3,362 matches
-
Ștefan își stăpânește zâmbetul: Ai uitat să spui că ți-ai făcut cruce cu limba să mori creștinește. De unde știi? Păi, așa fac și eu în luptă. Nici n-aș putea altfel, cu dreapta țin spada... M-ai apucat de bărbie; ții minte? Ștefan, amintindu-și, râde: Te încăpățânai, nu voiai să ridici capul... Deschide ochii, fătuco!" mi-ai poruncit. Râdeai. Deschide-i!!" Și i-ai deschis! Brrr! M-ai fulgerat cu niște ochișori albaștri, plini de ură, să mă bagi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la Voichița. Se răsucește pe călcâie și pleacă. Alexandre!... Alexandre!! Ce l-o fi apucat? ridică Ștefan din umeri. Parcă l-a înțepat o viespe... V-ați certat? Voichița, lipită de zid, cu ochii plecați, tace. Ștefan o apucă de bărbie și-i înalță capul. Ea stă cu ochii închiși. Ce s-a întâmplat, Voichiță? Tremuri... Zău, nu mănânc veverițe, îi spune zâmbind și îi descântă ochii făcând cruciulițe peste pleoapele lăsate: "Frunzuliță sălcioară, Voichiță Mărioară, Ochii tăi mă bagă-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
el imaginea din urmă: așa cum stă, în mijlocul paraclisului, cu ochii plecați, slăbuță, mică, mică, tremurând toată. Șoptește: Altfel nu se poate, Voichițo... Și pleacă fără să se uite înapoi... Voichița, singură, în mijlocul încăperii, cu umerii căzuți, cu brațele moi, cu bărbia în piept, îngenunchează, se întinde pe piatra rece, o îneacă plânsul, bolborosește: Sfântă Fecioară... Sfântă... Undeva, departe, bate toaca... De ceva timp, în ușa de taină, ca o fantomă în negru, stă Doamna Maria și glasul ei rău, ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
luptat și mult a iubit..." O să și lăcrimezi puțin... O iubire imposibilă e tristă, dar e fără moarte, tocmai pentru că neîmplinită e fără sfârșit... Voichița își înăbușă plânsul în pieptul lui. El îi mângâie ușor părul... Îi ridică fața de bărbie, îi zâmbește și-i grăiește răspicat: Zi după mine, Voichiță: "Să ne vedem sănătoși!" Voichița își șterge lacrimile cu palmele și strigă: "Să ne vedem sănătoși, Ștefane, Măria ta!" Așa-așa, Voichițo! Trece și aiasta. N-ai teamă... Stinsul stelelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de la bunica, care îl știe de la străbunica, ce-l descânta pe Mircea Basarab Vodă Bătrânul, când pornea în bătălie... Își sărută pulpa degetului mare și cu el îi face un benghi, în semn de cruce, pe frunte, pe obraji, pe bărbie, pe umeri, pe piept. Închide ochii și îngână încetișor printre suspine: "Dragule, Voinicule, Eu te iau, Și te beau, În apă sfințită Care se cântă, Și se descântă, Lui Ștefan, sănătate, Să mi-l apere de moarte, La miezul nopților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cea mai grea, transbordare. În pivniță țineam nu numai lemne și cărbuni, ci și cartofi și, îngropați în nisip, ca să nu degere, morcovi. Iarna, când coboram adesea ca să scot și uneori să sparg lemne, îmi plăcea să-mi încarc până la bărbie brațele cu ele. Astfel împovărat, începeam să urc încetișor scara, treaptă cu treaptă... Cred că pot să opresc aici aceste evocări „subterane”, pe secvența ascensiunii abia începute, când mai sunt încă destule trepte de urcat... Parcurgem întâmplări interesante, citim cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o bună zi să ajungem să constatăm că memorabile cu adevărat pentru noi, de o inexplicabilă importanță sunt, de fapt, clipele în care, de pildă, urcăm o scară de pivniță, ținând în brațe o construcție de lemne suprapuse, înaltă până la bărbie... * De curtea interioară a casei de pe Florilor / Procopiu se leagă și amintirea unui personaj patruped: un motan al nimănui, deja bătrân, dar încă viguros, trecut prin multe, hârșit de viață, cum se spune, hărtănit de dure experiențe, necăjit dar demn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
arăta din spate, despletită, uimitor de bogata ei coamă, din huzur revărsată până la călcâie” (M.I.C., Opere, București, 1936, p. 222) ; „M-a întâmpinat cu fermecătoarea ei ochiadă” (p. 230) ; „În genunchi pe un scaun, cu coatele pe masă și cu bărbia în palmă, Lena aștepta.” (ibid.) ; „Frumoșii ochi albaștri ai Lenei rămaseră sticliți de uimire” (p. 231) ; „...ce era ? se trezise de dimineață cu Lena Ceptureanu, prietena ei de inimă, voioasă peste poate, sărind și bătând din palme. Avea să-i
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
