3,438 matches
-
destul de greu spre gară. *31 martie 1977. Din zori și pînă la nouă: o lumină portocalie, crepusculară, nefirească. După aceea, de-a lungul zilei, vreme închisă, umedă, rece. Nici un eveniment nu ne smerește! Cutremurul a devenit pretext de ziceri proaste. Bețiile s-au înmulțit, rîsul s-a umflat și mai tare. *Din 2 aprilie, „campania de presă” cu răspunsuri la atacurile unor ziare și posturi de radio occidentale, care s-au referit la felul cum e (mai exact cum nu e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ocolite, atrăgîndu-i atenția că, în cazul lui A., violența verbală poate fi consecința unor reprimări, și că „prost etern” poate să însemne „naiv, credul, exaltat”. Cuvîntul „blînd” nu trebuie luat ad-litteram și transformat în criteriu cînd judeci un om la beție. El duce, într-adevăr, către ideea de cumpătare și discreție. Or, A. e - fapt observat -, nu o dată, exploziv, imprevizibil și foarte tenace în antipatiile sale: ieri față de tine, de Genaru, Savin, Cimpoeșu, azi față de Carmen, mîine, poate, din nou, față de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îndoială că lucrurile ar putea sta și altminteri, Petru Enășoae explică (a făcut-o în ședința de azi) „creșterea fenomenului religios la orașe” prin „transferul masiv de populație de la sate”. Țăranul e mistic, orășeanul nu. El n-a auzit de „beția religioasă a marilor orașe” (Baudelaire, „Rachete”) și, probabil, nici n-a citit Prins de Petru Popescu, în care una dintre scenele cele mai tulburătoare e cea a întoarcerii acasă, cu lumînările aprinse, a miilor de bucureșteni de la slujba de înviere
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nimeni, Kertész relatează momentul când, aflându-se pe culoarul unei clădiri administrative din Budapesta, a auzit, brusc, rezonanța unor pași pe culoarul perpendicular, pașii unui necunoscut care deveniseră, dintr-o dată, ai unei mulțimi, o coloană În marș. A Înțeles, atunci, beția abandonării de sine, plăcerea vertiginoasă de a te pierde În mase, ceea ce Nietzsche numise „extazul dionisiac”. Se lipise de zid, rezistând cu toate forțele atracției pe care „orice artist o Încearcă uneori” și optând definitiv pentru solitudine. Mulți scriitori est-europeni
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
căldura lor sugerând plenitudinea într-o lume din care dispar toți cei aflați în afara cuplului. Trei izvoare este un vis aproape orgiastic, pus sub semnul prozei lui Mateiu I. Caragiale încă din moto: „Asemenea nopți sunt mai de temut decât beția.” Mai întâi, aleasa inimii și Lecția expun, tot pe un fond oniric, oscilația dintre puritate și abjecție. Pendularea între spiritual și material va fi un element de construcție și în cel de-al doilea volum al său, Frumos e numai
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
rezonanțe intertextuale trimițând la surse culte sau populare, confesarea directă sau prin interpuși, jovialitatea intonației, care uneori ascunde o rană: „Aflați despre mine că o duc foarte singur/ ca un tren fără cale ferată și gări/ că o duc în beție de toamnă-mpușcată/ cu arome de struguri putrezind lângă nări/ ceea ce vă doresc câteodată și vouă...” În unele poezii apar ecouri ale cântecului de lume sau ale tonului de o tristețe expansivă întâlnit în romanțe: „Vara de toamnă, toamna de vară
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
loc blestemat, spațiu al singurătății și căderii, unde oamenii se metamorfozează în soboli (Cetate). Grotescul, închipuirile macabre, hidoase, bizare, toată figurația poeziei decadente pătrunde în poezia erotică și chiar în poezia naturii. Poetul imaginează o Orgie a florilor în care beția înfloririi se amestecă cu exhalațiile descompunerii și, vrând să scandalizeze și să sfideze sentimentalismul poeziei de iubire din epocă, transcrie, într-un limbaj brutal, o senzualitate violentă, instinctul nud (Spasm, Deflorare, Demoni). Jean Richepin (din care a și tradus), Baudelaire
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
a cărei trufie, congestionată în egolatrie delirantă, o face să-și piardă din când în când simțul realității. Agresivitatea insolentă a teribilei femei, maghiară de origine și catolică fanatică, nu e doar urmarea unor prezumțioase veleități politice, exacerbate de o beție a puterii. Maștera trebuie văzută - ca și Vlaicu, de altfel - ca un personaj exponențial, și în consecință hipertrofic, ilustrând, cu accese de furibundă aroganță, tendințele expansioniste ale regatului maghiar. Pătrunderea, cu substrat politic, a catolicismului provoacă, firesc, replica pământenilor de
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
