3,702 matches
-
a unei programe școlare standardizate pentru aceste școli cu scopul de a promova și lăuda ideea unui trecut comun. În cele din urmă, s-a extins la religia populației noului Imperiu. Pentru unii germani, definiția "națiunii" nu includea pluralismul, iar catolicii în particular au intrat în vizorul acestora; unii germani, și mai ales Bismarck, se temeau că legătura catolicilor cu papalitatea le-ar putea reduce loialitatea față de națiune. În calitate de cancelar, Bismarck a încercat, fără prea mult succes, să limiteze influența Bisericii
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
comun. În cele din urmă, s-a extins la religia populației noului Imperiu. Pentru unii germani, definiția "națiunii" nu includea pluralismul, iar catolicii în particular au intrat în vizorul acestora; unii germani, și mai ales Bismarck, se temeau că legătura catolicilor cu papalitatea le-ar putea reduce loialitatea față de națiune. În calitate de cancelar, Bismarck a încercat, fără prea mult succes, să limiteze influența Bisericii Romano-Catolice și a ramurii sale politice, Partidul Catolic de Centru, în educație și în problemele legate de limbă
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
Centru a păstrat sprijinul popular în regiunile catolice din Bavaria și din Badenul de sud, precum și în zonele urbane ce conțineau muncitori din zona rurală în căutare de lucru în industria grea, și a încercat să protejeze nu doar drepturile catolicilor, ci și pe cele ale altor minorități, inclusiv ale polonezilor și ale francezilor din Alsacia. Legile din mai 1873 au adus numirea preoților și pregătirea lor sub controlul statului, ceea ce a dus la închiderea a numeroase seminarii teologice, și la
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
o restitue. În anul 1786, aceeași Cameră, dă ordin pentru transferul localității pe locul Mălăiște unde se află și astăzi. Populația a fost mereu în creștere. În anul 1832, Săria a avut 1222 de locuitori dintre care 1162 pravoslavi, 148 catolici, 4 evangheliști și 8 reformatori. Numătul s-a ridicat la 87 de gospodării și tot atâtea case. Din anul 1848 aparține plasei Modoș. În 1854 au fost înregistrați 1390 de locuitori iar hotarul comunal a avut în posesie 1009 jugăre
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
au, astfel un sentiment unic de identitate pe care îl pot exprima două particularități ieșite din comun: fiind o insulă de latinitate într-o mare slavă, precum și singura țară latină de confesiune creștin-ortodoxă. Există și o importantă minoritate de români catolici (de ambele rituri romană și mai cu seamă unită), precum și comunități de români protestanți, mai ales apartenenți la biserici neoprotestante, ca cea penticostală, baptistă, adventistă, creștină dupa Evanghelie etc. În schimb , marea majoritate a românilor sunt ortodocși (peste 90%). În ciuda
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
alte familii mari ale Moldovei. A fost căsătorit cu Elena de Zotta (la 11 februarie 1899),fiica lui Ioan (Iancu) cavaler de Zotta și a Elenei, născută Hurmuzaki (la 19 decembrie 1876). Cei doi căsătoriți erau ortodocși după tată și catolici după mamă.. Ei au fost cununați însă în rit ortodox de către preotul paroh al localității Gogolina, districtul Cernăuți. De menționat că Elena de Zotta a fost inițial căsătorită cu Emanoil Flondor (deputat). Iancu și Elena Flondor au avut trei copii
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
furnizat suport logistic. Forțele lor se adunaseră în „Ejército Nacional” sau „Armata Națională”. Participanții activi în război acopereau toată gama de poziții politice și ideologii ale vremii. Tabăra naționalistă cuprindea și pe carliști și pe monarhiști legitimiști, naționaliștii spanioli, falangiștii, catolicii, și majoritatea conservatorilor și liberalilor monarhiști. De partea republicanilor se aflau socialiștii și liberalii, precum și comuniștii și anarhiștii. Naționaliștii catalani și basci nu au ales o singură tabără. Naționaliștii catalani de stânga erau de partea republicanilor. Naționaliștii conservatori catalani erau
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
conservatoare Partidul Naționalist Basc, susțineau moderat guvernul republican, deși naționaliștii basci din Álava și Navarra au fost de partea rebelilor din aceleași motive care îi influențau și pe conservatorii catalani. Din altă perspectivă, naționaliștii aveau de partea lor majoritatea clerului catolic și a catolicilor practicanți (din afara Țării Bascilor), elemente importante ale armatei, majoritatea marilor proprietari de pământuri, și numeroși oameni de afaceri. Republicanii aveau de partea lor majoritatea muncitorilor din orașe, majoritatea țăranilor, și mare parte din clasa de mijloc cu
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
