3,327 matches
-
ajungă capitală a „Țării de Jos", iar noua curte domnească de la Vaslui capătă proporții, lucru dovedit astăzi de săpăturile arheologice. Ceramica și chirpicii folosiți, ornamentația locuințelor, culorile folosite, mărimea încăperilor, spun totul despre civilizația acelor ani. Curtea domnească de pe întreg botul dealului ce domina orașul, modul cum era asigurată apărarea ei, relațiile comerciale stabilite în acea vreme cu vecinii dar și cu târgurile din interior sunt dovezi ale progresului. Curtea de la Vaslui arăta și existența și îndemânarea meșterilor localipietrari, lemnari, zidari
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înainte, însoțită de un vârtej de crengi rupte. Dar calul lui Nikolai se cabra, dansa pe loc, se răsucea și nu pleca. Îl bătuse atroce, izbindu-l cu călcâiul în burtă, îl biciuise cu furie, îl lovise cu palma peste bot. Lucrul cel mai rău era că atacul părea dinainte câștigat. Pe mal, soldații luați prin surprindere n-aveau nici măcar timp să pună mâna pe pușcă. Iar el încă lupta cu afurisitul ăla de cal. Călăreții erau la o sută de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nu încerca să judece. Îmbătrânit mult în acești doi ani, era mulțumit că ajunsese la reflecția asta foarte simplă: firește, puteau să nu iasă la arat, la semănat, dar atunci câmpurile se acopereau de cadavre. Iapa adormită dădu iarăși cu botul în crupa Vulpoiului, care își încetinise imperceptibil pasul. Era ceva ca un gust liniștitor de fericire, în încrederea pe care o arăta animalul acela tânăr ațipit. Nikolai respiră adânc, recunoscând atât mirosul reavăn al zăpezilor ascunse în viroage, cât și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Iar când părăsise locul ăla mort, zărise o iapă legată de un copac. Abia se mai ținea pe picioare, iarba din jurul trunchiului era mâncată până dăduse de pământul gol, iar copacul nu mai avea scoarță până unde putuse ajunge cu botul. Se afla probabil acolo de mai multe zile... Aveau să iasă curând din pădure. Se ghicea deja câmpia, în ultima sclipire roșiatică a amurgului printre spațiile goale dintre crengi. Deodată, Vulpoiul își repetă manevra: cu capul plecat, cu ochii căutând
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
capetelor lor lipsite de apărare. Nikolai își închipui țipetele acelea, reîntoarcerea soldaților, lovitura de grație, tăcerea. Erau acolo oameni doborâți de gloanțe, în grabă, desigur, sau într-un gest de lehamite... Nikolai se întoarse spre Vulpoi, îl bătu ușurel peste bot și își spuse că fuseseră amândoi mai speriați de salturile micului animal carnivor negru, care rodea cadavrele, decât de capetele acelea care ieșeau din pământ. Când să urce iarăși pe cal, auzi iapa gemând încet. Își aminti că Vulpoiul, dându
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
, Ioana (3.V.1964, Cluj-Napoca), istoric literar. Este fiica lui Nicolae Bot, profesor. A absolvit în 1986 Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, fiind repartizată profesor de română și franceză în învățământul secundar, la Gherla. În 1990 câștigă concursul pentru postul de asistent universitar, apoi devine lector (1994) la Facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
populare, LCF, 1962, 14; Valeriu Rusu, „Flori alese din poezia populară”, LR, 1962, 3; Ion Taloș, „Folclor din Transilvania”, TR, 1962, 47; Ion Horea, „Folclor din Transilvania”, „Scânteia”, 1963, 5 762; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 182-199; Vrabie, Folcloristica, 424-425; Nicolae Bot, „Antologia basmului cult”, ST, 1969, 4; I. Oprișan, „Antologia basmului cult”, RITL, 1969, 3; V. Fanache, „Florile norocului”, TR, 1970, 3; M. Nițescu, „Florile norocului”, VR, 1970, 8; I. C. Chițimia, Folclor românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 398-399; Bârlea, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
Ion Vlad, Mircea Zaciu, Victor Felea, Adrian Marino, Nicolae Balotă, precum și al generației care a debutat, preponderent, la T.: Mircea Popa, Valentin Tașcu, Aurel Sasu, Ion Pop, Liviu Petrescu, Marian Papahagi, Ion Vartic, Ion Marcoș, Petru Poantă, Irina Petraș, Ioana Bot ș.a. Trebuie semnalat, de asemenea, faptul că aici și-au văzut tipărite unele din primele scrieri nu numai Nichita Stănescu, ci și Liviu Petrescu (1958), Ana Blandiana (1959), Ioan Alexandru (1960), Augustin Buzura (1960), Eta Boeriu (1963), Gheorghe Pituț (1963
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