meșteșug, în purpuri regale și, vorba lui Ion Barbu (modelul autoritar), se căftănește. EUGEN SIMION Trezind în toată breasla cheful de a le comenta, ingenioasele și rafinatele poeme („proze”) ale lui Dimov au dus critica în ispita unui fel de beție a splendorii și a unei emulații fascinate, epuizând-o și „plafonând-o” într-un timp relativ scurt. Încât a mai încerca în momentul de față o nouă caracterizare globală a acestei formule lirice după ce s-a vorbit atât de mult
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
cu M. Zamphirescu, Ciru Oeconomu, N. Țincu ș.a., spectacolul de revistă Cer cuvântul (1874), primul de acest gen în dramaturgia românească. În publicistica literară G. s-a făcut cunoscut prin polemica purtată cu Titu Maiorescu și cu societatea Junimea. La Beția de cuvinte (1873), articol în care Maiorescu ridiculiza stilul bombastic al colaboratorilor „Revistei contimporane”, va răspunde cu o lungă pledoarie, în care încearcă zadarnic să-i reabiliteze pe cei vizați în studiul maiorescian. Răspunsul cuprinde o violentă contestare a poeziei
GRADISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287325_a_288654]
-
oricărei transcendențe a operei. Este ceea ce, În reluare, vor face Noii Romancieri francezi, pentru care personajul și În general referința realistă este o transcendență care subminează caracterul imanent - absolut, deci - al operei. În treacăt fie spus, aceasta este esența avangardei: beția imanenței, venită de la Nietzsche, care Încearcă, Într-un exercițiu mistic, topirea transcendenței și a imanenței Într-un Unu autarhic: arta. (Oarecum la fel gîndise Marx desființarea claselor sociale, topirea lor Într-un Stat fără clase sociale). Dar, În mod ciudat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
obscur.” În roman, cei trei crai, Pașadia, Pantazi și Pirgu, fac parte din boema Bucureștiului de odinioară. Noaptea mai ales, se reunesc prin birturi și taverne de mahala sau în case deocheate, ca aceea a „adevăraților Arnoteni”, unde se dedau beției, jocurilor de cărți și plăcerilor carnale. Pașadia și Pantazi sunt ființe paradoxale, în ei îmbinându-se josnicia cu finețea, viciul cu virtutea, decăderea cu demnitatea. Organizează orgii și chefuri, cutreieră mahalalele întunecoase și speluncile, dar întotdeauna păstrează o ținută distantă
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
vindecat, LCF, 1992, 48; Dumitru Irimia, Cu Mihai Cimpoi spre un nou Eminescu, CRC, 1993, 21; Eugen Simion, Eminescu azi, L, 1993, 28; Z. Ornea, Eminescu cel dintotdeauna, RL, 1993, 44; Liviu Grăsoiu, Mereu Eminescu, VR, 1994, 2; Alex. Ștefănescu, Beția de idei, RL, 1994, 48; Z. Ornea, Fenomenul basarabean, RL, 1995, 8; George Muntean, Mihai Cimpoi, „Căderea în sus a Luceafărului”, LA, 1996, 5; Ioan Holban, Literatura română din Basarabia, CRC, 1996, 13-14; Alex. Ștefănescu, Prima istorie completă a literaturii
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
în evocarea istorică o atmosferă sumbră, în care se înfruntă eroi infernali și eroi angelici, personaje de melodramă cu gesticulație exaltată și grai bombastic. Stridențele de limbă, franțuzismele neadecvate i-au atras execuția drastică a lui Titu Maiorescu, în articolul Beția de cuvinte. Scriitorul se regăsește cu înzestrarea lui firească în digresiunile spirituale, genul care îi convine cel mai mult fiind acela al cozeriei, cochetă, malițioasă sau plină de galanterii. Are aplecare, de asemenea, pentru crearea de fiziologii (Schițe din societatea
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
în viața mea ca și cum ieri s-ar fi întâmplat! Și, credeți-mă, nu regret nicio clipă că a trecut viața pe lângă mine. De altfel, nici n-am fost un bărbat care să mă arunc în tot felul de distracții, de beții sau aventuri. Ea a fost permanent prezentă în viața mea și tot acest răstimp care a trecut pe lângă mine a fost unul în care mi-au curs lacrimi și pe obraz dar și în suflet. Am stat doi ani complet
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a zice că a lucrat din ordinul prințului, nu trebuie să fie crezut înainte ca el să probeze zicerea sa prin instrucțiunea semnată de prinț sau de martori; 37. Prințul micșorează pedepsele culpabile comise din cauza amorului; Amorul se aseamănă cu beția și nebunia; 38. Acel ce comite o greșeală îndemnat prin amor nu va fi deloc pedepsit după asprimea legilor; 39. Acel care stăpânit de amor, întâlnește o fată în drum și o sărută, nu va fi pedepsit; 40. Cauza care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de nevastă, se refugiază la o posibilă amantă, Sara, care îl delectează cu anecdote din viața ei profesională, de traducător la întâlnirile prefectului cu oficiali din străinătate. De prisos să amintesc că toate chermezele prefecturii se termină, în roman, cu beții, avansuri lubrice sau, în orice caz, manifestări penibile de mârlănie. Toată lumea povestește în cartea Gabrielei Gavril, narează abundent, istorii din trecutul propriu sau al altora, mai îndepărtat sau doar de azi-dimineață. Practic, partea anecdotică e atât de amplă, încât nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
