5,096 matches
-
de marile probleme ale literaturii și de cele ale specificului național; iar una (sau uneleă dintre aceste viforoase dezbateri se ducea, bineînțeles, În jurul baladei Miorița, a metaforelor ei, a sensului și a formidabilei aure pe care a dobândit-o această baladă rafistolată de rafinatul boier Vasile Alecsandri În mentalul Românilor. Deoarece, atunci, În anii ’50, se vorbea mult, de Miorița, de parcă, copleșiți de dublul taifun istoric - războiul contra bolșevismului alături de Nemți și apoi „eliberarea” țării de către armatele invadatoare sovietice și, de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ale noastre și cele ale Înaintașilor noștri, curajoși și profeți! -, Într-o țară cu adevărat puternică, „liberă și suverană”!. Și-atunci, Într-un tip de instinctivitate colectivă, În acei ani ’50, ocupați de tancurile sovietice, uitați de „puternicii lumii”, această baladă se instalase În miezul preocupărilor și discuțiilor noastre fierbinți, ca un fel de ars moriendi, o reintrare În legendă, un ritual „posibil și adecvat” al unei extincții colective! (Sub cea de-a doua dictatură comunistă, cea a lui Ceaușescu, a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
moarte colectivă, a comunității de limbă și cultură! - și, aidoma ciobanului vrâncean, o proiectam pe un fundal cosmic, ca o nuntă la al cărui ritual participau elementele ambientului păstoresc anarhaic, pădurea, stelele, turmele... De ce nu admirăm, de ce nu ridicăm alte balade pe tronul unei admirații ce depășește stricta evaluare estetică sau etnologică? De ce nu Toma Alimoș, Pintea-Viteazul sau de ce nu formidabila istorie icariană a Meșterului Manole?! De ce nu una din aceste trei balade, profund semnificative și reprezentative pentru toate regiunile teritoriului
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
turmele... De ce nu admirăm, de ce nu ridicăm alte balade pe tronul unei admirații ce depășește stricta evaluare estetică sau etnologică? De ce nu Toma Alimoș, Pintea-Viteazul sau de ce nu formidabila istorie icariană a Meșterului Manole?! De ce nu una din aceste trei balade, profund semnificative și reprezentative pentru toate regiunile teritoriului ocupat de Români, dar În care se află, În fiecare, un element de rezistență și de luptă?! Chiar și la Meșterul Manole (sau mai ales aiciă, acel zbor final al creatorului din
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
poezie a lui Labiș, observă Cezar Ivănescu, se datorează nu celebrei școli de literatură de pe Kisseleff, ci dintr-un fond spiritual arhaic. Inițial a mușcat și el din momeala "hașișică", dar s-a trezit repede, brusc și tragic, prin elaborarea Baladei în urma unei excursii, în 1956, în Delta Dunării. Trezirea aceasta s-a datorat tot Doinei lui Eminescu, poezie pe care poetul Primelor iubiri a recitat-o la facultate în chiar zilele Revoluției din Ungaria. Tot celebra Doină marcase și începutul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fondator al moftologiei nu numai prin prezența moftului în creația sa ci și prin revista rămasă celebră "Moftul român". Afirmația că înțelegerea lui Caragiale trece prin Miorița poate stârni mirare. Problema e discutabilă, nu complotiștii eșuează în acțiunea lor în baladă, ci victima care meditează liric înainte de moarte, ori schimbă reperul. E și aici o falsă problemă. Dacă societatea română era "necoaptă" la acea vreme, nenorocirea e că a rămas în stadiul ei infantil și orice încercare de a depăși condiția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Vieru au caracter de împărtășire cu misterele pământului și ale universului, unele sunt cântece de lume sau ceremoniale care relevă o comunicare erotică cu tot ce ne înconjoară, o cucernică înfiorare în fața fenomenelor, de unde și aerul de ritual, de baladă sau de legendă". Vorbind despre realizările exegetului Mihail Dolgan cu privire la interpretarea operei vierene, Theodor Codreanu accentuează ideea prezenței unui critic original, care se preocupă nu doar de temele convenționale arhicunoscute printre care: (anti)războiul, idealurile umaniste, poezia pentru copii, considerate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
certifică distanțarea față de Luceafărul, de Mihai Eminescu, prin "simetriada" "Luceafăr întors", ceea ce înseamnă că, dacă Luceafărul, de Mihai Eminescu, n-ar fi existat, nici Riga Crypto..., de I. Barbu, nu s-ar fi putut ivi vreodată cu autenticu-i cristal al baladei ultramoderne în Țara Poemelor Valahimii, de la Orfeu-pelasgo / valaho-thracul și până la Tudor Arghezi; n-ar fi apărut în "cuibarul priveliștii" nici Oul dogmatic o alternativă la călătoria hyperionică, la "relansarea eroului romantic" până dincolo de "Geneză", până în starea de zero a cosmosului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai mic, topindu-se prezent mai mult, CFR a anticipat experiența și nu o suportă acum, precum romantismul lui Shakespeare anul 1600, motoarele cu reacție la mașinile de formula I, decolau de pe pistă, se răsturnau, Ciprian Porumbescu stația, viaduct, are "Balada", dar Enescu e din coastă eminesciană! tunel, în urmă turnul termocentralei Suceava printre dealuri, 20-25 km est, nu mai înseamnă orașul, grea jertfă prezentul, pradă firea ca să fie, Lucăcești prezentul sînt eu, mai înainte era pentru mine, biserica de sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
