5,404 matches
-
și sufletului său. Și Ma nea umbră că cea nu, fost căpitan, decis să-și pe treacă ultimele clipe din viață sub adă postul sfânt și calm al mănăsti rii, nu uită de Sida căreia îi re sti tuie zestrea, „boi 2, vaci 2, stupi 2, o râmătoare“ și îi lasă multe altele care să-i asigure existența zilnică, inclusiv „carul cu 4 boi și pă Badea țiganul cu copiii lui, ca să o păzească de mălaiu, de grâu, de lemne de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
postul sfânt și calm al mănăsti rii, nu uită de Sida căreia îi re sti tuie zestrea, „boi 2, vaci 2, stupi 2, o râmătoare“ și îi lasă multe altele care să-i asigure existența zilnică, inclusiv „carul cu 4 boi și pă Badea țiganul cu copiii lui, ca să o păzească de mălaiu, de grâu, de lemne de foc, ori din ce i-ar lipsi și până la moartea ei“. soția nu are drept de proprietate decât asupra zestrei, toate celelalte revenind
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de împăcare; Neacșa din Răzvad, județul Dâmbovița, dă jalbă după trei ani; Adria na cere despărțirea după patru ani; Maria și Ianache, bărbier din mahalaua Popa Soa re, se despart după șapte ani, având doi copii; Maria din mahalaua Fântâna Boului dă jalbă tot după șapte ani; singura careiese din acest ti par este Neacșa din București care își reclamă soțul după 40 de ani de căsătorie și în timpul cărora au re zul tat 20 de copii, din care mai tră
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru a se hrăni și alteori pentru a zălogi sau a vinde lucrurile furate la cârciumă. Hoa ță și bețivă, soția își ne cinsteș te casa și împinge familia la ruină. La 4 octombrie 1774, când Maria din mahalaua Fântâna Boului își reclamă soțul că de șap te ani o bate, o căznește și n-o chivernisește, vecinii din cele două mahala le, unde cu plul a locuit în ultima perioadă, se arată indignați de îndrăzneala ei. Mărturiile lor conturează portretul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Răz boiul bul ver sea ză numeroase familii, iar „criza morală“ cu prin de toate cla se le so cia le. Ofi țe rii și sol da ții străini creează multe probleme bie ți lor soți. Cu fiecare nou răz boi, cu fiecare pre zen ță mi li ta ră, alte și alte cupluri trec prin experien ța le gă tu ri lor ilicite. Noii ri vali au toate atu u ri le de partea lor, veș minte ușoare și stră
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a ajuns să se nu meas că chiar „via Tu do rii“ și o ajută cu oameni s-o lu cre ze. Al tă da tă „au îm păr tă șit-o și din vite“ și i a dă ruit „șase boi mari, cinci vaci, opt vi ței de acum mă runți, unsprezece oi cu mare cu mică“. În plus, Ge or gică este tatăl copiilor, adică „fă cuți încă după ce au luat-o pă fii-sa“, afir mă socrul su pă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
județul Dâmbovița, încearcă, „la leat 1782, într-o zi de marți după sfinte le Paști“, să-și omoare bărbatul cu toporul. Altădată îi cere ajutor fiului de zece ani să-l omoare pe tată pentru a-i vinde carul cu boi și a fugi în lume. La rândul ei, Tudora din mahalaua Flămânda este cunoscută de toți ca nefiind întreagă la minte, punând în pericol viața copilului abia născut. Ea refuză să-l alăpteze, dar nu-i refuză dragostea maternă. Așa că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
despăgubeas că reciproc. În disperarea obține rii divorțului, unele femei renunță la tot, plă tesc în plus, se an ga jea ză și acceptă orice, numai să obțină separarea. Ecaterina Dărasca îi lasă soțului „pe Ștefana țigan ca i doi boi i doao vaci și o bivoliță și celelalte haine care s-au ră pus în casa dumnealui“. În plus, ea se angajează să creas că copila oarbă pe care tatăl re fu ză cu în ver șu na re s-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
DESPRE DIVORȚ ieș ti lor, se crede în drep tă țit să re ven di ce moșia și toate bunu ri le tată lui său. Mai întâi adu nă tot ceea ce Costandin Stroies cu lă sa se în urmă: șapte boi la Mircea și la Lepădat de la Fier binți, 45 de stupi de pe moșia de la Stro iești lăsați în grija lui Rizea stuparul, o groapă de grâu, o alta de orz. Bunu ri le achiziționate nu-l mulțumesc în nici un fel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
