7,814 matches
-
strivit ultima lacrimă a vieții - și prima - a învierii ...nicio cruce - toate pădurile de cruci ale pământului - însă n-au fost de ajuns încăpătoare - pentru fățărnicia scabroasă a morții mele *** SUNT ATÂTEA DE FĂCUT sunt atâtea de făcut - într-o biată scurtă viață nu apuci să faci decât preapuține - dar ce trebuie și când poți să faci - nu întârzia - nu amâna: dacă nu-ți stăpânești - în hățuri - clipa - vei pierde locul din care-ți vezi - netulburat de fantasme - viața și rostul
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
atâtea aspide lingând - bale negre - fața Pământului - și atât de puține călcâie decise - deasupra capului invers triunghiular - al dușmanului frica și scârba sunt scuze - nu fapte nu aștepta Judecata - ci pregătește-te pentru ea ...sunt atâtea de făcut - într-o biată - scurtă viață *** Adrian Botez Referință Bibliografică: Solutia / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 149, Anul I, 29 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Adrian Botez : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
ujn șarpe mi-aruncă dinții La picioare. Cânt. Afară și-nlăuntru Stăm prea mult în afara noastră, Singuri tragem obloanele, închidem ușile, Umblăm bezmetici printre oameni, Ne este team să intrăm În interiorul nostru, preferăm ocolul, Cercul perfect, Iar sufletul nostru, ca un biet animal domestic Dărâmă, rupe totul În interiorul nostru Până în ziua când cineva deschide Ușile, ferestrele, Bine ai venit, iubito. Pământul nu arde, e rece, Numai ființele vii ard Ca niște făclii, Unele ascund focul lor interior, Altele ard precum Hus ori
MATUR ŞI FOARTE TRIST de BORIS MEHR în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344195_a_345524]
-
toată lumea Și va dăinui-n veci. Până când? Stau paralizat în câmpia gândului. Tac în sinea mea... Vorbesc doar cu eul meu prietenos, Care mă cruță să mai văd vremea fatală de-afară. Stele cad și se sting zi de zi - Biete firicele de iarbă Care se frâng iar și iar, De dragul multor tălpi profane și meschine. Până când se mai moare-n zadar? Până când duhul lui Ego mai dăinuiește în noi? Egida păcii pământene răsună tot mereu, De parcă ar fi un psalm
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
cosmic Dat încă din pântece - Încătușare meschină a propriului ciolan: Otravă puturoasă ce mă-năbușă Și mă veștejește fără oprire. Legea și Datina mereu sunt treze, Gata să-mi mănânce rărunchii... În loc să-mpuște brazi găunoși, Nimeresc fără teamă tot un biet meteor luminos, Care stă-mpietrificat în scaunul predestinării, Consternat de plumbul ce găurește neîncetat. Stelele-s uimite, ochi nebuni și-nfometați După ale durerii zări, care nu se mai sting Și scrutează tăioși orice ocnaș nevinovat - Orice Hefaistos aruncat cu violență
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
scandal. Dimineața m-am dus acasă și m-a întors după două zile în care timp m-am tot frământat și mi-am făcut un plan cum să scap de aceste femei care se lăfăiau, mâncau curcani și miei iar bietul om, - minerul Uănuț că așa îl chema pe tatăl fetei - nici nu știa ce se petrece în casa lui. Am ajuns la casa fetei și mama fetei m-a luat în primire să merg la Primărie să inchei căsătoria. Am
CAP. 6 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343096_a_344425]
-
diviziilor germane și austro-ungare. În perioada cât tatăl său era plecat pe front, o vecină a familiei, certată cu mama copilei pentru niscaiva găini care îi sărise gardul și-i scurmase brazdele cu arpagicul gata încolțit, să se răzbune pe biata femeie care nu avea nicio vină că la galinacee le-au plăcut râmele de pe brazdele ei, fiind pământul mai afânat și mai ușor de scormonit, o cheamă pe copilă la gard și după ce face plângere împotriva păsăretului recalcitrant, îi mai
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
bătrânii satului. Se întâmpla uneori ca vreunei oi să-i vină sorocul fătării chiar pe câmp și el doar un copil, trebuia să se descurce, s-o moșească cum văzuse la tatăl său că face, ca s-o ajute pe biata oaie. În vacanțele din timpul școlii, trebuia să-l însoțească pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze și de la școală, ca să meargă la
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
