3,622 matches
-
Cornea susține o eventuală origine slavonă a limbii moldovenești atunci când vorbește de pângărirea valorilor naționale moldovenești, a limbii, a credinței ortodoxe strămoșești, de către „latinime”. Și, evident, trebuie să înfăptuiască un fals grav, și o profanare a memoriei lui Alexei Mateevici, cânt afirmă: „Alipirea Basarabiei la Rusia, menționa cugetătorul moldovan de la începutul secolului XX, Alexei Mateevici, s-a dovedit a fi un act salvator atât pentru limba moldovenească, cât și pentru slujba religioasă moldovenească”. Care era părerea poetului citat despre rolul civilizator
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
că este greu să fim îndrumați pe calea virtuții, pentru că noi disprețuim viața cea înaltă, ca unii care suntem înclinați întotdeauna către plăcere, ne-a lăsat ca sprijin cartea alcătuită de Proorocul David, Psaltirea. El a împreunat dogmele cu plăcerea cântului, pentru ca, fără știrea noastră, odată cu bucuria și frumusețea celor auzite să primim și folosul care rezultă din cuvintele pe care le auzim. pe cea de sub Psalmii aduc liniștea sufletelor, răsplata păcii, potolirea văpăii patimilor și a valurilor gândurilor. Ei fac
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de o parte, dă seama de originea semnificabilului însuși iar, pe de alta, creează nesperata posibilitate a unui proces recuperator: Ce limpezi în amintire privirile/ și glasul tău prin ani rămas același,/ fără cuvinte a rămas același/ ca dintr-un cânt de leagăn, cântul numai". Niciun obiect nu stă în raza privirii și totuși ceva deschide un orizont nebănuit. Ce le e dat să vadă privirilor din amintire, ce priveliște se oferă vederii stinse, dacă ceea ce se privește e nimicul unui
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dă seama de originea semnificabilului însuși iar, pe de alta, creează nesperata posibilitate a unui proces recuperator: Ce limpezi în amintire privirile/ și glasul tău prin ani rămas același,/ fără cuvinte a rămas același/ ca dintr-un cânt de leagăn, cântul numai". Niciun obiect nu stă în raza privirii și totuși ceva deschide un orizont nebănuit. Ce le e dat să vadă privirilor din amintire, ce priveliște se oferă vederii stinse, dacă ceea ce se privește e nimicul unui timp defunct? Priviri
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ștearsă din registrul lumii, o urmă a vizibilității evacuate. De subliniat că limpiditatea nu este o calitate intrinsecă privirii; semn al golului de vedere, ea însemnează locul dispariției, timpul realității scurse 12. Aceeași desensibilizare caracterizează și glasul "fără cuvinte" sau "cântul numai", fără nume: semne obscure în care limpezimea însăși nu dă nimic de văzut, ocupă distanța creată de profunzimea altei dimensiuni. Desensibilizare nu înseamnă aici non-afectare, ci ființare ne-suferită, dezafectată, în afara oricărei experiențe; este procesul prin care ființarea se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e decât mediul unei transfigurări, posibilul aparițional al unui semnificabil, darul ascuns întrupat într-o dublă imagine: "suflet și ape". Nimic nu prevede și nu prezice această imagine; ea se dă așa cum apare, în trupul poetal al iubirii și al cântului. Suflet care se poartă deasupra apelor, zămislind posibilul lumii și al vieții: nu e aceasta tocmai imaginea originară - inimaginabilă - a creativității poetice, facerea care dă trup și lumină? Imaginea originară ce răsare epifanic în centrul poemului este obârșie a iubirii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
neobișnuit al inaparentului începător. Traseu ce înseamnă trecerea prin transparența posibilului spre netrecătorul clipei albe, acolo unde se văd "petale ce pururi palpită în vis". Trupul poetal al imaginii e "trup crescut din cleștar" sau, nevăzută, "făptura de rază și cânt", așa cum apare în poemul Stele 13: "Cum ne aplecăm pe livezi/ Aripile nu ni le vezi;/ Vezi numai, veghind prin arțari,/ De foc ochii noștri prea mari./ Strălimpezi la trup și obraz". Trupul "strălimpede" e imaginea filtrată a intermediului transparent
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fața nevăzută a lumii: anarhică, discontinuă, fluidizată (cf. Novalis, op. cit., pp. 188-189, 201). 22 Aceeași imagine a nașterii limpezite în poemul Ivire: Iar din fund de penumbră, din somn,/ din cenușă, - măiastră pasăre/ cu gheare stelar scrise-n zbor/ limpezește cântul în trecere" (vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 325). 23 A libertății "de-a simți sub lespezi și ferige / începutul veșnicului cânt" (Geneză, poem nedatat, apărut în Contimporanul, nr. 19, 1964 și apoi în vol. Ora fântânilor, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fund de penumbră, din somn,/ din cenușă, - măiastră pasăre/ cu gheare stelar scrise-n zbor/ limpezește cântul în trecere" (vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 325). 23 A libertății "de-a simți sub lespezi și ferige / începutul veșnicului cânt" (Geneză, poem nedatat, apărut în Contimporanul, nr. 19, 1964 și apoi în vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 316). 1 Anca Vasiliu, "La parole 'diaphane' chez Dante (Convivio II et III)", în op. cit., p. 193. 2 Vol. Drumul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