Ilea ș.a. Se remarcă un dens sector eseistic și publicistic, susținut de Eugen Uricaru, Horia Bădescu, Alexandru Vlad și Ion Mureșan. În ceea ce privește critica literară, semnează în continuare Ion Vlad, Petru Poantă, Liviu Petrescu, Mircea Muthu, Mircea Tomuș, Irina Petraș, Ioana Bot ș.a., cărora li se alătură Sanda Cordoș, Diana Adamek, Cornel Vâlcu, Horea Poenar, Victor Cubleșan, Marius Jucan, Carmen Berindei ș.a. Se realizează, de asemenea, consistente numere tematice, cum ar fi acela dedicat jurnalului (8/1992). Începând din 1998 T. intră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
mătăsoasă a unei căprioare. O capcană pusă pentru mistreți îi strângea dureros lăbuța.O rază blândă îi lumină pentru o clipă ochii înlăcrimați de durere. Nimic nu a bucurat-o mai mult decât libertatea. Se învârtea în jurul meu, iar, cu botul mic, catifelat și umed, îmi mirosi hainele parfumate. O mângâiam, iar gândul îmi zbura la puiul de căprioară care trebuia să se despartă de mama sa, din lecția de la Citire intitulată Căprioara, de Emil Gârleanu. Căldura din jur părea învinsă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
că eu nu prea știu ce-am fost ieri... Gh. P. unu: Și vrei să afli din dosarele securității...! Niște hîrțoage adunate cu grijă, păstrate cu grijă și scoase la iveală tot cu grijă..., să-ți dea cu ele peste bot, peste suflet, să te umilească, să te înfricoșeze... ca și-atuncea... Și acum tot frica e mama, și învățătoarea, și stăpîna noastră... Gh. P. doi: Ai dreptate, așa e, dar eu nu te oblig să te uiți în dosare... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al elaborării crucilor pictate de la Săpânța (Marinella Lörinczi), analiza etnofolclorică a ritului funerar din Maramureș (Ileana Benga și Oana Benga), semnificațiile identitare ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
implicațiile juridice, istorice și culturale ale corupției la români (Filippo M. Zerilli). Ca tematică generală, volumul abordează trei ,,obiecte” de studiu, și anume problematica identității la nivel epistemologic (J. Cole, M. Mesnil) și În jurul ideii de romanitate (M. Herzfeld, I. Bot), apoi reinterpretarea unora dintre lucrările clasice ale etnografiei și folclorului românesc (N. Constantinescu, G. Pizza) și a unor ,,artefacte” sau ritualuri revendicate În mod obișnuit ca ,,tradiționale” (M. Lörinczi, I. și O. Benga, V. Mihăilescu); Într-o ultimă secțiune, sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Rome” (Constantinopolul), capitală a ortodoxiei. Dimensiunea simbolică a romanitatății orientale Își poate afla, În opinia lui M. Herzfeld, un alt referent În raporturile (cu antecedente istorice, dar și cu noi implicații după 1990) dintre ortodoxie și romano-catolicism În România. Ioana Bot examinează În lirica lui Mihai Eminescu procesul de mitificare (propriu tradiției patriotice românești de după 1848) a cuceririi romane a Daciei. După ce (În Scrisoarea a III-a) Eminescu pune În antiteză grandoarea romană cu decadența contemporanilor săi - ,,Voi sunteți urmașii Romei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
podul de piatră de la Drobeta. Autoarea crede că nevoia unei ,,identități legitimate din tradiția națională” pentru statul modern român ar fi asigurat succesul ,,construcției identitare a lui Eminescu - poet național”. Critici ca Titu Maiorescu sau George Călinescu devin astfel, potrivit lui Bot, niște mythmakers, al căror discurs despre Eminescu apare drept o ,,transpunere de responsabilitate”. ,,Celebrarea” lui Eminescu, a ,,mitului” reprezentat (după părerea autoarei) de acesta are ca scop ,,stabilirea echilibrului cerut de o lume nouă, o nouă putere, o nouă ideologie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Nou-Colonesti Satu Nou-Lipova Satu Nou-Oncesti Scărișoara Schitu Frumoasă Sendresti Șipote Slobozia De Jos Slobozia De Sus Slobozia Nouă �� Slobozia-Filipeni Sohodor Solont Spria Stanisesti Străminoasa ��Stufu Tamasoaia Tardenii Mari Tarhausi Tarhausi 2 Tarita Tarnița Tătărăști Tepoaia Tochitea Tomazia Turluianu Vâlcele Valea Botului Valea Caselor Valea Hogei Valea Mare-Rosiori Valea Seaca Văleni Versesti Vladnic Vultureni JUDEȚUL BIHOR Brusturi Finiș Coaste Damiș Cetea Ateiaș Almașu Mare-Balc Abram Păiș Ponoară Codru Chraptin Bălnaca Groși Almașu Mic-Balc Abrămuț Ponoară Dumbrăvița Codru Cîmp Beiușele Almașu Mic-Sirbi Adoni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine, în ceea ce privește determinarea dimensiunii ochiurilor de plasă și evaluarea grosimii firului plaselor de pescuit (măsurată de la vârful botului până la capătul cozii); ... e) să noteze în jurnalul de pescuit data și ora lansării și virării setcilor de calcan, poziția (latitudinea, longitudinea, adâncimea) de instalare a uneltelor (setcilor) și lungimea instalată a lavelor de setci, precum și numărul de persoane implicate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242439_a_243768]
