9,952 matches
-
dădea de gol, Fang She mi-a mărturisit că cei paisprezece ani petrecuți În această republică paradisiacă abia de făceau cât un minut din tortura cea mai neîndurătoare, și că obținuse de la consulul nostru un bilet de Întoarcere, dreptunghiular, din carton pe nava Yellow Fish, care ridica ancora săptămâna viitoare, Îndreptându-se spre Shanghai. Chipeșul dragon al bucuriei lui avea un singur cusur: convingerea că-l va nemulțumi pe Tai An. Într-adevăr, dacă, pentru a prețălui un inestimabil mantou de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
plimbă mâna peste contururile moi ale consolei. Era frumos modelată, plăcută la atingere. Apăsă și simți suprafața Îndoindu-se. Aceeași elasticitate. — Un alt material nou. Lanterna lui Norman ilumină câteva obiecte. Prins de capătul Îndepărtat al consolei se afla un carton de opt pe treisprezece centimetri, pe care cineva scrisese: „GO BABY GO!“ Alături, statueta din plastic a unui animal simpatic care semăna cu o veveriță purpurie. Pe soclu era scris: „Lemontina norocoasă“. Cine știe ce semnificație putea să aibă asta? — Fotoliile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
calmarul uriaș...“ — Ei bine, oricare ar fi fost motivația, mi-ai salvat viața. Îți mulțumesc! — Pentru puțin, spuse Norman zâmbind. Numai să nu se repete. Stai liniștit, n-o să mai ies. Beth reveni cu o băutură Într-un pahar de carton. Era dulce și avea un aspect siropos. — Ce este? Un Întăritor pe bază de glucoza izotonică. Bea. Sorbi din nou, dar era neplăcut de dulce. În partea opusă a camerei, pe ecranul consolei, rămăsese mesajul: AM SĂ VĂ UCID ACUM
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
o cameră de doi pe doi, apropo de cîine, la scriitorul ce Încearcă ca și animalul să surprindă nu orice, ci lucrurile importante, natura, moartea, de pildă, participam la multe Înmormîntări, eram invitatul de onoare, sau o conturam frumos pe carton, cu carioca, cu coasa, cînd nu-mi ieșea cu efect din dramă personajul principal. Mă gîndesc la armonii. Frazele În interiorul cărora cauți un cuvînt minuscul ce pentru majoritatea oamenilor nu-i decît un semn ca oricare altul, unul de circulație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
numele.” Drept urmare mi s-a răzuit numele de pe plăcuța de sub vizor. Zilele trecute un copil necunoscut s-a năpustit asupra mea În plină viteză și m-a plesnit cu un plic peste față. Din plic a căzut o bucățică de carton pe care-am citit, scris cu majuscule decupate din ziar: „Crocodil Imită scîncetul copiilor, ca să-l atragă În capcană pe om”. Am ascultat cu atenție și, Într-adevăr, mi s-a părut că aud crocodili imitînd scîncete de copii dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
casă splendidă, cu o grădină-n față și alta-n spate, copaci bătrîni și păsări germane, prin grădina dinapoi fiind risipite cu eleganță mai multe busturi de dimensiuni apreciabile. În cea din față, dincolo de podeț, te hipnotiza o gîscă de carton frumos colorat, Împlîntată-n gazon. Pe hol mai erau și alte animale, un cap de cerb, un pinguin și un bursuc adult pe-o placă de mahon și, cu toate astea, doamna Schuch asculta Bach. Am crezut că pusese CD-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
karate, spade sclipitoare Împlîntate-n inimi, și sînge, peste așteptări, o piscină Întreagă e umplută cu sînge ca să facă acolo baie mama soacră, cu un cazier de-un secol de mîrșăvii, e vrăjitoare iar filmul cu suspans, decoruri exotice, indiene, din carton, pietre uriașe din plastic verde, ce se prăvălesc pe neașteptate peste eroi și animale, monștri cu uluitoare elice și arcași orbiți de furie mînuind fără prea multă abilitate arcuri medievale dar cu săgeți laser. Tradiționale povești japoneze se Îmbină-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