formare educativă ce trebuia să revină în custodia statului. În această etapă de vârstă, jocul este considerat drept principalul mijloc de educație, prin intermediul căruia se cultivau aptitudinile curajului și ale inițiativei. Alături de joc, un rol special urma să revină povestirii, cântului și gimnasticii. De la 7 ani, copilul trebuia să parcurgă așa-numita școală de gramatică, în care studia cititul, scrisul, socotitul și gramatica, perioada acestei instrucții întinzându-se până la 12 ani. Următoarea etapă de școlarizare, cuprinsă între 12-16 ani, era destinată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
care manifestă interes, iar pentru asociație se impunea extinderea spațio-temporală a cunoștințelor dobândite prin observație, pentru cel de-al treilea gen de activitate, expresia, devenea absolut necesară creativitatea. Ca modalitate de expresie utilizată efectiv de Decroly amintim în acest caz: cântul, teatrul, excursii, grădinărit, îngrijirea animalelor etc. Important pentru concepția sa pedagogică este faptul că expresia nu înseamnă simplă reproducere și repetare în practică a cunoștințelor deja dobândite, ci este o manifestare specifică a recreării și remodelării, modalitate de manifestare a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
invocă pe zeul căsniciei : Fericit este mirele,/ fericită și eu, mireasa/ făgăduită să intru în patul regesc. Fără să înțeleagă această rătăcire a minții, Hecuba le cere troienelor să întâmpine cu lacrimi ciudata veselie a fetei : plângeți ca răspuns la cântul ei de nuntă. Casandra îi arată că această însoțire va aduce pierirea comandantului grec : fii bucuroasă pentru măritișul meu regesc [...] regele aheilor, luându-mă, în mine va-ntâlni o soață mai ruinătoare ca Helena. Am să-l ucid și am
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a rămas decât să mă ridic/ din lutul meu și să-i înfrunt ! - scena 4). Eroul își dă seama că purtarea lui poate stârni represalii cumplite : voi muri lovit de zei, luat de zei,/ în magma lor fuzionat și-n cântul/ de trâmbițe-al puterilor, sporind/ în zeii înșiși furia rigorii/ cu care acuma spumeg între voi ! (scena 4). Cu toate acestea, el are de gând să persevereze în fermitatea care i-a adus victoria în fața Sfinxului : n-am pus deasupra
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vastă și bine înzestrată este de multe ori o firmă bună la cârciumă rea și mulțimea cărților este o bogată mărturie despre ignoranța proprietarului.” Oxenstierna 780. „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale, Prieten bun al sufletului meu; Izvorul plin al cânturilor tale Îmi sare-n gând și le repet mereu. Atât de crud ești tu, ș-atât de moale, Furtună-i azi și linu-i glasul tău; Ca Dumnezeu te-arăți în mii de fețe Și-nveți ce-un ev nu poate
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
prin cetiri îndelungate în vechea noastră literatură", erau fericit combinate cu hrana extrasă din spiritele universale? În aceeași idee, să ne reamintim de începutul poeziei "Cărțile": "Shakespeare! adesea te gândesc cu jale,/ Prieten blând al sufletului meu:/ Izvorul plin al cânturilor tale/ îmi sare-n gând și le repet mereu". Fără îndoială, Shakespeare însemna foarte mult pentru Eminescu, era "cel mai mare poet pe care l-a purtat pământul nostru". De altfel, au rămas multe însemnări eminesciene din care rezultă marea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
eclipsă a ființei. Poezia ieșeană îmi pare a fi o indelebilă obsesie unde ordinea biologică este răvășită cumplit de focuri lăuntrice. E puțin? Într-o mare și elocventă întâlnire a poeților ieșeni, magistrul se adresează discipolilor spunându-le că veșnicia cântului, a melopeei celeste nu poate fi pusă la îndoială. Unul susține că maestrul e un poet de natură pluricordă, iar altul că e cel mai aproape de Eminescu. O rază a soarelui a străpuns frunzișul bogat al copacului din curtea Casei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de muzică, la cea religioasă, apoi la cea a Renașterii, a barocului, clasicului, romantismului și modernului toate au răsfățat auzul în maniera în care receptarea căpăta frumuseți nemaiîntâlnite și armonii înălțătoare. Și ce frumos se face omul când intră în cântul înaripat al celebrelor capodopere, de la Te Deum la Anotimpurile lui Vivaldi, de la Pastorala lui Corelli la ceea ce au lăsat Beethoven, Mozart, Rossini, Berlioz, Wagner, Verdi, Ceaikovski, Enescu, Grieg și atâția alți titani ai muzicii culte. Ascultăm Aida cu spectaculoasele sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
