3,270 matches
-
la funcțiile înalte. Atacau guvernul pentru despotismul sau, pentru ineficientă și injustiția să. În caietele parohiale ale stării a treia erau reflectate cu acuratețe doleanțele țăranilor, care voiau egalitate fiscală, reglementarea comerțului cu cereale, desființarea dijmei și a drepturilor feudale. Burghezia, când le-a întocmit, a preferat să nu includă și cererile populare pe care nu le agrea. Caietele stării a treia cereau întruniri regulate ale Stărilor Generale, pronunțându-se în favoarea libertăților civile și a stărilor provinciale, pentru eliminarea impozitelor fără
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
alte orașe, au fost formate miliții cetățenești, iar în alte orașe, revoluționarii au preluat puterea. Majoritatea orașelor provinciale au așteptat să afle ce s-a întâmplat la Paris, înainte de a acționa, timp de două săptămâni. Revoluția municipală s-a extins, burghezia jucând un rol major în izbucnirea acesteia. În unele orașe, vechile consilii și-au lărgit doar componentă și au continuat să funcționeze că înainte. La Bordeaux, electorii stării a treia au preluat conducerea după exemplul Parisului. În orașele Lille, Rouen
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
august, deputații au sărbătorit victoria. Decretele din august au marcat sfârșitul puterii nobilimii și al privilegiului înnăscut, instaurând o societate bazată pe egalitatea civilă, toți francezii având aceleași drepturi și îndatoriri, având acces la orice profesie (benefic mai ales pentru burghezia care era mult mai bine instruită), un funcție de abilitățile acestora, și plăteau aceleași impozite. Instituțiile că stările provinciale au fost desființate, fiind instituit un sistem administrativ național, uniform, iar pentru mulți, revoluția a marcat sfârșitul sistemului feudal. Decretele din august
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
cu o revoluție administrativă. Dacă anterior, administrația provincială era asigurată de funcționari guvernamentali, neexistând nici un consiliu ales, în 1790, nu mai exista nici un funcționar guvernamental la nivel local, consiliile alese înlocuindu-i pe toți. Consiliile din sud erau dominate de burghezie, consiliile din nord erau predominate de burghezia urbană ce deținea funcții în orașe, lăsând comunele rurale sub controlul țăranilor bogați, ale micilor negustori sau meșteșugarilor. Multe grupuri sociale care nu au deținut funcții până atunci puteau să o facă. S-
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
provincială era asigurată de funcționari guvernamentali, neexistând nici un consiliu ales, în 1790, nu mai exista nici un funcționar guvernamental la nivel local, consiliile alese înlocuindu-i pe toți. Consiliile din sud erau dominate de burghezie, consiliile din nord erau predominate de burghezia urbană ce deținea funcții în orașe, lăsând comunele rurale sub controlul țăranilor bogați, ale micilor negustori sau meșteșugarilor. Multe grupuri sociale care nu au deținut funcții până atunci puteau să o facă. S-a estimat că în decursul unui deceniu
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
apere. Guvernul a emis bonuri de tezaur-assignats-asignate, pe care publicul să le cumpere și să le folosească pentru achiziționarea pământurilor bisericești. În aprilie 1790, Adunarea a transformat aceste bunuri în bani de hârtie, care puteau fi folosiți în tranzacții financiare. Burghezia a beneficiat din plin, având la dispoziție banii necesari, bunurile fiind vândute în loturi mari și a cumpărat cea mai mare parte a terenurilor din preajma orașelor. Țăranilor le-a mers mai bine departe de orașe. 25% din pământul existent a
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
în loturi mari și a cumpărat cea mai mare parte a terenurilor din preajma orașelor. Țăranilor le-a mers mai bine departe de orașe. 25% din pământul existent a fost vândut ca "biens nationaux", din care țăranii au cumpărat 52% iar burghezia 48%. O treime din țărani posedau pentru prima oara pământ. Burghezia le-a revândut în loturi mici țăranilor. Numărul țăranilor mici proprietari de pământ a crescut cu un milion până în 1810. Noul sistem financiar a intrat în vigoare în ianuarie
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
terenurilor din preajma orașelor. Țăranilor le-a mers mai bine departe de orașe. 25% din pământul existent a fost vândut ca "biens nationaux", din care țăranii au cumpărat 52% iar burghezia 48%. O treime din țărani posedau pentru prima oara pământ. Burghezia le-a revândut în loturi mici țăranilor. Numărul țăranilor mici proprietari de pământ a crescut cu un milion până în 1810. Noul sistem financiar a intrat în vigoare în ianuarie 1791. Impozitele indirecte au fost desființate, principalul impozit fiind asupra pământului
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