oareceul de la altul. Mi-a dispărut centura, am furat centura de la altul. În careu, la inspecție, toată lumea avea centură! Totul, și mamă și tată la companie, era plutonierul major Popa Ion, gras de nu putea intra pe ușă, cu două bărbii veșnic însiropate de sudoare sau de ușoara scurgere de creier, că materie cenușie, ioc. Ar fi fost în stare, exact ca hoții de cai, să vândă toate bunurile din magazie, înlocuindu-le cu altele, aranjate să pară c- ar fi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de partid. De această dată, alături de secretarul de partid, era o femeie cam de cincizeci de ani, nu mai înaltă decât mine, cu o privire hotărâtă, îmbrăcată modest și având capul acoperit cu un batic fin de mătase legat sub bărbie. M-a întâmpinat cu un zâmbet binevoitor. Am privit-o și eu cu simpatie, pentru că semăna cu mama. 38 Nu peste mult timp aveam să aflu că era tovarășa Tălmaș, secretara cu probleme sociale și de sănătate, care controla și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pe mine despuiată și colorată ca o sorcovă? M-am uitat la secretara de județ și, pentru prima dată de când o cunoșteam, i-am studiat cu atenție îmbrăcămintea. Pe cap purta batic culoarea untului din mătase subțire, legat decent sub bărbie. Rochia din tercot albastră, cu mânecile lungi terminate cu manșetă, era încheiată cu nasturi albi până la gât. Singurul accesoriu cochet era gulerașul croșetat din fir de mătase, și acesta asortat cu baticul. În picioare purta pantofi comozi de culoare deschisă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
iaz cu barca pe dama de companie a principesei Sturza. Pentru frumusețea aceea a plecat starețul pe jos, din mănăstire până la Botoșani, cu barba băgată sub mantie. Chiar șașa a fost bumbăcit de flăcăii care străjuiau nopțile pe șosea. Din pricina bărbii băgate sub guler, tineri l-au crezut jidov și l-au făcut zob, rostogolindu-l din unul în altul. Cuviosul Teoctist era fecior părintelui Petrea, cel dintâi diacon de mir care a slujit mănăstirea Probota după secularizare. Stirpea lor se
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cerea să se descheie la prohab ca să le constate inocența. Pocea întotdeauna numele, zicându-i, de pildă, șpanchiului Cozmanciuc, Cosmiciuc. Mister Motu - Astărostoaie - era cel mai plin de ticuri profesor: privea prin ochelari în sus și își sugea buza până când bărbia i se strângea în creți mărunți, ca un fund de găină după ceși leapădă găinațul. Fără studii era Alexandru Socoleanu - Sașa -, simpatic și deștept, nepotul unui celebru director, Gheorghe Mazăre. Folosit la cârpitul golurilor didactice, Sașa preda de toate, permanent
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
din secolul al XIX-lea: cea a morții fiului urmată de agresiunea sexuală a mamei-mantide: Pe lângă bine-cunoscutul erotism simbolic al extazurilor mistice cărora le corespunde postura femeii din Angélus, veți fi de acord cu mine că poziția mâinilor împreunate sub bărbie, care lasă expuse în special picioarele și stomacul, este o postură comună, chiar stereotipă în pozele isterice ale sculpturilor și, în particular, ale "obiectelor de artă" vândute prin bazare. Nostalgia pe care o exprimă ele corespunde sentimentelor crepusculare abundent ilustrate
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
clădirea în ruină, din spatele lor, ele formează bustul lui Voltaire (Dalí a folosit un desen în alb și negru, după sculptura bine-cunoscută a lui Jean-Antoine Houdon), fețele lor devin ochii lui, mâinile și brațele lor înmănușate și gulerele dantelate devin bărbia lui, iar cerul, fruntea lui înaltă. După cel de-al Doilea Război Mondial, Dalí s-a îndepărtat de suprarealism și și-a reînnoit maniera de a picta, dar, deși a abordat un stil și o tehnică mai eclectică, nu a
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
patria lui Ne-au făcut francezii țigani! Au pus un scripcar pe afișul oficial al meciului de la Paris, justificîndu se că acesta este elementul original al nostru, al românilor. Tipul e oacheș, îmbrăcat cu un costum popular incert, ținînd sub bărbie o vioară și în mîna dreaptă un arcuș. Mircea Sandu e de părere că în imagine e înfățișat un virtuoz și că francezii au ținut să sublinieze astfel talentul peren al poporului român. Răspuns diplomatic al Nașului, care n-are
