4,175 matches
-
a lui Marino, despre care am pomenit deja, aceea de "ideolog". Ceea ce aș numi "marginalitatea ideologului" într-o societate a etichetărilor și etichetelor lipsite de nuanțe se dovedește a fi, practic, un risc asumat, ceea ce, deloc întâmplător, îl determină pe cărturar să sublinieze că "(...) intelectualii ca noi, care cultivă al treilea discurs, riscă să fie mereu "sfâșiați" între cei doi poli"35. De aici, foarte probabil, permanenta tensiune care poate fi identificată, cred eu, în raportările pe care le are față de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
spirituali, ci și de "maeștri" în general, de Führeri, de Duci, de Căpitani, de Conducători. Vreau să trăiesc într-o societate liberă (...)". Ieșirea din acest climat este posibilă, după Marino, prin opțiunea pentru un "al treilea discurs", idee pe care cărturarul o preia de la Sorin Antohi, ce o circumscrie astfel: "Acest Al Treilea Discurs este extrem de problematic, fiindcă temeiul său este sistematic erodat de perspectivele reciproc excluse: nu e nici negare autohtonistă a Occidentului (și, mai general, a Celuilalt), nici asumare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Că această situare incomodă, cumva "între scaune", nu poate fi decât apanajul unui adept al libertății de gândire și de acțiune devine limpede în momentul în care revenim la ideea marginalității ideologului, fapt despre care, cum am specificat mai sus, cărturarul este pe deplin conștient atunci când se referă, prin trimitere la exercițiul memoriei, la strădaniile sale: "Dificultăți enorme întâmpinam mai ales în modul de a-mi dezvălui, manifesta și demonstra adevărata identitate: de "critic de idei"și "ideolog". Nu se înțelege
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se înscrie pe traseul conturării contextuale, prin trimitere la direcția pe care ar putea-o avea societatea românească actuală, a principiilor liberalismului neopașoptist. Constatând că "ideologia românească, atât cât a fost, s-a născut sub semnul iluminismului și liberalismului"40, cărturarul deplânge ceea ce s-a întâmplat în spațiul românesc pe parcursul secolului XX: "Slaba tradiție ideologică liberală, naționalismul etnicist, ideologiile totalitare de extremă dreaptă, apoi de extremă stângă, filozofia iraționalistă, antidemocratică și antieuropeană, propagată de câțiva guru și "Căpitani filozofici" dintre cele
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Ianoși, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2004. 87 Cf Ion Ianoși, Secolul nostru cel de toate zilele, Editura Cartea Românească, București, 1980; idem, Opțiuni, Editura Cartea Românească, București, 1989; idem, Exercițiu biobibliografic, în volumul Ion Ianoși - o viață de cărturar, Editura All Educational, București, 1998 ș.a.. 88 Vezi mai ales Adrian Paul Iliescu, "Ion Ianoși, un model nespectaculos", în volumul Anatomia răului politic, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2005, pp. 336 și urm. 1 Vezi J.S. Ghirenko, Stalin-Tito, Moscova
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sum Ego/ Non temporarius, Nego! (Din "Codex ridiculus mus", apocrife din opera lui Candidus Magnus aeternus Deziderius sed non desideratus ..." etc. 38 "Ion D. Sîrbu către Ion Negoițescu, Craiova, 18 mai 1982", în op. cit., p. 52. 1 Julien Benda, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 1993. 2 Sorin Bocancea, "Intelectualii și politica. Obsesia unei fantasmagorice trădări", în Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea (coord.), Intelectualii și puterea, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 229. 3 Ibidem, pp. 240-241. 4 Karl Mannheim, Ideology
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
octombrie 1944, p. 2. 25 Cf. Ana Selejan, op. cit., p. 58. 26 Alături de Ralea, din redacție mai făceau parte: M. Sadoveanu, Al. Philippide, D. I. Suchianu, Demostene Botez, Cella Serghi, Mihai Beniuc, Petre Comarnescu, Al. Graur ș.a. 27 Victor Iliu, "Trădarea Cărturarilor", în Scînteia, ediția din 14 noiembrie 1944, p. 2. 28 Al. Philippide, "Locul poeziei sociale", în Torța, nr. 1/7 ianuarie 1945; apud Ana Selejan, op. cit., p. 60. 29 În Emil Dorian, răspuns la ancheta lui Dan Petrașincu, "Unde merge
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
bucură încă de un anume prestigiu. După acest autor, eroii nu au toți aceeași origine; el distinge șapte categorii: eroi de origine divină sau rituală, personaje care au trăit cu adevărat (războinici sau sacerdoți), eroi inventați de poeți sau de cărturari etc. În fine, într-o carte bogată și pătrunzătoare, G/eroi greci (1958), A. Brelich descrie astfel "structura morfologică" a eroilor: ei sunt personaje a căror moarte are un relief particular și care au strânse relații cu lupta, agonistica, mantica
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