asta mi-a plăcut. În scurt timp, vecinul săritor apare iar la ușa scriitorului și-i spune c-a aranjat, să se apuce de lucru, el va pleca o vreme din oraș. Și-i lasă pe masă o cutie de carton. Fink nu o desface, o așază pe-o margine a măsuței de lucru și, deodată, de parcă i s-ar fi declanșat un mecanism, Începe să scrie, frenetic. Termină scenariul. Se duce la o petrecere a soldaților ce urmau să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și să le taie capul. De regulă capetele nu mai sînt găsite, așa că Fink este Întrebat dacă nu are idee ce s-a-ntîmplat cu capul secretarei. Fink răspunde că nu, iar camera baleiază măsuța de scris pe care stă cutia de carton. Scenariul lui Barton este respins, producătorul reamintindu-i furios că trebuia să scrie ceva pentru un film cu lupte, or el scrisese un text despre lupta cu sufletul, asta nu interesează pe nimeni, În general și mai ales acum, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Îi spune: „Tu nu ești decît un turist În hotelul ăsta, eu locuiesc aici”. Apoi Charlie deschide ușa camerei sale Înconjurate de vîlvătaia de pe palier și dispare Înăuntru. O clipă mai tîrziu, Barton, cu paltonul pe el și cutia de carton subraț, se Îndreaptă spre ascensor străbătînd culoarul devastat de incendiul ce pare de neoprit. Ultima scenă: Fink stînd pe nisip, cu cutia alături, privind oceanul. O fată superbă, În costum de baie, trece prin dreptul lui, Îl Întreabă de ce cară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
orice, ci un scenariu ce va fi respins. Scriitorul va fi salvat de infern de dracul Însuși. Așa că pare mai degrabă că aici e vorba de sacrificiul dracului. Și, ca un remember, agentul de asigurări Îi lasă acea cutie de carton unde se presupune că e capul secretarei, cutie cu care Barton Fink intră În tablou. Tot cu o cutie cu cap de femeie este și thrillerul Seven al lui David Fincher, un regizor din ’88. Modest atunci, excepțional În Fight
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ruleta se desfășoară cu adevărat și muzica din fundal ar trebui să-ți dea de gîndit. Burlescul din secvențele cu tentativele de zbor, identice cu acelea din documentarele despre primele experimente ale omului de la-nceputul secolului XX cu aripi de carton, elice și caschetă de biciclist Înspăimîntător picînd În cap din turnuri de doi metri, filmate live acum o sută de ani și tot de-atunci stîrnind rîsul, Împiedică tragicul să-și ia avînt. De exemplu, e dificil să mai iei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de tablouri semnate de maeștri flamanzi de mari dimensiuni, oglinzi venețiene originale și mobilă de film istoric, Încerc să-mi țin respirația ca să nu fărîmițez masa renascentistă cu suflarea mea de barbar, dar o pipăi pe ascuns, nu-i de carton, totul e neverosimil de adevărat, de scump, plutind În culori probabil medievale. De altfel, În Belgia există o generală și naturală pietate față de istorie, combinată cu o grijă drastică pentru igienă, clădirile, monumentele, străzile sînt tot timpul reparate, curățate, udate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu vocea de rățușcă în limba franceză, rârâit ; Copilul care și-a făcut costum de sirenă (că n-aveam bani de aruncat pe cel din magazin) dintr-un crac de pantaloni, și-apoi chiar o surioară dintr-o cutie de carton și un pampon roz, apoi mi-a prezentat-o ca fiind „sora mea mai mică, Frrramboise“ ; Copilul care și-a făcut singură poante din cutii de iaurt de carton (încercase mai întâi cutii de plastic) ; Copilul cu care mă uitam
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
de pantaloni, și-apoi chiar o surioară dintr-o cutie de carton și un pampon roz, apoi mi-a prezentat-o ca fiind „sora mea mai mică, Frrramboise“ ; Copilul care și-a făcut singură poante din cutii de iaurt de carton (încercase mai întâi cutii de plastic) ; Copilul cu care mă uitam la cățelul Curaj și la SpongeBob (Buretele Bob) și la minunatele filme de poveste de la Hallmark (am și-acum în cap zeci de imagini, de cadre) ; Copilul care a
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
hectar acoperit cu copertine. Mașinile erau parcate de studenți de colegiu. Bufetul etala costiță, șuncă afumată și curcan. Chelnerii duceau tăvi cu antreuri. Burnița se așternea metodic peste pomul de Crăciun uriaș, În aer liber. Oaspeții mîncau din farfurii de carton. Felinare cu gaz iluminau pajiștea. Jack ajunse la timp și Își făcu loc prin mulțime. Welton Morrow Îl prezentă primilor săi spectatori: un grup de judecători de la Curtea Superioară. Jack le-a servit niște povești: cum a Încercat Charlie Parker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mov și cioroii cu pușcoace, totul cețos și distorsionat... lepădături date la reșapat cu vin de Tokay și loțiune pentru păr. După patru ore nici o pistă serioasă, așa că Înapoi la numele de pe listă. Beach, numărul 9781 - o dărăpănătură acoperită cu carton și izolată cu catran. Un Merc ’48 mov pe pajiște. Mașina rămăsese fără