15,206 matches
-
privirii. Să alerge cât vor. Cu spume la bot. Cu sudoarea în coamă. Fără șei și fără zăbale. Slobozi, slobozi precum păsările-n înalt. Precum căprioara pe stâncă. Precum peștii-n ocean. O turmă de cuvinte, strunite sau nu, pe câmpia paginii albe. E o vorbă cu tine despre tine. Altfel, nu te-ai destăinui nici măcar confesorului. Un jurnal ca o nouă relație. Un jurnal al absenței. Al jindului de tandrețe. Confesiuni, mărturii, șoapte, mici secrete, nu neapărat ale autoarei. Ce
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
T. CIUBOTARU - ALBINEII (3) - UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ!, de Constantin T. Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 897 din 15 iunie 2013. Este Zâmbetul care a făcut înconjurul lumii. S-a născut undeva, într-n sat aparent pierdut în Marea Câmpie Română, numit Țigănești, la câțiva kilometri de Alexandria. Aparține scriitoarei Elena Buică, cea care și-a zis și Buni. („De la bunică, dar și de la... om bun, oameni buni!) Este un zâmbet special, care se adresează milioanelor de români sortiți să
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
să-i vestească sosirea, doamna Buică și-a trimis acel unic și fermecător zâmbet de bunică pe coperta unei ... Citește mai mult Este Zâmbetul care a făcut înconjurul lumii. S-a născut undeva, într-n sat aparent pierdut în Marea Câmpie Română, numit Țigănești, la câțiva kilometri de Alexandria. Aparține scriitoarei Elena Buică, cea care și-a zis și Buni. („De la bunică, dar și de la... om bun, oameni buni!) Este un zâmbet special, care se adresează milioanelor de români sortiți să
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
lunetă. Și mă opresc. Privesc. În jurul meu... Mulți farisei în numele-Ți vorbesc! N-au nici cuvânt! ... Și n-au nici Dumnezeu! Și-i mint mereu pe cei ce Te Iubesc! Oh, Doamne!... Cât pustiu!... Spectacol trist Au așternut pe verdele Câmpiei! Eu m-am lăsat vândut lui Anticrist Când am uitat de Rugile Mariei! Am obosit! Mi-e foame, somn și frig, Și nimeni nu-i Creștin să mă primească... Îmi plec genunchii-n tină. Și Te strig: -Trimite Doamne, Mila
MĂ-NTORC UN PAS... de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355013_a_356342]
-
mă-ntorc un pas! Să-mi scot din gând Câtă furtună a zăcut în mine...! Să râd în hohot... Să nu râd plângând! Să nu mai văd morminte și ruine...! Ca să nu fie totu`-atât de trist. Așterne, Doamne Verdele Câmpiei! De-am să mai fiu furat de Anticrist, Tu, amintește-mi Rugile Mariei! 05.08.2010 Referință Bibliografică: MĂ-NTORC UN PAS... Maria Ciumberică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 593, Anul II, 15 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright
MĂ-NTORC UN PAS... de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355013_a_356342]
-
au specificul lor care le face să fie deosebite de tot restul zonelor geografice. Atacarea directă a sunetelor din registrul înalt, cu un ambitus foarte larg (posibilitatea de a cânta și sunetele înalte și cele de jos), specifice cântecelor din câmpia dunăreană, cer interpretului înalte cote de virtuozitate, așa cum strălucit a dovedit Liviu Vasilică. [...] Pe la noi prin Teleorman/ Frumos cântă-un cuc bălan/ Pe-o cracă de măghiran/ Și cântă ca un dușman,/ De mă dă jos de pe cal./ Cântă `otu
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
patului lui Procust, pentru că nici un scriitor nu se poate înscrie într-un curent, conștient find că, procedînd astfel, dacă va înnota împotriva curentului, va fi ejectat în abisurile credinței unor critici ce cred că datorită lor se învîrte soarele în jurul cîmpiilor pe care strălucesc florile toamnei ! Mari cititori/povestitori de literatură au fost G. Călinescu, Al.Piru, Ion Rotaru, care aveau un farmec absolut al scriiturii, farmec pe care îl regăsesc, cu plăcere, la scriitorul (pentru că nu-l mai pot numi
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
Tiron poate avea și patina fin de siècle caracteristică vechilor vise trăitoare între viață și moarte: Cununată cu timpul,/ destinul/ mi-a făcut rochie de mireasă/ din mătasea prăfuită a amintirilor/ ce mă trag spre un trecut/ - veșnic prezent - / din câmpiile-nflorite/ sub un cer încărunțit de stele. (CUNUNATĂ CU TIMPUL). Participarea la actul devoțional se realizează într-o profundă atmosferă cromatică. Sacramentele astrale înnobilează hora de vise (LINIȘTE). Este o perpetuă căutare. Dimensiunea spațio-temporală devine variabilă, de aici rezultând o
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