uita peștele, suferința lui, înseamnă, într-o oarecare măsură, a uita de unde ne tragem. Uitarea originilor, sau cel puțin dorința de a nu mai ști de ele, aceasta este adevărata dramă a omului. 7. Animalele de la fermă "Dar ce faci, boul meu, așezat acolo? Iar boul, dând din cap, cu ochii pe jumătate închiși, îi răspunse c-o voce blândă: Stau și admir, așezat sub poartă, Lumina din urmă a zilei, ce poartă Ultima oră de muncă, învoaltă..." Marcel Aymé, Poveștile
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
într-o oarecare măsură, a uita de unde ne tragem. Uitarea originilor, sau cel puțin dorința de a nu mai ști de ele, aceasta este adevărata dramă a omului. 7. Animalele de la fermă "Dar ce faci, boul meu, așezat acolo? Iar boul, dând din cap, cu ochii pe jumătate închiși, îi răspunse c-o voce blândă: Stau și admir, așezat sub poartă, Lumina din urmă a zilei, ce poartă Ultima oră de muncă, învoaltă..." Marcel Aymé, Poveștile motanului cocoțat Se știe, grație
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
știe bine ce spune când se referă la cele mai recente efecte (și defecte) ale domesticirii. Acestea par a fi destul de echitabil împărțite între animal și om. "Una din ultimele forme ale exploatării necuvântătoarelor este domesticirea animalelor de companie. Domesticirea boilor, a măgarilor sau a cailor își avea rostul și utilitatea ei: i-a ajutat pe oameni să muncească mai bine, să se îmbrace mai bine, să se hrănească mai bine. Acum, domesticim animalele pentru a face din ele mici copii
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
animalul servește drept termen de comparație vehiculează adesea idei false, idei moștenite din profunda noastră ignoranță în ce privește animalul. După cum s-a văzut în cele de mai sus, aceste idei i-au construit măgarului o reputație de mare prost, complet nejustificată. Bou "Puternic ca un bou" (Fort comme un boeuf): E forța tăcută. Pașnic după castrare, boul a crescut, desigur, în greutate și în dimensiune, dar nu și în luciditate, în spirit de revoltă. Ca și calul, nu își cunoaște puterea. E
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de comparație vehiculează adesea idei false, idei moștenite din profunda noastră ignoranță în ce privește animalul. După cum s-a văzut în cele de mai sus, aceste idei i-au construit măgarului o reputație de mare prost, complet nejustificată. Bou "Puternic ca un bou" (Fort comme un boeuf): E forța tăcută. Pașnic după castrare, boul a crescut, desigur, în greutate și în dimensiune, dar nu și în luciditate, în spirit de revoltă. Ca și calul, nu își cunoaște puterea. E limpede că, dacă și-
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ignoranță în ce privește animalul. După cum s-a văzut în cele de mai sus, aceste idei i-au construit măgarului o reputație de mare prost, complet nejustificată. Bou "Puternic ca un bou" (Fort comme un boeuf): E forța tăcută. Pașnic după castrare, boul a crescut, desigur, în greutate și în dimensiune, dar nu și în luciditate, în spirit de revoltă. Ca și calul, nu își cunoaște puterea. E limpede că, dacă și-ar cunoaște-o, nu s-ar mai lăsa înjugat. Dar, până
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
că, dacă și-ar cunoaște-o, nu s-ar mai lăsa înjugat. Dar, până atunci, animalul de corvoadă poartă în spinare o întreagă colecție de expresii, care de care mai pitorești. Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou" (Qui vole un oeuf, vole un boeuf): Este o mare onoare pentru un ou să cântărească, în talgerul balanței, la fel de mult ca un bou, chiar dacă ceea ce se măsoară este doar greutatea greșelii. În schimb, această măsurătoare e puțin cam umilitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de expresii, care de care mai pitorești. Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou" (Qui vole un oeuf, vole un boeuf): Este o mare onoare pentru un ou să cântărească, în talgerul balanței, la fel de mult ca un bou, chiar dacă ceea ce se măsoară este doar greutatea greșelii. În schimb, această măsurătoare e puțin cam umilitoare pentru un colos care adesea atinge tona. Acestea fiind spuse, proverbul sună bine, spune bine ceea ce vrea să spună. "Un vânt de smulge și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ceea ce se măsoară este doar greutatea greșelii. În schimb, această măsurătoare e puțin cam umilitoare pentru un colos care adesea atinge tona. Acestea fiind spuse, proverbul sună bine, spune bine ceea ce vrea să spună. "Un vânt de smulge și coarnele boilor" (Un vent à décorner les boeufs): O reușită, cu toate că, și aici, suntem destul de departe de realitate. Dar se știe că, dacă vrem ca o imagine să aibă efect, ba chiar să culeagă ceva lauri, nu trebuie să ne temem să
