu în ultimul rând în detrimentul prestigiului țării noastre. Autoritățile comuniste de la București au obstrucționat candidatura eminentului poet, dramaturg, filozof, academician și diplomat român Lucian Blaga, interzicându-i să răspundă scrisorii Juriului din Suedia unde au trimis un emisar cu misiunea de a protesta pe considerente politice față de nominalizarea lui
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
marele critic literar a fost până în ultima zi a vietii deputat în Marea Adunare Națională, unde și-a exprimat într-o ședință parlamentară dorința de a fi „nu alături de partid ci în mijlocul și în rândurile lui”. După moartea lui Blaga autoritățile comuniste au fost obligate nolens-volens să recunoască valoarea acestui mare poet filozof și au aprobat menționarea lui în Dicționarul Enciclopedic apărut în anul 1972, precum și publicarea în Editură Minerva în anul 1982 a volumelor „Blaga-Opere”. După decembrie 1989 s-a
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
Lăncrăm care oficiase slujba de înmormântare, evenimentul a fost supravegheat din elicoptere care au survolat tot timpul zona cimitirului, multi dintre participanții filmați fiind anchetați la securitate în zilele următoare. Deși a fost ostracizat, obstrucționat și pus la index de autoritățile comuniste datorită opțiunilor lui politce, ca și alte valori care au plătit cu ani grei de închisoare sau cu viața dragostea pentru identitatea și ființă neamului, astăzi barierele care stăvileau accesul la operă lor s-au spulberat, odată cu prăbușirea unei
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
fie semnat de președinții Moldovei, Federației Ruse, Ucrainei și liderul de la Tiraspol. Proiectul de federalizare susține motivația personală a d-lui Lucinschi în confruntarea sa cu deputații de la Chișinău, care au adoptat în luna iulie legea privind instituirea republicii parlamentare." Autoritățile de la Chișinău nu au reacționat cum se cuvenea la acest proiect și, cunoscîndu-și compatrioții politicieni, Vitalie Ciobanu e îngrijorat: "Se poate oare deduce de aici că pericolul este real, că politicienii de pe malul Bâcului încep să-și facă deja calcule
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
ale ei alcătuiri și înfruntări politice de interese. Cum spuneam, Argetoianu, deși avea o minusculă grupare politică a sa, conta exclusiv pe promisiunea suveranului care intenționa să formeze un guvern de personalități din afara partidelor și împotriva lor, un guvern de autoritate personală al regelui, în care, firește, va fi cooptat Argetoianu, ca om al lui Carol al II-lea, bun la Finanțe sau, mai bine, la Interne. La 2 și 8 februarie 1935 i se transmite de către emisari ai regelui (unul
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
și autoritar să abandoneze metehnele de poliție politică și comportamentul de intriganți perverși care-și drapează în falduri patriotarde prea-omeneasca, rușinoasa, nețărmurita lăcomie. O clasă politică iresponsabilă și putredă moral până în măduva oaselor nu are, bineînțeles, nici un interes și nici o autoritate pentru a reforma această întunecată instituție a statului de strâmb românesc. Scandalurile politice majore din ultimii ani au avut întotdeauna, în prim-plan sau în planul îndepărtat, organizația secretă derivată din temutul NKVD - de la Târgu-Mureș 1990, la Jimbolia anilor de
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
în urma unui atac prin surprindere. Zadarnic mă refeream la atâtea și atâtea lucruri inumane legate de cei ce începuseră acel război. Zadarnic apelam la grozăviile pe care japonezii le făcuseră pe continentul Asiei, mai ales în China, grozăvii pentru care autoritățile de azi japoneze aveau să-și ceară scuze, după atâta timp. Bomba nucleară rămânea, pentru Charles, bomba nucleară, pârjolind câteva sute de mii de civili nevinovați. După cum privea lucrurile Charles, îmi dădusem seama că noi, cei din țările mici, vitregite
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
prin dispariția bătrânilor și în special a celor șase piloni ai romanului. De care aflăm la începutul cărții dintr-o fotografie de epocă făcută la nunta Olimpiei cu Ștefan Moise. Cele șase personaje, oameni supravegheați neîntrerupt de Securitate și de autoritățile comuniste din sat, ne sunt propuse și detaliate de romancier, ridicate la putere de simbol al continuității. Nicolae Stan povestește limpede, mereu interesant, autentic, creează climate psihologice tensionate, conturează comportamente verosimile, pasionale, deznădăjduite sau odioase. Nu lipsesc scenele tari, crime
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