umane și rezervă de resurse pentru nevoile noastre zilnice. Privind în jur, în tip ce umbli prin țară, nu poți să nu observi la tot pasul urme ale planului creator și nenumăratele amprente lăsate de Autorul divin, ( munți, vai, dealuri, câmpii etc.) care a umblat cel dintâi pe ele. Undeva în curtea casei mele, într-un ghiveci de plastic, cresc mai multe fire de pătlăgica roșie. Nu-s decât niște plăntuțe firave la început și nu-s deloc pretențioase. Toarnă-le
IN GRĂDINA LUI IONEL de IONEL CADAR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355345_a_356674]
-
mângâiat cu privirea primii toporași ai primăverii și primele flori de salcâm și când asculți melodia preferată ori povestea bunicului, de atât de multe ori auzită, sau bei apă proaspătă din izvorul de munte ce-și repede apele limpezi către câmpia mănoasă..." În plus, Mariana era nemulțumită de mai multe aspecte și regreta că povestea cu invitația la nuntă a rămas neterminată. "Cum poți fi supărat ori nemulțumit că prietenul tău se căsătorește și te invită la nuntă? Îl deranjează că
ISPITA (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355341_a_356670]
-
romanul „Cel mai iubit dintre pământeni” într-un mai apocaliptic, în 1980 a sporit atenția cititorului nu numai asupra operei ci și asupra omului Marin Preda. Cine a fost Marin Preda, omul ? Venit de la țară dintr-o comună pierdută în câmpia Găvanu-Burdea, Siliștea-Gumești, fiu de țăran, dintr-o familie numeroasă, Preda s-a adaptat greu mediului citadin. Așa se explică faptul că sentimentele lui de dragoste au rămas pe planul doi mult timp, până și-a făcut o carieră. Să ne
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
nu mai pot lăsa hîrtiile din mînă. În amestecul acela de impresii și întîmplări țesute haotic în jurul unui personaj destul de șters și lipsit de importanță epică (un anume Adam Fîntînă), apăreau amintirile lui Marin despre tatăl său, despre țăranul de cîmpie, așa cum trăia el, cu sărăcia și hîtroșeniile lui, înainte de comunism și de colectivizare. Imediat mi-am dat seama ce comoară se afla acolo și ce eroare uriașă făcuse Marin cînd a topit strălucitoarele pagini scrise despre familia lui în niște
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
privighetori și o nuntă de greieri. Luminițele acestea mici iubito sunt licurici. Au venit să împrumute de la tine lumina. De obicei, ei dorm la mine în grădină cu greierii ,cu privighetorile și multe alte păsări de toate culorile. Ei luminează câmpiile fiind nași de cununie la mai toate florile. Iubito,am să te culc împreună cu sânzâienele,cu albăstrelele cu cosânzenele,vreau să aluneci ușor printre ierburi și flori și-n pat de mătase cu vorbe frumoase ne-om iubi împreună sub
VIS DE IUBIRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355447_a_356776]
-
bărbații ridică palmele imuabile a salut. Senina că zâmbetul omului orb e astăzi dimineață. Se înfiripa noi vise se sting vechi dușmanii, cântecul meu trece prin sat că un fir albastru de cer prin dreptul fântânii. DESPRE ANCORĂ prin trupul câmpiei simt marea cum umblă că un vierme în măr oxidând lanțul greu al toamnei căutându-mi corăbiile. În imaginea din josul paginii se află prietenii lui Marin aflați într-o conversație cu acesta, adică Florentin Popescu și Mihai Macovei. Referință
CARTEA CU PRIETENI (IX)- MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355489_a_356818]
-
mea e faraonică. Nu vreți un stăpân? Nu vreți un șef? Acum, cât vă rog.Mai târziu, s-ar putea să fie prea târziu!Bineînțeles, pentru voi.Vă va corupe democrația, povestea va deveni reportaj, muntele se va toci până la câmpie, iar vinul se va face oțet. Și toată lumea se va îmbăta cu apă rece! Janet Nică Referință Bibliografică: Vrreauu! / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 295, Anul I, 22 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Janet Nică
VRREAUU! de JANET NICĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356793_a_358122]
-
un volum compozit în care descoperim o percepție acută a interirității și o proiectare metodică a trăirilor în discursul sentențios, net și persuasiv.Uneori o atmosferă bacoviană inuntă versurile:Plouă mărunt de zile-n șir/Din răsărit până-n amurg,/Peste câmpiile-n delir/ În doruri apele îmi curg.(Joc de primăvară). Un optimism melancolic se desprinde din versurile lui Gavril Moisa. Revelația provine din exultanța confesiunii,vizunea fiind o formă de autoscopie a sufletului.În fuziunea contemplației cu meditația,poetul pune
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
Acasa > Poezie > Cantec > MĂ PREGĂTESC SĂ SCRIU ÎNC-UN POEM Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă pregătesc să scriu înc-un poem, Cuvintele au prins în gând să toarcă, Câmpii cu bobul plin și-ntinderi mari de apă, Păduri cu ramuri ce de frunze gem. Și îmbinând firescul cu subtilul Chiar păsări țes un curcubeu în zare, Îl împletesc cu razele de soare Cercând ca să mă cumpere cu trilul. Gingașe