turcă din limba sîrbo-croată.7 Celelalte limbi au fost și ele influențate. Am văzut în volumul I în ce fel cucerirea otomană și bătăliile ulterioare dintre creștini și musulmani au constituit marile teme ale literaturii balcanice, de la ciclul Kosovo și baladele despre klefți și haiduci pînă în epoca modernă. În mod asemănător, termenii culinari conțin similarități cu cei ai altor țări din Orientul Apropiat și diferă de, să spunem, cei folosiți în Rusia, Italia sau Austria. Cetățeanul din Balcani a beneficiat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
La Piatra Neamț era Ansamblul Cernegura, din câte îmi aduc eu aminte. D.T.: A fost, da. S.B.: Omul avea nemulțumirile lui. D.T.: Avea nemulțumiri și l-am implorat pentru că era un profesionist și un foarte bun coleg. Iar Doina Carpaților și Balada au fost în top permanent. S.B.: Care e diferența dintre Doina Carpaților și Balada? D.T.: Balada era orchestra, iar Doina Carpaților era ansamblul care cuprindea orchestra și dansatorii. Amândouă reuneau vreo 50 de persoane. I-am trimis în fiecare an
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
da. S.B.: Omul avea nemulțumirile lui. D.T.: Avea nemulțumiri și l-am implorat pentru că era un profesionist și un foarte bun coleg. Iar Doina Carpaților și Balada au fost în top permanent. S.B.: Care e diferența dintre Doina Carpaților și Balada? D.T.: Balada era orchestra, iar Doina Carpaților era ansamblul care cuprindea orchestra și dansatorii. Amândouă reuneau vreo 50 de persoane. I-am trimis în fiecare an, cât am fost eu președinte, în turneu în Germania Federală, la Tübingen. Au plecat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Omul avea nemulțumirile lui. D.T.: Avea nemulțumiri și l-am implorat pentru că era un profesionist și un foarte bun coleg. Iar Doina Carpaților și Balada au fost în top permanent. S.B.: Care e diferența dintre Doina Carpaților și Balada? D.T.: Balada era orchestra, iar Doina Carpaților era ansamblul care cuprindea orchestra și dansatorii. Amândouă reuneau vreo 50 de persoane. I-am trimis în fiecare an, cât am fost eu președinte, în turneu în Germania Federală, la Tübingen. Au plecat odată 40
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de poezie "Marile muzee și capitale ale lumii". Răspundea de UAIC. 2) Baciu Elena: asigura documentarea de la punctul de informare, coordona acțiunile de la salonul "Ethos". Răspundea de IA. 3) Botea Marinică: organiza ansamblul folcloric Doina Carpaților, orchestra de muzică populară Balada, activitatea ansamblului folcloric de la IA și a celui de la IPI. 4) Huminic Victor: organiza activitățile formațiilor de muzică ușoară, de estradă, folk și ale corurilor, serialul de educație muzicală. Răspundea de Conservator. 5) Ilie Aurelian - activitățile de artă plastică, propagandă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
masă, 1978-1979 - fazele zonală și finală. Se arată că "Gaudeamus" a antrenat 10 000 de studenți. În faza zonală a FAS s-au prezentat "aproximativ 1 000 de studenți membri în 19 formații artistice (Ansamblul folcloric, orchestra de muzică populară Balada, orchestra Brevis, corul IMF, corala Facultății de Chimie și Tehnologie Chimică, grup vocal IMF, formațiile muzicale Epsilon (Electrotehnică), Colegium (Conservator), Ad Libitum, formațiile de teatru și montaje ale Facultății de Științe Economice, Facultății de Horticultură, Constrast, Facultatea de Filologie, brigăzi
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
politico-ideologice model, concursul activității politico-educative din cămine studențești și de la stațiile de amplificare. Sunt trecute în revistă cluburile și cercurile din Centrul Universitar: "6 cenacluri ("Moldavia", "Columna", "Mihai Eminescu", de artă plastică "Experiment", de anticipație "Quasar" și teatrul "Ludic"), orchestra "Balada", ansamblul "Doina Carpaților" și un foarte mare număr de cluburi și cercuri pe specialități distincte. Menționăm cineclubul "Optim 960", radioclubul studențesc, Recording-Club, clubul de bridge, clubul de jazz și clubul dezbaterilor politico-ideologice precum și 11 cercuri: de artă plastică "Atelier", de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la cadrele de bază, invitam și ne puneam de acord președinții, mai ales din centrele mari, să aducem cu noi o formație, un folkist, un