și rămâne pentru totdeauna desființată." (Acest pentru totdeauna este pentru noi, cei de azi, care am trecut prin ce-am trecut, înduioșător.) în mod judicios, autorul face o distincție între cenzura din Muntenia și Moldova și cenzura din Transilvania, unde autoritățile se străduiau înainte de toate să reprime afirmarea cauzei naționale a românilor (situație prelungită până în 1918). în secolul douăzeci, prima manifestare brutală a dorinței de a controla presa se manifestă în contextul instaurării dictaturii lui Carol al II-lea și, în
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
Cristian Teodorescu Indiferent ce spun autoritățile și cîte arestări se vor mai face în cazul asasinării liderului sindical de la Tepro, o problemă foarte gravă rămîne deschisă. La prima vedere ea constă în faptul că gîndirea de tip mafiotic și-a găsit loc în capetele unora dintre
Un asasinat mafiotic sau securistic? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16776_a_18101]
-
pe făgașul acceptării unei cîrmuiri despotice, cu urmări ce mai dăinuie și azi: După ce practicile amintite au dispărut, cămașa de forță pe care a îmbrăcat-o epoca peste mentalitatea basarabeanului se regăsește în modelul paternalist - în continuare, singura formă de autoritate legitimă în ochii "maselor largi populare" - și în inerțiile de comportament colectiviste. Această moștenire face ca în prezent să nu putem vorbi despre existența unei societăți civile în Republica Moldova, care să limiteze și să controleze mișcările actorilor politici - cum se
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
o tehnică întortocheată de violentare și de obstrucție venind din partea celui care în fapt se furișează, care se învârte (și rămâne pe loc), care se comportă de o asemenea manieră tocmai pentru că nu are curajul să înfrunte. Pe cine? Ce? Autoritatea, desigur, care îi impune - deși tocmai asta n-ai zice - același respect ca pe vremuri; valorile consacrate împotriva cărora cârtește (în loc să fie). Grobianul român, colocatarul nostru de etaj dintr-o specie care a luat în ultima vreme o extraordinară amploare
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
tulbură cu confesiunile ei despre destrăbălarea în care se complace. în loc ca preotul să o convertească pe femeie la puritate, femeia îl convertește pe preot la dezmăț. Această contaminare a preotului de păcat nu este blamată de autor de pe poziția autorității eclesiastice, așa cum se întâmplă în proza lui Gala Galaction, ci are parte de o privire comprehensivă, educată să primească ceea ce este omenesc. Ioan Groșan se dovedește a fi încă o dată cel mai bun autor român de proză rusească. O poveste
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
recente pretinzînd că proporțiile lor sînt minime sau în unele cazuri de-a dreptul inexistente. Și-a propus, cu alte cuvinte, să desființeze falsele glorii. Din păcate, criticismul său izvorăște tot dintr-o apetență spre o glorie rapidă și spre autoritatea temută. El speculează acest moment favorabil minimalizărilor, cînd poți cu ușurință să devii o sperietoare critică, însușindu-ți totodată și frumosul rol de pedagog al tinerelor generații. Cu bătaia la palmă, Al. Piru trimite "elevii" din prima bancă pe locuri
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
Cronicar O adică Ni se pare că, dintre tinerii critici literari, Daniel Cristea-Enache, cronicarul ADEVĂRULUI LITERAR ȘI ARTISTIC, ar putea să capete autoritatea pe care o aveau cîndva Nicolae Manolescu, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Eugen Simion... Judecățile sale de valoare, vădind lecturi serioase și bun gust, sînt exprimate cu naturalețe cuceritoare. Fără prejudecățile, prețiozitățile sau teribilismele celor din generația lui, Daniel Cristea-Enache analizează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
prin arhivele Bistriței, unde s-au mai păstrat copii sau alte acte întocmite de Centrul ținutului (ideal, mărturisește cercetătorul nostru, ar fi cotrobăirea prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale ale unor conscripții alcătuite la dispoziția autorităților fiscale imperiale în limba latină. Ele atestă originea familiei Creangă în zona Ilva Mare, deci în despărțămîntul năsăudean al județului Bistrița. Ceea ce demonstrează că strămoșii scriitorului nu au venit în Moldova nici din Maramureș, nici din sudul Transilvaniei, ci din
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
reprezentanți ai oficialității, printre care și episcopul român greco-catolic de la Blaj Petru Pavel Aron (Inochentie Micu Klain era de mult poprit la Roma). Jurămîntul din mai 1763 nu s-a depus și s-a declarat revoltă armată, strașnic pedepsită de autorități, mulți grăniceri fiind condamnați la moarte și ceilalți aspru prigoniți. Băjenirea a devenit, în consecință, unica alternativă salvatoare, avînd pe lîngă motivațiile economice și, indiscutabil, și pe cele politice. Dl Teodor Tranco se războiește nevoie mare cu mai toți cercetătorii
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