împăratul, mort, într adevăr, cu 19 ani înainte.” Isus era mare cînd făcea revoluție...” zice, în același loc, Bacovia 13). Neîndoielnic, aci face referire la virulența cu care Hristos i-a atacat în mai multe dăți pe farisei și pe cărturari și la violența cu care a acționat împotriva traficanților din Templu. Amintirea acestui episod reanimă în el jarul unui anarhism ce părea definitiv stins. Iisus ocupă atît unele din reveriile sale, cît și unele din senzațiile sale: „îți părăsești familia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
personalități ale poporului român, care prin munca și activitatea lor s-au detașat de contemporanii lor și al căror nume și fapte au intrat În conștiința națională. Avem aici În vedere luptătorii pentru drepturile naționale ale românilor, conducători de oști, cărturari, pictori și sculptori, fondatori de școli și de instituții etc. Iată de fapt o parte din numărul acestora: Rucăr - Mihail Lungeanu (1880-1966) și Ion Barbu (1825-1967), Berevoești - unde s-a născut globtroterul Mihai Tican Rumano (1895-1967) (județul Argeș); Domașnea - s-
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Barbu (1825-1967), Berevoești - unde s-a născut globtroterul Mihai Tican Rumano (1895-1967) (județul Argeș); Domașnea - s-a născut savantul Traian Lalescu (1882-1929), care a publicat primul tratat din lume asupra ecuațiilor integrale; Mehadia - s-a născut și a activat marele cărturar Stoica de Hațeg, Începutul sec. XIX, Obreja - s-a născut cunoscutul cîntăreț de muzică populară Achim Nica, (județul Caraș-Severin); Peștișani (sat Hobița) s-a născut marele sculptor Constantin Brîncuși, iar la Padeș, Tudor Vladimirescu eroul de la 1821, (județul Gorj); Avrig
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Iulia, au făcut tratament aici, apoi la Maria Tereza, Franz Josef și Împărăteasa Elisabeta, Goethe și o altă serie Întreagă de alte personalități ce au trecut pe aici, au vizitat-o sau au făcut tratament și trecînd la marii noștri cărturari: Dinicu Golescu, V. Alecsandri, N. Bălcescu, L. Rebreanu, N. Iorga, L. Blaga, G. Coșbuc, Ionel Teodoreanu, I. Minulescu, M. Sadoveanu etc., Înțelegem că numai o stațiune cu totul deosebită putea să adune prin calitățile sale, atîtea nume celebre. Impresionați de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
-lea; - m.arh. casa comunității de Avere; - m. arh. Clădirea Consiliului popular Orășănesc (secolul XIX); - m. arh. Fosta cazarmă a grănicerilor (secolul XVIII); - muzeul orășănesc (istorie, etnografie și folclor); - locul nașterii unor personalități ale neamului nostru: Ioan Dragalina, istoricul Patriciu Dragalina, cărturarul C. Diaconovici - Loga, etnograful Romulus Vuia; - m. m. - monumentul generalului Ioan Dragalina (1860 - 1916) conducătorul armatei I române; - casa generalului Ioan Dragalina; - bustul monumental a sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu; - hotel, restaurante, cofetării, baruri, baze de agrement, etc.; CORNEREVA. - m. de tehnică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu ocazia sărbătorii a 75 de ani de la Înființarea corului; - ștrand de dimensiuni olimpice; - baze de cazare turistică; MEHADIA. - cetate dacică; - castru roman: „Ad Mediam” În punctul „La zidărie”; - castru roman la Plugava; - ruine de cetate medievală; - locul activității marelui cărturar Stoica de Hațeg, Începutul secolului XIX; MUNTELE MIC. - linie de telescaun; - pârtii de schi; - hoteluri, vile, pensiuni, cabane; - stațiune climatericĂ pentru odihnă și sporturi de iarnă; OBREJA. - monument comemorativ; - vatra folclorică și etnografică, formație de dansuri laureată, formație de cor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
urau pe romani și aveau concepția cultului pentru bărbăție și curaj, iar răzbunarea era privită ca o datorie considerând, astfel, că apostolii care au suferit și iertat ca și Hristos au fost lași, lăsând pe Mântuitorul în mâinile fariseilor și cărturarilor poporului -, totuși, și saxonii cei mai refractari s-au încreștinat prin Sfântul Liadurin și Sfântul Sturm, discipoli imediați ai Sfântului Bonifaciu. Carol cel Mare a definitivat, prin forță, încreștinarea saxonilor (782). Cucerirea Saxoniei a deschis drumul spre nord pentru încreștinarea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cuveni, deci, să urmeze o constituție adevărată, împăcarea cu ieșenii care l-au contestat și pentru care aduce cel mai important arhitect din Europa să le restaureze Biserica Trei Ierarhi (proiect și azi de o dureroasă actualitate!), apropierea de adevărații cărturari și artiști (astfel încât să-i dea ceea ce merită, adică un șut în posterior!, impostorului obraznic care oferea, ultima dată, la BCU, "tratatele" sale de economie), și, bineînțeles, să țină în echilibru (și la respect!) venala clasă politică românească, urmând, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și-a început călătoria în veșnicie", după cum, poetic, ne informează un comunicat de presă al așezământului religios ortodox transilvan. Este, cred, cea mai lapidară și expresivă