roți, iar o osie ruginită era pe jumătate Îngropată În iarbă. Denton trase mașina pe dreapta. — Așa și-or fi făcînd ăștia alibiul. Poate că au meșterit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cu degetul: — Pe lîngă saboții de frînă au crescut buruieni. Nimeni nu a condus rabla asta pînă În Hollywood noaptea trecută. — Crezi? — Cred. — Ești sigur? — Da, sînt sigur. Denton conduse mașina pînă la adresa de pe South Duquesne - alt coteț acoperit cu carton și catran. Un Mercury mov trona pe alee - o hardughie tipică de cioroi, dotată cu ornamente pentru aripi și apărătoare de noroi. Pe o plăcuță montată pe capotă scria „Păgînii mov“. De tavanul verandei atîrna o combinație de sac de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cu Wills - de la prînz aveau un om mai puțin. Pastilele de benzedrină Își făcură efectul: Jack Își reveni subit. Conduse pînă la intersecția dintre 116 și Wills. O Întindere de dărăpănături din cărămizi de zgură compactată, cu ferestrele acoperite cu cartoane. Alei de pămînt bătătorit, un șir de biciclete: puști de culoare ambalînd fructe. Băieții lui erau drept În față: doi de la patrulare pe stînga, doi În uniformă și unul În civil pe dreapta. Înarmați cu guri-de-lup și cu puști. Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Owl? — Ce zici dacă-ți spun că nici una? CAPITOLUL 60 Unul din pereții casei lui forma acum un grafic: actorii din cazurile legate de Nite Owl uniți prin linii orizontale și alte linii, verticale, legîndu-i de o foaie mare de carton, Împărțită pe secțiuni de informații - evenimente culese din depoziția lui Vincennes. Ed scria note pe margine. Apelul tatălui său Îi răsuna Încă În minte: „Edmund, candidez la postul de guvernator. Recenta ta notorietate poate că m-a afectat, dar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ia doar un cufăr, nici măcar mare, ceva mai răsărit decât o valiză de lemn cu care se duc recruții la oaste, și un geamantan, nu din cele mai bune, pe acelea le-a lăsat în casă neatinse, ci unul din carton maroniu pe care nici nu-și mai amintea de unde-l avea, cu colțurile roase și câteva ținte lipsă, fragil, încât a trebuit să-l lege de-a curmezișul cu o curea, să ia deci cufărul și geamantanul în care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
casă în alta, le-a cărat pe rând în dormitorul ei, pe măsuța de lângă pat, și-a pus ochelarii, mâinile îi tremurau, dacă ar fi întrebat-o cineva, ar fi spus că de epuizare. Copertele din hârtie groasă, cafenie, aproape carton, erau îngălbenite, roase ușor la colțuri și pe margini, dar scrisul era întocmai cum și-l amintea: de formă arcuită, deasupra, cu litere mari, „N. Mischonzniky“ și dedesubt „furnisorul Curței Regale. Casă proprie“ și mai jos „București - strada Colței, no
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
sprijinit cu fruntea de geamul uneia dintre ușile-fereastră ale balconului. Casa era cuprinsă încet de întuneric. În cenușiul de afară se învârtejeau frunze umede. Dintre acoperișuri împungea scheletul urât și pe jumătate ars al fostului țugui, învelit în grabă în carton smolit și prăfuit. „Vasăzică acuma totul s-a terminat?“, se gândi din nou. O vedea stând la biroul mic, ascultând liniștită și el știa că e foarte liniștită pentru că nu înțelege și totuși n-avea nici o vină și n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pentru a da camerei un stil și o personalitate anume; faptul că etajerele cu cărți, pe care le aranjasem personal, cu mulți ani în urmă, fuseseră în mare parte golite de cărți (înghesuite acum într-un turn de cutii de carton, în dormitorul de rezervă) și pe ele erau în schimb împrăștiate alte casete video, așezate atât orizontal, cât și vertical, unele cumpărate gate înregistrate, altele umplute cu fragmente de filme și emisiuni de la televizor. M-am gândit că era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
uitat la etajerele cu cărți ordonat așezate, la fotografiile de familie, la biroul cu plicuri pentru cadouri și cu veioza pe al cărei abajur scria Libertate. Pe colțul lui erau obiecte mai funcționale: agrafe de hârtie și o cutie de carton plină cu bilete și hârtii. Pe noptieră nu era decât un pahar cu apă pe jumătate gol, o cutie cu șervețele și o revistă, pe cărei copertă era o fotografie cu două bombardiere în zbor cu explicația „Mark I Hurricane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]