războiului, unde au murit de clerici și mii de mireni, au constituit ceea ce Stanley Payne denumea „cea mai extinsă și mai violentă persecuție a catolicismului din istoria occidentală, în unele feluri mai intensă chiar decât Revoluția franceză”, împingându-i pe catolici, care nu mai aveau alternative, de partea naționaliștilor într-o mai mare măsură decât ar fi fost de așteptat. După declanșarea loviturii de stat, furia împotriva bisericii și rolului său în viața politică spaniolă s-a reaprins. În afara aspectelor religioase
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
ar fi fost de așteptat. După declanșarea loviturii de stat, furia împotriva bisericii și rolului său în viața politică spaniolă s-a reaprins. În afara aspectelor religioase, naționaliștii basci, care erau aproape în întregime de partea republicii erau, în mare parte, catolici. Simpatizanții republicani au proclamat lupta între „tiranie și democrație”, sau între „fascism și libertate”, și mulți tineri care nu erau de origine spaniolă, revoluționari și reformiști s-au alăturat Brigăzilor Internaționale, crezând că Republica Spaniolă era linia întâi a războiului
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
de clerici au fost uciși și biserici și mănăstiri au fost atacate. Aproximativ 13 episcopi, 4184 de preoți de dioceză, 2365 de bărbați catolici (dintre care 114 iezuiți) și 283 de călugărițe au fost uciși. Relatări neverificate afirmă că unii catolici au fost obligați să înghită mărgele din rozariu și/sau aruncați în mine, ca și preoți obligați să-și sape propriile morminte înainte de a fi îngropați de vii. Papa Ioan Paul al II-lea a beatificat câteva sute de oameni
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
În 1491 Facultatea de Teologie din Universitatea din Köln, a avertizat societatea credincioșilor că oricine îndrăznește să pună la îndoială existența vrăjitoarelor, implicit atrage amenințarea inchiziției în sine. Din anii 1520 isteria vrăjitoarelor făcea ravagii în toată Europa. La mijlocul secolului, catolicii și protestanții au ars sute de vrăjitoare. Arhiepiscopul de Trier, de exemplu, între 1587 și 1593 a trimis 368 de vrăjitoare pe rug (inclusiv pe consilierul prințial Dietrich Flade, rector al universității locale). În 1585 episcopul de Genova a dat
Vrăjitoare () [Corola-website/Science/304882_a_306211]
-
cea mai impunătoare a patristicii, cu toate încercările celorlalți apologiști, a fost Aureliu Augustin, cel care face marea trecere de la meditația cu iz obiectiv la o adâncă și dureroasă interiorizare a reflecției creștine. Aureliu Augustin - sf. Augustin, cum îi spun catolicii - s-a născut la Tagaste, în Africa, la 354, unde a și murit, în 430. Dintre lucrările sf. Augustin cele care s-au impus lumii religioase și filosofice (aceasta din urmă ne interesează) au fost Contra "Academicilor, Soliloqui" (scrise înainte de
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
vicepreședinte al Institutului de Istorie a Culturii și Bisericii pentru Șvabii Dunareni. În anul 1988 devine președintele Asociației Preoților "Sf. Gerard" (Priesterwerk St. Gerhard). În anul 1989 este ales purtatorul de cuvânt al Șvabilor Dunăreni, precum și consilier spiritual al "Asociației Catolicilor Germani din sud-estul Europei". Totodată este redactor șef al publicației "Quartalbrief" și "Gerhardsbote" din Germania. După schimbările din România din decembrie 1989, a fost ales ca episcop de Timișoara Monseniorul Sebastian Kräuter în anul 1990. El a cerut asistență pastorală
Martin Roos () [Corola-website/Science/304897_a_306226]
-
partidului. În timpul anilor '70 a fost unul dintre liderii care au fost interesați în mod particular de așa-zisul "Compromis istoric" al lui Enrico Berlinguer. Liderul Partidului Comunist Italian, într-adevăr, propusese o solidaritate politică inovativă între Comuniști, Socialiști și Catolici, într-un moment de profundă criza economică, socială și politică în Italia. Moro, în acel moment președinte al Democrației Creștine, a fost exponentul politic cel mai important și prestigios între cei care reușiseră să individualize o cale de parcurs către
Aldo Moro () [Corola-website/Science/304928_a_306257]
-
cu erezia, satanismul și vrăjitoria era încurajată în procesele Inchiziției. Infamarea sodomiei rezultată din acestea a motivat continuarea discriminării și persecuției homosexualilor pe termen lung după terminarea perioadei medievale.[citation needed] „Cartea Înțelepciunii”, inclusă în canonul biblic de ortodocși și catolici, dar exclusă de mozaici, protestanți și alte confesiuni creștine, face referire la mitul Sodomei, subliniind mai mult faptul că păcatul lor a fost nepracticarea ospitalității: "13. Însă pedeapsa a venit peste cei păcătoși - și nu fără semnele prevestitoare ale puternicelor
Sodomie () [Corola-website/Science/305568_a_306897]
-
se declară atei, 1,6% se declară ca aparținând altor religii (musulmani, Creștinism ortodox, Protestantism, evrei, etc.) și 1,7% din populație se abține, conform unui chestionar realizat în anul 2008. Este important de menționat că mulți spanioli se declară catolici, deși nu sunt practicanți: 55,3% din spanioli declară că nu frecventează bisericile sau se folosesc de servicii religioase foarte rar, în timp ce 17% spun că merg la biserică în fiecare duminică sau chiar de mai multe ori pe săptămână.