piatră de mormânt ce i se putea pune (deasupra pământului reavăn de la Mănăstirea Nicula) cărturarului respectat, ierarhului iubit și temutului ostaș al lui Hristos care a fost Valeriu Anania. Nu cred că în corul de jale și omagii postume (pigmentate, ce-i drept, și de omenești răutăți ale detractorilor precum și de nepotrivite, acum, acuze și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un moment de despărțire. Nu l-am cunoscut pe Valeriu Anania, deși a fost, în deceniul al nouălea, destul de des la Iași, la Casa Pogor. Am aflat despre el atunci, întâmplător, de la un prieten preot iubitor de cultură, poet și cărturar, din orașul transilvan al socrilor mei unde ne petreceam vacanțele. Părintele Ioan Petraș, discipol al monahului Bartolomeu, este cel care mi-a pus atunci în brațe un teanc din numerele buletinului Mitropoliei Olteniei în care apăruseră, în serial, o serie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
alese, i-ar face pe expeditori și destinatari să afle sau să-și reamintească de existența și pribegia poetului latin la Pontul Euxin. La Iași, când vom avea cărți poștale realizate profesionist, însoțite de mini-citate din spusa de duh a cărturarilor legați de "dulcele târg", vor duce cu ele, pe-acolo pe unde vor fi trimise, vestea despre urbea noastră. Închipuiți-vă efectul obținut dacă într-o zi oarecare toți ieșenii am expedia unor apropiați, prieteni ori rude de pe alte meleaguri
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
întâlnirilor memorabile din biroul său cu Neagu Djuvara, Katherine Verdery, Claude Karnoouh, Catherine Durandin, Roger Chartier etc) - la următorul text aniversar. La 80 de ani, Alexandru Zub întruchipează nonșalant, zilnic, cu naturalețe, titlul unei apreciate lucrări de-ale sale: Efigia cărturarului. Efigie, aici în sensul că așa cum amprenta rămâne, neschimbată, pe sigiliu, dincolo de apăsarea inexorabilă a timpului, figura academicianului ieșean, urcând voinicește Copoul, la fel ca în urmă cu trei decenii, când revistele studențești din Iași publicau, la împlinirea vârstei de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
oarecare get, numit Zamolxis”, fost sclav al lui Pythagoras, de la care a învățat despre fenomenele cerești, iar altele de la egipteni, deoarece în peregrinările sale ajunsese chiar și în Egipt. Ca tălmăciuitor al fenomenelor cerești a dobândit respectul poporului și al cărturarilor, reușind „să-l convingă pe rege să și-l facă asociat la cârmuire, ca pe un om având însușirea de a dezvălui voința zeilor”. Din sacerdot al celui mai mare zeu al geților, ajunge, după episodul cu retragerea în peștera
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
adevărată revoluție În scrisul românesc, chiar dacă nu la modul radical, dar ceea ce a făcut el a constituit baza reformelor de mai târziu. Se știe că unui sistem fonetic nu i se potrivește orice sistem grafic, ori alfabetul slavon folosit de cărturarii români pentru a scrie În limba română, era o adevărată eroare. Alfabetul latin Își face cu greu loc, dar Heliade are meritul de a fi eliminat semnele grafice parazitare, vreo 16, pentru a se ajunge la un alfabet rațional, că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Blaga este ulterioară momentului scrierii acesei poezii. Unele elemente ale acestei teorii se Întâlnesc și În volumul de aforisme „Pietre pentru templul meu”, apărut În același an, asta Însemnând că ideile care au Însuflețit cele două direcții de creație ale cărturarului, filosofului și poetului prindeau contur din anii tinereții sale, cuprins de idealuri spirituale. Poezia și filosofia lui Lucian Blaga trebuie privite „ca niște coloane ale edificiului interior care dovedesc articularea organică a filosofului și liricului În același trunchi viguros al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Fata În grădina de aur, dintr-o culegere a unui culegător de folclor german, pe nume Richard Kunisch. Acesta a pretins că l-a cules de undeva de prin părțile Buzăului. Eminescu a citit povestea din culegerea de basme a cărturarului numit mai sus, dar Încercarea de a descoperi izvorul, a dat greș. Basmul cuprinde povestea unei frumoase fete de Împărat, izolată de tatăl ei Într-un castel, ca să rupă contactul cu lumea, deoarece frumusețea ei era dincolo de obișnuitul universului uman
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la Trifești, ori la Chișinău, unde se afla, Într-un exil tipic rusesc, marele poet rus, M. S. Pușkin. Publicarea În 1838 a unui articol intitulat „Vandalism”, atrage după sine exilul la moșia tatălui său. Pentru că era fiu de boier cărturar, ocupa la vremea aceea diverse dregătorii. S-a Împrietenit cu Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu și Împreună au condus, În calitate de directori, Teatrul Național din Iași. Poate influențat de acest eveniment, a scris comedia „Muza de la Burdujeni” publicată prin 1851. Tot
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]