o aripă de înger de păcate răvășit...// Vântul face-o reverență acordând ușor vioara,/ Printre crengi se-aude cântec, altă frunză dă să cadă,/ Zboară dup-a ei surată fără înapoi să vadă/ Cum pe creanga părăsită se așază-o biată cioară,// Cântul vântului întoarce prima frunză lângă pom/ Lângă cealaltă surată face scurte piruete... Delicată-n jur valsează altă frunză cu paiete,/ Bruma fuse generoasă, a-mbrăcat-o ca pe-un gnom,// Ramurile se apleacă într-un dans amețitor... Valsul frunzelor cu
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
fiecare anotimp. Oricât ai fi de alunecat și de suferind, credința, efortul împlinesc dorința, viața și misiunea, Visul cu totul din partea cealaltă, a spiritului, confirmă realitatea înaltă și sfântă. „Mai aproape de cer... de visele mele,/ Am plecat șchiopătând pe-o biată mârțoagă/ N-aveam nici trifoi... era și oloagă.../ Pe drum potcovind rani deschise cu stele/ Și-a dat rasuflarea sorbind din izvoare/ I-am pus margarete, plângându-i mormântul/ Și-apoi resemnat rătăcind pe-o cărare/ Un om m-a
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
am auzit...Când a ajuns acasă, îl așteptau unii de la securitate cu mașina neagră, l-au ridicat și aliluia, nu l-am mai văzut nici în ziua de azi...A murit la Gherla. Toată vara aceea am secerat singur cu biata mamă care udase tot locul cu lacrimile ei...” Seara am plecat de la lucru ceva mai devreme cu imaginea domnului inginer Ionescu plângând, le-am dat la copii să mănânce și le-am spus să se culce că eu mă voi
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
de ori, certa o pisică cuibărită în bucătăria de vară sau mângâia cu privirea vițelul alb ca spuma laptelui. -Ionele??? Ionelee?? Unde lăsași tată gîsca? Vrei să o omoare autobuzul? -Gâsca?? Gâsca e la stație! Uitam prins de joacă de bietul zburător cu tot cu bobocii gălbui pe care-i căra după ea în căutarea apei. Bunicul venea încet în curte, înalt, uscățiv, aspru ca un colonel ce inspecta trupele. Îmi era frică de el.De glasul lui. -Câine, câine!? Lăsași gâsca la
AMELY P 1 FRAGMENT ROMAN. de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343645_a_344974]
-
474 din 18 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului VACA LUI PĂCALĂ Păcală avea, și el, o vacă, Cu coarne mari, ca să placă. Însă scoasă la vânzare, Nu prea avea căutare! Că are coarnele mari! Că cere prea mulți bani! Așa că bietul OM, A făcut din vaca pom. Un animal cu capul ȘUT, Ce arăta tare slut. *** Așa e și-n poezie, Din cuvintele o mie Vine criticul etern, O reduce la...CATREN! Te trece la catastif, Și rămâi cu un...DISTIH
VACA LUI PĂCALĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343705_a_345034]
-
altul, tot ca mine, Întrebări și ăsta-i pune..., Dar a-mbătrânit, se spune, Și-i sfătos, mi-o duce bine; Că de-altfel... bun rămâne - A fost tată pentru mine. Si de el mi-aduc aminte, C-a fost om... bietul părinte. Si s-a dus, convins, se pare, Că știa secretul mare: Toți să creadă, să nu-ntrebe, Că e pierdere de vreme. Marin Voican-Ghioroiu Sfârșit Referință Bibliografică: CELOR DRAGI / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 474
CELOR DRAGI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343706_a_345035]
-
întreaga simțire. Am luat-o la pas, agale... Plutea în aer melancolia unui timp pe “ducă”. Ajungând la “râpa galbenă” și urcând treptele abrupte, am hotărât să fac un popas pe strada ce duce spre anticariat. Miros de cărți “vechi”. Biete suflete! Închise pe veci între copertele cărților rămase la “mâna” timpului. M-am oprit pentru câteva clipe și o tresărire cât “o lume” m-a prins în mreje. Pașii m-au purtat mai departe, spre Piața Unirii. Porumbeii erau acolo
PERFORMANŢĂ. A APĂRUT NR.200 AL REVISTEI CONVORBIRI LITERARE, IAŞI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343723_a_345052]
-
aș fi cules atunci. Îmi spuneai în șoaptă: „Ascult plânsul de prunci”. Tânjeam pentru-n sărut. Vântul prins-a geme. Duioasă, mi-ai cerut Flori de crizanteme. Ți-am oferit trei flori, Un dar de-al toamnei sol. Eram doi bieți actori, Jucam și noi un rol... E iarăși toamnă. Dorul vrea să-mi cheme Acea frumoasă doamnă, Olm de crizanteme. O să avem azi timp, N-avem a ne teme; Uitați în anotimp, Două crizanteme. Referință Bibliografică: Două crizanteme / George Safir
DOUĂ CRIZANTEME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343731_a_345060]
-
de ori, certa o pisică cuibărită în bucătăria de vară sau mângâia cu privirea vițelul alb ca spuma laptelui. -Ionele??? Ionelee?? Unde lăsași tată gîsca? Vrei să o omoare autobuzul? -Gâsca?? Gâsca e la stație! Uitam prins de joacă de bietul zburător cu tot cu bobocii gălbui pe care-i căra după ea în căutarea apei. Bunicul venea încet în curte, înalt, uscățiv, aspru ca un colonel ce inspecta trupele. Îmi era frică de el.De glasul lui. -Câine, câine!? Lăsași gâsca la