exotice. Grandioasa scenă a marșului lui Radames în fruntea egiptenilor victorioși, punct culminant intrarea faraonului însoțit de prea frumoasele curtezane. Mulțimea cântă coruri de slavă, ți se încrețește pielea de fiori, starea auditoriului atinge paroxismul. Frumusețea "celestei Aida" fredonată în cântul lui Radames reflectă însăși emoția muzicii ajunsă la rang de geniu sonor. Muzica ne poartă departe, ne duce pe tărâmuri magice, în locuri de vrajă, paradisiace. Undele melodice zboară și odată cu ele ceva din noi, ceva desprins de teluric pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în sala Cinei de Taină, pentru a contempla Sfânta Ostie, aceeași dorință a ei de a preaslăvi Sfânta Ostie, forța ei de implorare în rugăciune, simplitatea ei pentru a vorbi despre Sfânta Ostie, și de a cânta, cu vocea ei, cântul Magnificat. Va trebui să ne amintim că, Maria, este mijlocitoarea tuturor harurilor și să fim conștienți că vom fi transformați în Isus, prin mijlocirea Mariei; că sunt ceva sfânt, o persoană consacrată, dedicată Mariei, și, prin ea, lui Isus. Așa
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
lumii monoteismul Sinaiului în câteva secole. Iată cine este Mesia! Aici, în bisericile noastre creștine imense și cosmopolite și nu în sinagogile împrăștiate, fără altare și fără jertfe, răsună zilnic, în măreția riturilor, glasul puternic al Vechiului Testament; aici, răsună cântul neîntrerupt al poeticei și sublimei Psalmodii ebraice; aici, se aude reevocarea continuată a vocii bătrânilor lui Israel; aici, în fiecare colț, este chipul preafrumos al unei evreice pe care lumea creștină o venerează ca pe propria Mamă; aici, este slava
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
consacrarea acelor elemente care, încă de la începutul omenirii, alcătuiau hrana cea mai simplă, cea mai cinstită și cea mai curată, pe care, într-o zi, Cristos a ținut-o în mâinile Sale. Cu o invocație inspirată se desfășura apoi și cântul alternant, ca un dialog solemn între Apostol și cei de față: „Sus inimile! Le avem la Domnul! Să-i mulțumim Domnului Dumnezeului nostru! Vrednic și drept este!“ După aceasta, Apostolul descria întâmplarea de la Ultima Cină pe un ton maiestuos; apoi
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
prea multe, adorm uneori, am liniște. De fiecare dată cînd mă-ntorc aici sînt mișcat de bunătatea voastră, de prietenia voastră și poate că mie mi se-ntîmplă așa fiindcă n-aș putea supraviețui fără siguranța prieteniei cu anumiți oameni. Tot "cînt" despre cît țin la voi și știu că fac așa fiindcă nu mă pot abține. Realmente fragilitatea mea are nevoie de prietenie multă! Am plecat sîmbătă dimineața, nu știam atunci seara la ce oră am mașină. Nu te vei fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pe care-l interpretează sau îl ascultă, Liceul Teoretic ,,Miron Costin,, a valorificat potențialul formativ-creativ al elevilor, membri ai corului Schezando, care s-au bucurat de rezultate deosebite obținute la numeroase concursuri și festivaluri: Festivalul Internțional de Muzică și Ziua cântului coral. În spiritul cultivării unei sensibilități aparte legate de sărbătorile religioase și istorice, 1 Decembrie și 24 Ianuarie, Ziua Eroilor, profesorii au organizat activități variate: împărțirea de pliante cu informații priviind importanța istorică a acestor zile, depuneri de coroane de
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
Datorită desăvârșirii procesului de socializare a agriculturii, Laura (rămasă fără pământ) a fost dată la un atelier de croitorie, din Rădăuți, ca să învețe să facă măcar un "șfartug" (șorț de bucătărie). Făcând parte din cooperația meșteșugărească, a participat la Festivalul "Cânt și joc moldovenesc" de la Târgu Mureș, unde s-a distins în mod deosebit. Domnul profesor, Popovici Aristide, directorul liceului Agricol a solicitat-o pentru a urma cursurile (de contabilitate) ale acestui liceu. I. Sofian și Doru Fărcaș i-au fost
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care va fi prezent sonetul și autorul lui, iar partea muzicală se va constitui dintr-un recital al baritonului elvețian Youri Tsiple, care va reveni la Brașov. Întrepătrunderea această studiată și atrăgătoare dintre cele două arte, a scrisului și a cântului vocal, e ceva ce s-a putut vedea mai rar prin părțile noastre și suntem convinși că va fi un punct de interes pentru brașoveni și nu numai pentru ei. Din acest punct mai departe se poate întâmplă orice, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]