a devenit soldat, infanterist grănicer în plutonul Ilva Mare. Drepturile cuvenite militarilor grăniceri continuau să nu fie acordate. Revenim, așadar, la nesupunerea la jurămîntul din 1763 a regimentului românesc din Năsăud, ceea ce însemna o revoltă, o răscoală a militarilor. Prigoana autorităților se dezlănțuie. Se întocmește, ca titlu de pedeapsă, un nou tabel statistic cu scop financiar (și nu numai!). Pe acest tabel din 1763/1764 Stephan Kranka apare ca militar și, apoi, cu mențiunea expresă "auft in mold.", prescurtare de la "Aufugitivus
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
mine, iar omul a trăit mult: era născut în 1907 și s-a prăpădit abia acum câțiva ani. Nu de multă vreme a murit și văduva lui Freisler și, cu ocazia asta, a izbucnit un scandal enorm în Germania pentru că autoritățile și-au dat seama că o viață întreagă ea încasase pensia cuvenită unei văduve de magistrat ucis în exercițiul funcțiunii. Confruntarea cu mitul R.: Istoria de mai sus confirmă faptul că de multe ori realitatea depășește ficțiunea. Dar nu mi-
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
atîția oficiali ai literelor românești, de mai demult ori din prezent (președinți ai Academiei ori ai Uniunii Scriitorilor ori ai vreunei mari Fundații, universitari, senatori, miniștri, directori de publicații sau de edituri, notabilități de partid etc.), Virgil Ierunca e o autoritate neoficială, spontană. Devenită ea însăși instituție, precum E. Lovinescu. E o voce menită a relativiza instituționalizarea, cariera, reușita împănată cu titluri și cîștiguri materiale, spre a restaura conștiința în sine, harul rămas la propriile-i mijloace. O voce care sfidează
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
cât mai obiectiv. N-a atins, bineînțeles, obiectivitatea absolută, nu numai din cauză că ea nu poate fi atinsă, ci și din cauză că a trăit vremuri cu totul nefavorabile seninătății cărturărești. Scrierile sale din tinerețe, adică dintr-o perioadă a imixtiunii brutale a autorităților comuniste în activitatea literară, sunt marcate de dogmatismul ideologiei oficiale. Istoricul literar a reparat ulterior ce se putea repara, rescriind, de exemplu, amplul studiu consacrat junimismului. în afară de aceasta, Z. Ornea a dat dovadă mai târziu și de un stângism sincer
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
fost deschisă, la Tîrnovo (în Grecia) de Bolintineanu (el însuși aromân ca origine), pe vremea cînd era ministru al școlilor în timpul domniei lui Al.I. Cuza. Apoi au apărut și altele (vreo 100), toate subvenționate de guvernul român, prigonite de autoritățile grecești, care refuzau să admită slujirea în idiomul aromân în biserici. Ostilitatea grecilor a crescut mult cînd, în mai 1905, Sublima Poartă a emis un decret (iradea) prin care îi recunoștea pe aromâni ca millet, adică entitate etnică distinctă de celelalte
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
care atestă interesul (în subvenții) al României pentru școlile (a)românești din Macedonia. Se vorbește de o școală din Ianina unde au fost aduși elevi interni de la Monastir și împrejurimi. Dar, și în acest caz, se înregistrează activitatea distrugătoare a autorităților grecești împotriva școlilor românești (e citat un raport al consulului italian datat 1905), pînă la organizarea unor bande grecești prădalnice și antiaromânești. Dl Gh. Carageani, comentînd prigoana organizată, afirmă că "alternativele acestor aromâni erau deci următoarele: să-și lase proprii
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
sau bulgărești, în funcție de regiunile în care locuiau". Alt document (citat în cartea d-lui Peyfuss) demonstrează contrariul, stăruind asupra sacrificiului economic acceptat de unii păstori săraci aromâni, cu condiția să se deschidă o școală românească în satul lor. Iar, repet, autoritățile României sprijineau constant (financiar) școlile românești din imperiul turcesc. În septembrie 1909, un Congres didactic vlah reunit la Monastir stabilea anumite reguli administrative pentru școli și biserici. De reținut de aici ar fi faptul că s-a convenit ca în
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
foarte elogios despre un Sadoveanu sau Arghezi, despre un G. Călinescu sau Marin Preda, ba chiar despre Nichita Stănescu). În jurul scriitorilor tabuizați s-a constituit o speță de exegeți iconoduli. E vorba de un reflex "de sus în jos" al autorității sacrosancte totalitare asupra ierarhiilor scriitoricești, reflex, incontestabil, fertil pentru beneficiarii săi, veniți în valuri succesive. Exponent al spiritului critic în autenticitatea sa, așadar neîmpiedicat de convențiile oneroase, Virgil Ierunca a oferit permanent pilda unor opinii libere, inclusiv asupra starurilor literaturii
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]