grup satiric sau de umor. Eu am fost de câteva ori cu Divertis și cu Balada, cu un întreg ansamblu. Asta a fost chiar în doleanțele lui Nicu Ceaușescu. Și stăteam pe deal acolo, cum spuneam noi la Izvorul Mureșului. Era și o cantină acolo, și un bucătar foarte bun, Gyuri, care știa să tranșeze și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sincer o spun, nu l-am văzut atunci pe Nicu Ceaușescu să se îmbete, cum mai comentau unii. Bea într-adevăr whisky, foarte subțire, dar unu-două pahare, maxim. Îi plăcea când erau folkiști, umoriști, când se mai cânta o baladă, o serenadă, cântece de-ale noastre de petrecere, studențești. După care era un fel de ritual. Ne invita la vila lui, "Drobeta" îi spunea, din centrul stațiunii și acolo, la parter, în holul mare de la intrare, era un salon unde
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mulțumesc încă odată, și într-un fel de respect și față de dumneavoastră domnule Ștefan Boboc-Pungeșteanu și față de oamenii din Pungești-Vaslui și față de toți ascultătorii noștri, din sat sau cu rădăcini la sat, aș oferi un cântec interpretat de către Ion Hagiu, Balada plugarului, se numește. Ș.B.-P.: - Vă mulțumesc foarte mult. Red. : - Sper să fie pe placul celor ce ne ascultă. (se audiază balada ) „Tatăl meu era plugar / n-avea boi, dar avea car / moștenit de la bunicul meu / sărac plugar. / Bani
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în pofida unor momente tensionate care se vor ivi pe parcurs. Scriitorul ardelean își va aminti în cuvinte deosebit de calde despre Vasile Balș în "Epistolia închinătoare a Țiganiadei", sub numele de Janălău, în prima versiune, și sub numele unui erou de baladă, Mîrza, în cea de-a doua. Cunoscându-l îndeaproape la Viena și Lemberg, prețuindu-i cultura aleasă și, mai ales, eforturile făcute pentru ridicarea poporului român din noua provincie austriacă, Budai Deleanu scria: "O, să-l cunoști ce ales om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
numai cu fetele.. deci era deja un sâmbure.. se putea încropi mai usor un tablou românesc..dar cum să se cheme... La internat, colegul nostru Valceanu știa din plăcerea de recita o serie de monologuri din Toparceanu printre care și Balada chiriașului grăbit, iar Ortizie Bravescu, când venea pe la noi, aducea diferite scheciuri umoristice care se puteau ușor prezenta. Tot în acea perioadă unii băieți începuseră a practica gimnastică acrobatica și căutau să facă și alte noi figuri...între ele era
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
să le publice tânărul Radu Demetrescu nefiind pe placul directorului liceului. Tânărul Gyr reușește să publice mai multe volume de poezii: „Liniști de schituri” în 1924, „Cerbul de lumină” în 1928, „Cununi uscate” în 1938, „Poeme de răsboiu” în 1942, „Balade” în 1943, scriind de asemenea și literatură pentru copii, studii critice, eseuri, cronici dramatice, lucrări didactice, traduceri din Voltaire, Baudelaire, Goethe, balade populare germane, dovedind a avea o amplă acoperire a mai tuturor genurilor literare, ca și un talent ieșit
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de schituri” în 1924, „Cerbul de lumină” în 1928, „Cununi uscate” în 1938, „Poeme de răsboiu” în 1942, „Balade” în 1943, scriind de asemenea și literatură pentru copii, studii critice, eseuri, cronici dramatice, lucrări didactice, traduceri din Voltaire, Baudelaire, Goethe, balade populare germane, dovedind a avea o amplă acoperire a mai tuturor genurilor literare, ca și un talent ieșit din comun. Pentru activitatea sa literară e distins cu mai multe premii: Premiul pentru sonet al Societății Scriitorilor Români în 1926, Premiul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
după ieșirea din temnițe. Trebuie să spunem că prin efortul unor oameni de suflet și cu concursul fiicei marelui poet, Monica Popa Gyr, au apărut postum și volumele „Sângele Temniței”, „Stigmate”, „Anotimpul umbrelor”, „Crucea din stepă”, „Era o casă albă”, „Balade” și „Pragul de piatră”. Lăudabil de asemenea și demersul Mănăstirii Petru Vodă de a edita, în anul 2010, volumul „Poeți după gratii”, în care poeziile lui Radu Gyr ocupă un loc de frunte, volumul respectiv strângând în paginile sale poeziile
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
a acceptat destinul, ca și caracterizările și numeroasele mărturii date de deținuții politici despre importanța poeziilor sale pentru sufletele năpăstuiților din temnițele comuniste. Am găsit, însă, o caracterizare foarte frumoasă în Nota asupra ediției scrisă de Ioan Popișteanu în culegerea „Balade”, care cred că merită să fie amintită, cel puțin ca omagiu adus celui ce e considerat, unanim, ca un poet național al românilor, alături de Mihai Eminescu. Că Dumnezeu l-a înzestrat pe Radu Gyr cu o tărie a spiritului și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]