-
Dimensiunea legală minimă autorizată a ochiurilor de plasă în cazul plaselor de fund (setci pentru calcan) utilizate la pescuitul de calcan este: a/2a (mm) = 200/400. 3. Dimensiunea minimă a calcanului debarcat este de 45 cm, măsurată de la vârful botului la terminarea cozii. 4. a) Se va respecta strict portul/punctul de debarcare arondat capturilor de calcan. b) Se anunță personalul cu drept de inspecție și control din cadrul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) privind ieșirea la pescuit și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242439_a_243768]
-
ai dus sâmbătă. Jupâneasa Carpena, Adusă din Slatina, Nu mi-e, maică, soția, Ci-mi este, maică, țeapa Să mă cunune cu ea, Sărăcuț de viața mea. Lăutarii cine-mi sînt? Vulturii ce zboară-n vânt Cu penele zugrăvite, Cu boturi de pietre scumpe, Cu picioare gălbioare Și de sânge roșioare. Ei pe mine s-or lăsa, Cu carnea-mi s-or sătura, Cu sânge s-or adăpa: Iată, maică, nunta mea!". Bătrâna își dă cu pumnii în cap. Fiul continuă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
legi suna astfel: Pentru darul muntenesc, adică pentru contrazăstie, și pentru ipovolan (văduvăritul)”(DLR, XIII, p. 114). 74. DLR (XIII, p. 115, 116) decide că formele văduvioară și văduviță denumesc un „pește asemănător cu crapul, dar cu capul mai mic, botul prelung, cu corpul lung de 30-40 cm și cu partea dorsală de culoare neagră-albăstruie sau verzuie, apreciat pentru carnea lui” (Leuciscus idus). Pentru văduviță este atestat, ca învechit, și sensul (bot.). „Mușcatul-dracului”. II. VĂDUVELE îN ISTORIE într-o „lume” a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pește asemănător cu crapul, dar cu capul mai mic, botul prelung, cu corpul lung de 30-40 cm și cu partea dorsală de culoare neagră-albăstruie sau verzuie, apreciat pentru carnea lui” (Leuciscus idus). Pentru văduviță este atestat, ca învechit, și sensul (bot.). „Mușcatul-dracului”. II. VĂDUVELE îN ISTORIE într-o „lume” a bărbaților Femeia - o prezență palidă într-o carte apărută la sfârșitul anilor 801, Georges Duby scria, chiar la început: „în mod hotărât, Evul Mediu este masculin. Deoarece toate informațiile care ajung
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu Ion H. Ciubotaru), Iași, 1988; Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000. Ediții: Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983. Repere bibliografice: Ion Cuceu, Caietele Arhivei de Folclor, AAF, 1983; Nicolae Bot, Caietele Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei, AAF, 1987; Datcu, Dicț. etnolog. I, 174-175; Ion Șeuleanu, „Nunta în Moldova”, ST, 2000, 4. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
cum procedează Turnavitu cu Ismail, "într-o stare de decrepitudine"52, echivalentă ostracizării din politică sau din afaceri. În acest sens, pot fi strânse, de pildă, numeroase probe împotriva polițaiului Ghiță, care acționează după deviza "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot"53 și se asigură de simpatia posibilului viitor prefect, Cațavencu, pe care-l măgulește fățarnic:"eu gazeta d-voastra o citesc ca Evanghelia totdauna"54. De aici și până la gestul "trădării" săvârșit de Turnavitu împotriva binefăcătorului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Manolescu, Stilul face critica, RL, 1989, 9; Constantin Lămureanu, Oglinda din noi, TMS, 1989, 5; Dan C. Badea, Scrisul și monada, AFT, 1989, 5; Monica Spiridon, Studiul oglinzii, R, 1989, 5; Radu Călin Cristea, Spre poli, F, 1989, 6; Ioana Bot, La oglindă, TR, 1989, 32; Ioan Holban, Noua critică, CRC, 1990, 30; Maria Chețan, Ion Pecie, ECH, 1994, 1-3; Ion Tarbac, Al. Doru Șerban, Ion Elena, Constantin Căruntu, Scriitori gorjeni (File de dicționar), Târgu Jiu, 1998, 114; Gheorghe Grigurcu, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
Debutează editorial în anul 1995 cu volumul de eseuri Trupul neîndoielnic, distins cu Premiul pentru debut al filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor din România. A îngrijit volumul Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991), în colaborare cu Ioana Bot, și o ediție a romanului Cunoaștere de noapte de Al. Ivasiuc. A colaborat, cu cronici literare, eseuri și alte texte de critică literară, studii de literatură comparată etc., la revistele „Tribuna”, „Familia”, „Apostrof”, „Steaua”. Cronicar literar de gust și perspicacitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]