Demografia Spaniei () [Corola-website/Science/306293_a_307622]
-
În perioada interbelică, comuna Aron Pumnul a avut primărie proprie și administrație separată de cea a orașului Suceava. Numărul germanilor a scăzut după război la 492 de locuitori (1930) și apoi la 443 de persoane, dintre care 365 protestanți, 70 catolici și 8 atei (1937). În anii 1923-1924, cum majoritatea evreilor din Bucovina nu obținuseră cetățenia română, Dr. Adolf Hellmann în calitate de primar al Ițcanilor a făcut intervenții pe lângă autoritățile românești pentru acordarea cetățeniei române membrilor comunității evreiești, alcătuind în acest sens
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
în Flandra (astăzi în nordul Franței). Repetarea acestui gen de incident de o scară relativ mică, s-a răspândit în nord și a dus la o masivă mișcare calvinistă iconoclastică, de asaltare a bisericilor pentru distrugerea statuilor și imaginilor sfinților catolici, pe tot cuprinsul Țărilor de Jos. Aceaste mișcări poartă denumirea de "beeldenstorm". Conform calviniștilor, aceste statui reprezentau venerarea idolilor. Nimeni nu a ieșit în întâmpinare pentru a opri vandalismul calviniștilor. Chiar înainte de a răspunde petiției nobililor, Filip a pierdut controlul
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
teritoriului Țărilor de Jos. La aceasta au contribuit greșeli de strategie făcute de olandezi și lipsa de vigoare în publicul general după izbucnirea furiei. Oricum, propunerea lui Alba de a introduce noi taxe, „zeciuiala”, a stârnit noi proteste atât din partea catolicilor cât și a protestanților, iar suportul pentru rebeli a crescut din nou. Odată cu capturarea orașului Brielle, de către „imploratorii mării” sau „cerșetorii mării” ("Watergeuzen") pe data de 1 aprilie, 1572, rebelii au câștigat un tărâm sigur, dar mult mai important decât
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
II și convertirea tuturor cetățenilor olandezi la calvinism. La cealaltă extremă exista o minoritate predominant catolică care dorea păstrarea loialității față de protectorul țării () și față de guvernul Țărilor de Jos, subordonat acestuia. Între cele două exista o mare majoritate de olandezi (catolici) care nu aveau o motivație specială, dar doreau restaurarea privilegiilor Țărilor de Jos și expulzarea armatelor de mercenari ale Spaniei. Aceasta explică de ce revolta s-ar fi stins mai târziu. Wilhelm de Orania a fost figura centrală care a condus
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
în nord, în vreme ce partea din sud a rămas sub control spaniol. Datorită conducerii aproape neîntrerupte a separatiștilor predominant calviniști, majoritatea populației din provinciile de nord s-a convertit la protestantism în următoarele decade. Sudul, sub stăpânire spaniolă, a rămas puternic catolic; cei mai mulți protestanți s-au refugiat în nord. Spania și-a menținut o prezență militară importantă în sud, pe care o putea folosi și împotriva Franței. Cu războiul decurgând nd foarte devreme.lor, Provinciile Unite au căutat ajutor de la regatele Franței
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
a evadat din castelul Loevestein unde executa pedeapsa de închisoare pe viață. Negocierile pentru încheierea păcii au continuat pe toată durata armistițiului. În două chestiuni majore nu s-a ajuns la un acord. Prima, cererea spaniolilor de libertate religioasă pentru catolicii din Țările de Jos de nord era contrată de o cerere similară a olandezilor pentru libertatea religioasă a protestanților din provinciile Țărilor de Jos de sud. A doua chestiune privea un dezacord care se amplifica, având ca subiect rutele comerciale
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
St. George din Canton (Ohio); co-sponsor episcopal al secțiunii americane a Societății St. John Chrysostom; membru al Comitetului Ad-Hoc de Numire a Oficiilor Conferințelor și membru al Comitetului pentru Vocații ale Conferinței Episcopilor Catolici din Statele Unite; fost secretar al Asociației Catolicilor Orientali (organizația ierarhilor catolici orientali din Statele Unite). Episcopul Botean a vizitat România în mai multe rânduri, două exemple fiind prima sesiune a Conciliului Provincial al Bisericii Greco-Catolice (Blaj, 1997), iar a doua vizita papei Ioan Paul al II-lea în
John Michael Botean () [Corola-website/Science/305260_a_306589]
-
această ocazie, Cristea Vasile a declarat pr. Ioan Liviu Leluțiu că va pleca totuși împreună cu nunțiul Andrea Cassulo, cu pașaport diplomatic, în calitate de secretar, aceasta ca pretext spre a putea pleca la Roma mai ușor, ceea ce dovedește interesul ce-l au catolicii de a-l trimite în Italia. Din alte informări ale SSI rezultă că, la 2 ianuarie 1948, atât Vasile Cristea, cât și Aloisie Tăutu, clerici greco-catolici aflați la Roma, au refuzat să depună jurământul față de Republica Populară Română (RPR), deși
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]