și amintirea dorinței de întoarcere, semnalează foarte apăsat, pe tot parcursul povestirii, faptul că petrecerile sunt pricini de întârziere (chiar înainte de plecare eroii noștri se pun pe petrecut încă o zi). Acest lucru poate să însemne și că ospitalitatea înseamnă beție, pierderea reperelor, ca ea are un farmec care împietrește, imobilizează, metamorfozează. Aventura lui Elpenor ne arată cu pregnanță că omul slab cedează acestei ispite. Antidotul vrăjii este această iarbă fermecată a cărei rădăcină este neagră iar floarea albă ca laptele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
manuală, care a Început cu aruncarea de nisip În ochii evreilor, năvălirea cu lopeți, pari și chiar pietre, și care a continuat cu spargerea de capete, cu lovituri sălbatice În față și s-a Încheiat cu jefuirea cadavrelor și o beție În toată regula: „Mai știu că În timpul progromului Gheorghe Ilie XE "Ilie, Gheorghe" a luat de la cadavrele din curtea și grădina garajului nostru un portmoneu cu bani, un toc rezervor, o pereche de pantofi de culoare negri, o pălările de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de cadavre, deoarece n-au putut să le despoaie de rochii. Atât hainele, cât și curtea garajului erau pătate cu sânge. În curtea garajului, a declarat distribuitorul de benzină Gheorghe Ilie, XE "Ilie, Gheorghe" „se afla foarte mult sânge”. În ceea ce privește beția, s-a dovedit că În ziua progromului cârciumile și depozitele de vinuri au rămas deschise până la ora 7 seara, când a intrat În vigoare starea de asediu declarată de generalul Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" . Polițiștii și jandarmii s-au grăbit
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Sp. Haret“ și „înlocuirea prin cafea și ceai, a rachiului ce se dă trupelor, măsură luată de regretații miniștri de războiu, generalii Budișteanu și Lahovary“ și că, în fine, în 1904, a fost propus un „proiect de lege pentru înfrânarea beției“. Luptătorii noștri n-au pierdut vremea, după cum se vede, dar am impresia că, de pe la 1918 încolo (ca să continuăm regia istorică), s-au mutat la mesele de la Capșa sau de la grădinile de vară și, cu o berică alături, au continuat să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
timp, în psihologia umană funcționează acel gând ascuns, conform căruia ,,nu mi se poate întâmpla tocmai mie să răcesc". De fapt acest gând este o dulce alinare în fața ispitei de a intra în jocul dat de riscuri și profituri 30. Beția câștigului care există în economie în perioada de avânt economic nu se poate compara cu nimic. Toată lumea este veselă și toată lumea se află în joc. Foarte puțini, extrem de puțini, sunt cei care se gândesc că vor veni și vremuri grele
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
masaj, la drogurile de toate felurile, mai puțin la șerpii și insectele degustate ca mari delicatese. Pentru autoare viața în Thailanda este ceva la fel de natural ca o plimbare prin Cișmigiu. În puținele sale momente de contemplare dintre două prize, o beție sau o partidă de sex mai mult sau mai puțin sălbatică (uneori toate trei la un loc) ea se străduiește să facă mici acuarele ale paradisului tropical. Că cititorii români nu vor înțelege mare lucru din descrieri precum aceasta nu
Biruit-au sexul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12531_a_13856]
-
nu pe cînd era, e greu de spus. Depinde de la un caz la altul și este în funcție de percepția fiecăruia. Nu o să mă refer aici la facticele paradisuri ale drogaților și ale exaltaților de orice fel. Fiindcă Paradisul nu e o beție, chiar dacă, pe alocuri, poate fi îmbătător. De cele mai multe ori, aici, pe Pămînt, oamenii nu sînt conștienți că au găsit un paradis, cînd l-au găsit. Nu fac decît să îl regrete atunci cînd l-au pierdut - și poate că, în
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
al ,poeziei pure", filtrat prin ceea ce exegetul numește ,realitatea textuală", excluzînd cu scrupulozitate alte ,operații poetice" în afară de ,autospecularitate, autoreflexivitate și autoreferențialitate". în bună măsură, ,noutatea" datează. Cultivînd anticipator idealul unui poem închis în sine, care nu comunică nici adevăruri, nici ,beția inimii", Poe năzuia spre the poem per se. Familiarizat cu speculațiile bardului american pe care îl admira și traducea, Baudelaire stipula că ,a mînui artistic o limbă înseamnă a exercita un fel de magie evocatoare". Iar puțin mai tîrziu, Mallarmé
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]