cu Dumouriez, de răscoala de la Vandeea și de criza economică. Câmpia s-a alăturat montagnarzilor. Barre, liderul Câmpiei, a declarat Convenției că trebuie să recunoască trei lucruri: că în caz de urgenta, nici un guvern nu putea conduce prin metode obișnuite, burghezia nu trebuia să se izoleze de popor și că trebuia să păstreze controlul asupra alianței. Măsurile au fost votate pe 10 martie-20 mai 1793, având trei obiective: supravegherea și sancționarea suspecților, conferirea eficienței guvernului și satisfacerea cererilor sanculoților. La 10
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
specialitate, cursuri universitare, tratate și enciclopedii, dar nu a văzut pînă în 1987 lumina tiparului în limba română, ceea ce Manoilescu însuși, și nu numai el, considera ca «o situație paradoxală»" . Mihail Manoilescu și-a expus teoriile privind rolul major al burgheziei, necesitatea industrializării României, necesitatea dezvoltării capitalismului, în mai multe dintre cărțile sale . Mihail Manoilescu a fost unul dintre cei mai mari gânditori reacționari din România și din Europa interbelică. Paginile sale abundă de considerente antisemite și de elogii ale statului
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
P., IV, nr. 1183, 28 iunie 1898. "Demonul", semnat St. P., IV, nr. 1184, 1 iulie 1898. "Pe ocean", semnat St. Petică, IV, nr. 1185, 2 iulie 1898. "Fără tinerețe," semnat St. Petică, IV, nr. 1186, 3 iulie 1898. "Sfârșitul burgheziei," semnat St. Petică, IV, nr. 1187, 4 iulie 1898. "Un tablou, "semnat Șt. P., IV, n. 1187, 4 iulie 1898. "Răscoalele țărănești", semnat Șt. P., IV, nr. 1188, 5 iulie 1898. "Viitoarele alegeri," semnat St. Petică, IV, nr. 1190, 8
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
pentru dezvoltarea României. La începuturile sale, partidul folosea ca simbol svastica (卐), promovată de Cuza ca simbol mondial al antisemitismului și, mai târziu, al „rasei ariene”. De asemenea cunoscut ca PND, a fost primul grup românesc care a reprezentat mica burghezie, folosindu-și voturile pentru a încurca cele două partide care s-au aflat la putere timp de trei decenii. În 1910, Iorga a mai publicat încă treizeci de lucrări, printre care se numără și "Viața femeilor în trecutul românesc", "Istoria
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
că unele obiceiuri moderne au înlocuit tradițiile locale), Iorga era împotriva stabilirii liberalismului, dar i-a dat o expresie mai radicală. Un punct important de continuitate între "junimism" și Iorga a fost noțiunea celor două clase „pozitive”, ambele opunându-se burgheziei: clasa inferioară reprezentată de țărănime și cea aristocrată, a boierilor. La fel ca Maiorescu, Iorga a criticat Constituția României din 1866. O altă viziune care corespundea cu cea "junimistă" era cea despre Revoluția Franceză — conform autorului René Girault românul era
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
între ai cărei membri se numără fiecare cetățean al patriei, indiferent cărei naționalități ar aparține." Industrializarea si modernizarea Regatului Ungariei începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea a însemnat înlocuirea treptată a elitelor urbane germane cu noua burghezie maghiară în formare. Naționaliștii maghiari au impus o maghiarizare forțată pentru cei proveniți din toate grupurile etnice (șvabi dunăreni, slovaci, români etc.) În ultimii ani ai sec. al XIX-lea și în primele decenii ale secolului XX maghiarizarea ca mijloc
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
sau lui Gabriel García Márquez în literatură, Botero reprezintă în cel mai înalt grad cultura latinoamericană modernă. El însuși se definește drept "cel mai columbian dintre pictorii columbieni". Figurile sale naive, supradimensionate în mod grotesc sunt înțelese ca simboluri ale burgheziei coloniale degenerate. Este imposibil să nu recunoști, de la prima aruncătură de privire, un tablou al lui Botero cu personajele sale floride și opulente, reprezentând în mod metaforic anumite caracteristice ale societății contemporane hipertrofice. Pentru a umple câmpuri vaste de culoare
Fernando Botero () [Corola-website/Science/298240_a_299569]
-
proletarizate. Clasa muncitoare incipientă, deși slabă numeric, era concentrată în mari centre industriale, ceea ce facilita emulațiunea revoluționară. Rusia rămânea o țară predominant rurală (85% din populație). Dacă o parte din țărani, culacii, erau relativ înstăriți și constituiau un fel de burghezie rurală ce susținea regimul, numărul de țărani fără pământ a crescut, creând un adevărat proletariat rural, receptiv la idei revoluționare. Chiar și după 1905, un deputat din Duma de Stat declara că, în multe sate, prezența gândacilor și păduchilor de
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
Lvov, un liberal . Astfel, chiar dacă acesta este produs de o revoluție a muncitorilor și soldaților, puterea era în mâinile unui guvern provizoriu condus de politicieni liberali, în primul rând din partidul KD (Partidul Constituțional Democratic, fals denumit „Cadeții”), care reprezenta burghezia liberală. În realitate, acest guvern a trebuit să trateze cu sovietele, care de la începutul lunii martie, se formaseră în principalele orașe ale țării, proclamând revoluția în capitală, și apoi răsărind și în zonele rurale în aprilie și mai. Atunci au