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ba chiar să culeagă ceva lauri, nu trebuie să ne temem să o înflorim. Și chiar funcționează admirabil. Ne aduce în fața ochilor, în mijlocul unei câmpii bătute de vânturi (câmpie neagră de-atâta verdeață, sub un cer furtunatic), o turmă de boi albi, descumpăniți, fără coarne; căci coarnele se rostogolesc la pământ, se ciocnesc, se încleștează, creând o viziune de apocalipsă. Crap "Mut ca un crap" (Muet comme une carpe): cu nimic mai vorbăreț față de imensa majoritate a speciilor de pești, crapul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
frecventele naturi statice cu pești și căni de lut, în care gingășia, tandrețea și optimismul - exprimate printr-o pastă generoasă, viguroasă și strălucitoare totodată - se îmbină deopotrivă, dezvăluindu-ne un suflet sensibil și receptiv la toate frumusețile lumii (Flori - ochiul boului, Crizanteme, Ulcele în dialog, Garoafe, Căni de lut, Anemone, Cârciumărese, Trandafiri în cană, etc) . Un capitol important în creația lui Mihai Cămăruț îl constituie portretele și compozițiile, în special cele cu scene de muncă, față de care pictorul a manifestat un
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Creangă din Pipirig, care îl duce pe băiat la școala din Broșteni. Acolo, Nică și vărul lui, Dumitru, stau în gazdă la o femeie săracă, Irinuca, a cărei unică avere erau: ―cocioaba de pe malul stâng al Bistriței, bărbatul, fata și boii din pădure, un țap și două capre slabe și râioase, ce dormeau pururea în tindă-. De la aceste capre, cei doi copii iau râie și nu mai sunt primiți la școală. Prin urmare, ei hotărăsc ―să se răzbuneși prăvălesc o stâncă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
-a a "Amintirilor "), în care vatra, hornul, cuptorul și celelalte elemente de decor păstrează o anume mireasmă ancestrală, rurală; tot așa este și curtea lui Stan, descrisă într-o lungă enumerare în "Povestea lui Stan Pățitul": "Ce suri și ocoale pentru boi și vaci, perdea pentruoi, poieți pentru păsări, cotețe pentru porci,hambare pentru grâu și câte alte lucruri de gospodărie ...". Tot în real se încadrează și tabloul etnografic, autorul evocând ocupații, scene de familie și datini specifice acestui orizont rural.O
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
jumătăți fiind evidentă. Contaminarea evidentă din Dănilă Prepeleac poate fi foarte veche: n-avem niciun motiv să credem că a fost realizată de Creangă. Dănilă, un om sărac, ascultă sfatul fratelui mai mare ăși mai bogat) de a-și vinde boii pentru a-și cumpăra alții mai mici și un car, pleacă spre târg și face tot felul de tranzacții păguboase, schimbând boii pe un car care merge singur la vale, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de Creangă. Dănilă, un om sărac, ascultă sfatul fratelui mai mare ăși mai bogat) de a-și vinde boii pentru a-și cumpăra alții mai mici și un car, pleacă spre târg și face tot felul de tranzacții păguboase, schimbând boii pe un car care merge singur la vale, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o pungă. Apoi, cerându-i fratelui său, după obicei, boii și carul, merge în pădure să ia lemne, se rătăcește, aruncă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pleacă spre târg și face tot felul de tranzacții păguboase, schimbând boii pe un car care merge singur la vale, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o pungă. Apoi, cerându-i fratelui său, după obicei, boii și carul, merge în pădure să ia lemne, se rătăcește, aruncă cu toporul în niște lișițe și-i cade toporul în heleșteu, sălașul dracilor. Pierde boii și carul fratelui, îi cere și iapa, pe care o pierde de asemenea. Îi
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]