MĂ PREGĂTESC SĂ SCRIU ÎNC-UN POEM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356851_a_358180]
-
Toate Articolele Autorului Bolnav sunt azi, ca niciodată... Mă dor amintirile vieții. Așa mi-i sete, dintr-o dată, Să beau din roua tinereții! Izvoarele-s acum secate; Descojiți copacii sunt și goi. Tăcute sălcii și-aplecate Plâng apocaliptic peste noi. Câmpia vieții parcă-i stearpă; Îmi pare totul că-i pustiu. Trist în neant cântă o harpă Iar cine-s eu... nici nu mai știu. Pe-albume praful stă să crească; Uitate poze-n timp, suspină. Și barba vrea să-ncărunțească
MĂ DOR AMINTIRILE VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356852_a_358181]
-
aspiranți la marea Poezie a Lumii, fără încrâncenări de prisos, fără ierarhizări, fără limite de nici un fel. Un zbor spre înalt într-un Crug nesfârșit în azurul unde, doar păsările stâncilor se încumetă. Un galop al cailor liberi în nesfârșirea câmpiei. Un vis frumos din care, atunci când te trezești, ai dori să-l mai prelungești ori să-l reiei, pentru că ți-a dăruit o stare de bine aici pe pământ, pentru viața care te așteaptă. Referință Bibliografică: Despre poemul cel mai
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356840_a_358169]
-
toate astea, tot oamenii, dacă o fi adăvărat, descoperă galaxii care nu există și inventează inteligențe artificiale ... Strivit într-un orizont mistic, sufletul, care ar trebui să fie asemenea unui porumbel alb și mătăsos, se umple de dezgustul trăirilor. Bate cîmpii! striga Vax Albina, responsabilul cu protecția socială, n-are metodă, n-are concepție, n-are contracepție ... și e grosolan să arunci cu noroi în cele sfinte, cum ar fi căpițele de fîn, caprele negre, care culeg norii cu boturile și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
stat în vârful frunții urlând cu pieile goale chemarea sinelui colectiv dar nu sunt decât eu în pustiul îngrămădit de toți umblații cu un cârd de cuvinte înglodate-n datoria buzunarelor sfârtecate cu refuzul de a crede pur și simplu câmpiile unde îmi alerg eu nebunia au crescut păduri de picioare zvelte în ultima vreme deja înnodate unul din celălalt până la inconștiență deși singura realitate palpabilă sunt femeile din puținul oglinzii unde îmi ascund orele mele de singurătate ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
din 14 octombrie 2011. hai să ne amăgim pașii cu șoapte poezia are numele tău o simt blestem curge din mâna care mângâie și țâșnește cuvintele ca dintr-un gât sugrumat sub tăișul pumnalului urna viitorului are rădăcini conturate în câmpia ce ți-a crescut sub unghii cu verdele ei îmi nălucești privirea nu atârna zădărnicia în urcatul treptelor povara ta naște risipire de glas mă vrei crucificat în mijlocul apei sculptând cioburi în drum sfârșit de soartă sunt albia în ocean
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
respiri în picioare țipăt de lumini rotunde ... Citește mai mult hai să ne amăgim pașii cu șoaptepoezia are numele tău o simtblestem curge din mânacare mângâie și țâșnește cuvinteleca dintr-un gât sugrumat sub tăișul pumnaluluiurna viitorului are rădăcini conturateîn câmpia ce ți-a crescut sub unghiicu verdele ei îmi nălucești privireanu atârna zădărnicia în urcatul treptelorpovara ta naște risipire de glasmă vrei crucificat în mijlocul apeisculptând cioburi în drum sfârșit de soartăsunt albia în ocean de fricăce-l porți în glezne cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
ochiul minții, clișeele au fugit în păduri. Eliptice sau nu, propozițiile denotă o artă a gradării proprie talentelor autentice. Comparațiile nu virează în registrul excesiv atât de des întâlnit la debutanți. Când le citești, te miri și te bucuri deopotrivă ("Câmpia era tremurătoare ca o jelanie portugheză"). Între prozele alerte, de câteva pagini, autorul a montat o bijuterie - Sisamnes - care înclină definitiv balanța. Este textul care poate că ar fi adus victoria oricăruia dintre primele cinci volume selecționate." La această categorie
CARTEA CU PRIETENI XVI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356943_a_358272]
-
diplomat. - Aderare?! Europa?! Integrare?! a strigat domnul deputat Grigore din adâncul rărunchilor. Păi, cum și când, măi băiețică, că au fost atâtea ședințe pentru obținerea privilegiilor si fixarea pensiilor că nu am avut timp disponibil și pentru legile integrării...Bați câmpii cu prostiile astea, zău așa! Da’ce, mă? Vrei să pierdem sporurile alea care ne țin în viață? Ție ți-ar conveni? După întrebarea asta ce mi-a adresat-o direct, domnul deputat Grigore s-a oprit brusc, și-a
CU GÂNDUL LA ZIUA DE MÂINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356963_a_358292]