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
erau atât cluburi în care muncitorii veneau pentru a discuta situația, cât și organe de guvernare. Programul sovietului de la Petrograd era pacea imediată, pământ țăranilor, ziua de lucru de 8 ore și o republică democratică. Acest program este inaplicabil de către burghezia liberală, care a preluat puterea în urma revoluției, și care nu dorea nici să se rupă de aliați, nici să se atingă de proprietatea asupra pământului, nici să lase muncitorii să plece acasă zilnic după doar 8 ore de lucru. În
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
În acest sens, sovietele erau concepute ca „fortărețe proletare”, situate în inima „revoluției burgheze”. pentru a asigura realizarea solicitărilor populare, pentru a pregăti în viitor trecerea la socialism, și pentru a împiedica o așteptată contrarevoluție monarhistă sau o ruptură cu burghezia. Cu toate acestea, acest lucru nu răspundea urgenței realizării aspirațiilor maselor. Părțile revoluționare au fost, prin urmare, expuse riscului de a suporta aceeași discreditare populară ca și guvernul provizoriu. În ciuda dorinței populare de a pune capăt războiului, implicarea în Primul
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
același timp, puțin după întoarcerea sa în Rusia, Lenin a publicat "Tezele din aprilie". În continuitate cu tezele expuse în "Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului", el credea că capitalismul a intrat într-o „etapă de putrefacție” și că burgheziile naționale nu mai sunt capabile, în țările nou industrializate, să-și asume rolul revoluționar pe care îl jucaseră în trecut. Pentru el, numai acordarea „întregii puteri sovietelor” și continuarea revoluției putea opri războiul și asigura cuceririle Revoluției din Februarie. El
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
militară. Naționalist înainte de toate, el voia să țină Rusia în război, fie sub autoritatea guvernului provizoriu, fie fără. Mai degrabă sau chiar pre-fascist decât monarhist, el a devenit totuși destul de repede o speranță a fostei clase conducătoare, a nobilimii și burgheziei, și a tuturor celor care aspirau la o revenire la ordine, sau doar la pedepsirea severă a bolșevicilor . În fabrici și în armată, a început să se prefigureze pericolul unei contrarevoluții. Sindicatele, în care bolșevicii erau în majoritate (în ciuda represiunii
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
și fugiți, pentru a ajunge la o cifră de de morți în timpul Războiului Civil, adică puțin peste 3% din populație. Majoritatea victimelor au pierit în afara câmpurilor de luptă, din lipsa de îngrijire adecvata sau de hrană. Vechile elite (clerul, și burghezia, aceasta din urmă de la început mai fragilă decât cea din Occident, o parte din intelectuali) au dispărut ori s-au exilat, cel puțin pentru a se alătura unora dintre membrii lor din străinătate. Încă din epoca leninistă, acești „oameni ai
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
titlu pe care el îl regretă), peliculele de maturitate ale lui Buñuel sunt cele mai apreciate, atât de public, cât și de critică, fiind răsplătite cu numeroase premii (printre care Oscar pentru cel mai bun film străin - "Farmecul discret al burgheziei", 1972, Palm D'Or la Cannes - "Viridiana", "Nazarin" obține la Cannes Marele Premiu Internațional - instituit cu acest prilej). "Farmecul discret al burgheziei" a mai fost distins în 1974 și cu Premiile BAFTA pentru Cea mai bună actriță, care i-a
Luis Buñuel () [Corola-website/Science/298343_a_299672]
-
critică, fiind răsplătite cu numeroase premii (printre care Oscar pentru cel mai bun film străin - "Farmecul discret al burgheziei", 1972, Palm D'Or la Cannes - "Viridiana", "Nazarin" obține la Cannes Marele Premiu Internațional - instituit cu acest prilej). "Farmecul discret al burgheziei" a mai fost distins în 1974 și cu Premiile BAFTA pentru Cea mai bună actriță, care i-a revenit lui Stéphane Audran și, respectiv, pentru Cel mai bun scenariu, acesta din urmă onorându-i pe Luis Bunuel și Jean-Claude Carriére
Luis Buñuel () [Corola-website/Science/298343_a_299672]
-
mijlocie, categorie ce beneficia de câștiguri financiare rezonabile și care avea un comportament atent față de elitele burgheze sau aristocratice. Se observă o mare schimbare în vestimentație și în investițiile pentru locuințele aspectuoase și confortabile. Dintre toate clasele sociale se afirmă burghezia, cea care este o clasă de bază a societății capitaliste. Impactul tehnic a provocat o puternică impulsionare în domeniul invențiilor, apar fabrici, uzine, iar munca manuala se înlocuiește cu cea mecanizată. O importantă invenție a fost făcută in anul 1760
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]