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
de ori, certa o pisică cuibărită în bucătăria de vară sau mângâia cu privirea vițelul alb ca spuma laptelui.-Ionele??? Ionelee?? Unde lăsași tată gîsca? Vrei să o omoare autobuzul?-Gâsca?? Gâsca e la stație!Uitam prins de joacă de bietul zburător cu tot cu bobocii gălbui pe care-i căra după ea în căutarea apei. Bunicul venea încet în curte, înalt, uscățiv, aspru ca un colonel ce inspecta trupele. Îmi era frică de el.De glasul lui.-Câine, câine!? Lăsași gâsca la
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
nu a vrut sub nici o formă. Așa beat, a pornit spre casă și tot drumul a înjurat-o și jignit-o pe Lăură, reproșându-i că doctorul i-a făcut ochi dulci și că și-au făcut semne pe sub masă. Biată de ea a încercat să se disculpe și atunci, plin de venin, a oprit mașina și a început să o lovească cu brutalitate, cu pumnii în cap și peste față. Avea mâna grea, loviturile cădeau că grindină. A încercat să
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340136_a_341465]
-
i se fac tot felul de investigații, medicii spun că o să-și revină, mai greu, dar cu multe exerciții și fizioterapie. Acum stă verișoara Maria cu el, m-am rugat de ea, nu aveam la cine să apelez, a lăsat biata muiere tot și stă cu el zi și noapte. După toate acestea, sigur că Nicolae o să se schimbe, a primit o lecție pe care nu o poate ignora. O să facă tot posibilul să vă facă fericiți. Din ochii lui Gheorghe
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340138_a_341467]
-
la oră câteva tocșouri cu invitați psihologi, preoți și medici veterinari deja dezbat aprins motivele îngrozitorului act ce au împins șobolanul urban de dimensiuni medii la această soluție disperată în fața magazinului de papetărie "direct office" dumnezeu să-l odihnească pe bietul șobolan sinucigaș! Referință Bibliografică: un șobolan s-a omorât în fața papetăriei direct office / Adrian Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2014, Anul VI, 06 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
UN ŞOBOLAN S-A OMORÂT ÎN FAŢA PAPETĂRIEI DIRECT OFFICE de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340167_a_341496]
-
al palatului. Acolo erau închise și țintuite în lanțuri de foc acele vânturi-tâlhari care devastau grădinile și casele din țara Soarelui. Erau acolo uragane fioroase de care se speriau supușii împărăției numai când le auzeau numele. S-o plângem pe biata prințesă aruncată în turnul Vânturilor Turbate și să vedem ce s-a mai întâmplat cu iubitul ei Mărțișor și prietenul său Norocel. -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-13 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1501, Anul V, 09 februarie
MĂRŢIŞOR-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340178_a_341507]
-
îmi dai ceva de mâncare, am să te mănânc așa cum am spus! Fetița desfăcu legătura și îi arătă vulpii merele și bucata de pâine, invitând-o să se servească cu ce-i poftește inima. Șireata le mâncă toată mâncarea, iar bietul porumbel abia reuși să mai ciugulească câteva firimituri din pâinea uscată ca să își revină după drumul cel lung. Fetița, deși rămase flămândă, era mulțumită că vulpea, după ce își pusese burta la cale, dispăruse ca prin farmec, lăsându-le cale liberă
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]
-
țeasă fericit pânza-i prăfoasă. Îi strigă o rândunea tupăind pe-o rămurea -Hai păianjenule-afară la soare, fiindcă-i vară. Nu vorbea așa hai-hui, hrană-l voia pentru pui. Cu o păcăleală mică l-ar fi pus în gușulică. - O biet taciturn nătâng Te văd și încep să plâng stai tot singurel și țeși, nu vrei din casă să ieși. Grădinița stă și-ascultă și ea-i tristă și tăcută fiindcă vara-n România îi răpește bucuria. Copilașii ei frumoși chiar dacă
GRĂDINIȚA-I SUPĂRATĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377342_a_378671]
-
știi bine, Și în anul ce-a trecut! -Nici nu-ndrăznesc să vă spun... Oare cum aș fi putut? Dar, Sire, nu eram născut! Vedeți? Nu aveți dreptate! -Atunci, poate ai un frate!? -Eu n-am frați, Măria voastră! Plângea bietul Mielușel, De se-ncrețea lâna pe el. -O bunică sau un tată, Ori o rudă-ndepărtată! -Nicidecum, Măria voastră! Niciunul din turma noastră! -Taci odată, obraznicătură! Îndrăznești să te măsori Să te iei cu mine-n gură? -Dar... -Nu mai
LUPUL ȘI MIELUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377475_a_378804]