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu umor plastic, tabloul parnasian și "tradiționalismul" în felul înțeles mai târziu de Mateiu I. Caragiale și chiar de I. Pillat: Cu antereu-n flori, pe scaun șeade, Cu briciu-i de mărgean Bărbierbașa În brîu-i roș lucește călimara; Îi mângâie bărbia costelivă; Obrajii-i dogorăsc, mai rău ca para, Îl ia-n răspăr, îl ia și din potrivă, Că-ntîi și-ntîi acuma el se rade! D-ai crede că-i curat un fiu de pașă. Ceardacul tot răsună! Coconeturi Și vutci și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca și mierea" a florilor și izbutește mai ales când se coboară la intimități: O, Medy, ochii tăi aș vrea să-i cânt Și părul tău ce-și flutură în vânt Risipa de beteală aurie,- Și gura, și gropița din bărbie... (Chiar nasul e-un motiv de poezie...) Bucata antologică este descrierea secetei din Cetatea soarelui, viziune hugoliană tratată în colori de carte bisericească: Pământul e vânăt,- și-adînc împietrită Puterea rodirii în brazda lihnită; Un râu de cenușă e holda de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
inventat acum 200 de ani in Franța. A fost calculat prin împărțirea distanței dintre Polul Nord și Ecuator (prin Paris) la zece milioane. -Negustorii de stofe au inventat o unitate de măsură numită yard. Fiecare yard era lungimea materialului întins între bărbie și vârful degetelor. Completează, mai jos, scara metrica folosită acum ! 4.Inserează un tabel ! Folosește legendă și vezi ce cuvânt obții ! (în toate direcțiile). -Acum 5000 de ani, locuitorii Egiptului Antic și-au împărțit calendarul în 365 de zile. Ei
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
și se mărginește exact după ureche; tocmai această mărginire exactă dă figurii omenești o Înfățișare frumoasă. Cei mai mulți dintre cei care văd instinctiv frumusețea unei astfel de figuri, nu pot să dea Însă o explicație precisă În ce constă această frumusețe. Bărbia trebuie să fie rotunjită și să nu iasă colțuroasă În afară. Partea de dinapoi a capului se deosebește În mod pronunțat de gât. II. Culoarea. Culoarea feței nu trebuie să fie nici palidă nici izbitor de roșie, sau poate gălbinicioasă
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
anterioare, În prima linie sunt bolile de gât, iar În a doua bolile feței. Roșeața feței ca și pecinginile ei sunt deja socotite ca boli, atât de către profani, cât și de către mediciniști. La Început, apariția are adesea loc numai la bărbie. Dinții se strică, și aceasta se Întâmplă la Încărcarea anterioară, mai cu seamă la cei de jos. Domnul, reprezentat a pierdut dinții de jos cu siguranță foarte de timpuriu, și tot așa și celălalt. Apoi, se mai pot ivi boli
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
jos a feței este grosolană. O privire Înspre părți ajunge, spre a ne asigura că există Încărcare anterioară, deoarece delimitarea feței este cu totul dispărută. Dacă-i Îndreptăm capul În sus, dăm peste gâtul foarte umflat, umflătura a Înaintat până la bărbie. Mișcând capul la dreapta și la stânga, nu se ivește nici o Încordare laterală, așadar nu există nici Încărcare laterală. De asemenea, nu găsim nici o Încărcare dorsală. Bolnavul suferă așadar cu deosebire de gât și trebuie să fie chinuit de dureri de
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
stângă Abdomenul: În stânga cu o Îngrămădire mare de materii Picioarele: cel stâng mai dezvoltat ca cel drept Încărcare laterală și anterioară Înaintată Capul: ceva prea mare Fruntea: cu grăsime Ochii: apăsați Nasul: normal Gura: strâmbă Fața: cu totul fără delimitare Bărbia: Îngroșată Gâtul: aproape dispărut, În dreapta coarda umflată prevăzută cu negi Încărcare anterioară și laterală Capul: prea mare Fruntea: cu grăsime Ochii: apăsați Nasul: ceva prea dezvoltat Gura: deschisă Fața: delimitarea normală Gâtul: gros cât capul cu formațiuni de noduri Încărcare
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
a capului lipsește cu totul, mișcarea la dreapta și la stânga imposibilă Spatele: ridicat Încărcare dorsală Capul: prea mare și aplecat În față Fruntea: Îngroșată Ochii: puțin ieșiți În afară (nu se poate distinge bine În figură) Nasul: normal Gura și bărbia: puțin umflate Fața: delimitarea lipsește cu totul Gâtul: aproape atât de gros cât capul mărit, delimitarea părții dinapoi a capului lipsește Spatele: mult ridicat Încărcare dorsală și laterală Capul: prea mare cu deosebire partea dinapoi Fruntea: Îngroșată, prea lată Ochii
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
urma acestor "poduri". Palmele întinse înseamnă că responsabilitatea de a vorbi în continuare a fost transmisă interlocutorului, așa că lăsați-l să se descurce singur cu replica următoare. După ce i-ați transmis controlul, lăsați-vă ușor pe spate, cu mâna la bărbie, într-o poziție de evaluare. Aceasta îl determină pe interlocutor să continue să vorbească atâta vreme cât rămânem rezemați. Să studiem acum exemplul unui comerciant de computere, care folosește "poduri" pentru a obține informații de la un cumpărător potențial care dă răspunsuri scurte
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]