3,958 matches
-
modus operandi în jurnalismul autohton, în așa mare măsură încât, dacă ne-am limita la politica pe care o prezintă jurnalele de știri, am putea avea impresia că activitatea politică din țara noastră se reduce la un șir neîntrerupt de certuri și tensiuni. Mai trist este că s-ar putea să nu ne înșelăm prea tare... Omniprezența conflictelor în știri este problematică în primul rând pentru că știrile nu doar reflectă mediul în care trăim, ci contribuie la construirea și confirmarea unei
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pe cine afectează, cui servesc etc. -, în timp ce al doilea tip de cadraje accentuează disensiunile și strategiile folosite de diversele părți implicate, care au interese proprii în chestiunea prezentată. Cadrajele conflictuale surprind, spre exemplu, diferite manevre parlamentare, neînțelegeri între partide sau certuri între politicieni. Abia recent a început să se prefigureze în studiile de specialitate un interes pentru efectele pe care le-ar putea avea cadrajele din media axate pe conflicte. Literatura de specialitate existentă se focalizează însă, aproape exclusiv, pe impactul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
media aritmetică a celor 10 variabile din scale. A doua trăsătură de personalitate pe care am dorit să o investigăm a fost aversiunea față de conflict. Pornind de la lucrarea Gallego și Oberski (2011), am operaționalizat această variabilă prin patru afirmații: "Urăsc certurile"; Găsesc conflictele provocatoare"; Îmi place să discut în contradictoriu despre opiniile celorlalți, ca să văd cum reacționează"; Mă simt supărat după o ceartă". Răspunsurile au fost măsurate pe o scala Likert cu 5 puncte, unde 1 înseamnă "în foarte mică măsură
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
aversiunea față de conflict. Pornind de la lucrarea Gallego și Oberski (2011), am operaționalizat această variabilă prin patru afirmații: "Urăsc certurile"; Găsesc conflictele provocatoare"; Îmi place să discut în contradictoriu despre opiniile celorlalți, ca să văd cum reacționează"; Mă simt supărat după o ceartă". Răspunsurile au fost măsurate pe o scala Likert cu 5 puncte, unde 1 înseamnă "în foarte mică măsură/deloc", iar 5 "în foarte mare măsură". Scala "aversiunii față de conflict", compusă din cele patru variabile, a fost validă: = 0.567. O
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în acțiuni politice (Ulbig și Funk, 1999). Disconfortul psihologic produs de conflicte se pare că este una dintre cauzele scăderii încrederii cetățenilor în guvern și în politicieni, în general (Hibbing și Theiss-Morse, 1995). Totuși, nu toată lumea are o aversiune față de certuri și conflicte. Revenind la subiectul analizei curente, s-ar putea deci ca doar expunerea la anumite tipuri de conflicte politice să activeze o formă de aversiune, în timp ce alte conflicte, dimpotrivă, s-ar putea să fie apreciate. Ne așteptăm ca persoanele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
care le consumăm în mod cotidian. Acest lucru, precum și constrângerile legate de suportul scris folosit, neînsoțit de imagini sau materiale video, suntem convinși că a atenuat cu mult efectele potențiale ale conflictelor din știri. Numeroase studii au indicat faptul că certurile și conflictele dintre politicieni oferă imaginea unor instituții nefuncționale și a unor lideri politici neinteresați de binele public (e.g. Cappella și Jamieson, 1997). În prelungirea unor astfel de studii, cercetarea noastră a indicat faptul că accentuarea conflictelor dintre politicieni, mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
1 2 3 4 5 6 7 11. În ce măsură credeți ca vi se potrivesc următoarele afirmații? În foarte mică măsură / deloc În mică măsură Nici în mică, nici în mare măsură În mare măsură În foarte mare măsură 1. Urăsc certurile 1 2 3 4 5 2. Găsesc conflictele provocatoare 1 2 3 4 5 3. Îmi place să discut în contradictoriu despre opiniile celorlalți, ca să văd cum reacționează 1 2 3 4 5 4. Mă simt supărat după o ceartă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
certurile 1 2 3 4 5 2. Găsesc conflictele provocatoare 1 2 3 4 5 3. Îmi place să discut în contradictoriu despre opiniile celorlalți, ca să văd cum reacționează 1 2 3 4 5 4. Mă simt supărat după o ceartă 1 2 3 4 5 12. Mai jos veți găsi anumite afirmații referitore la modul în care gândesc, simt sau se poartă diferite persoane. Citiți cu atenție fiecare propoziție. Notați pe o scală de la 1 la 5 cât de mult
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
îi preocupa pe oamenii ca mine. 4. Uneori politica îmi pare prea complicată și mi se pare că nu înțeleg ce se întâmplă. 5. În general cred că sunt capabil să înțeleg foarte bine politica. Aversiunea față de conflict 1. Urăsc certurile. 2. Găsesc conflictele provocatoare. 3. Îmi place să discut în contradictoriu despre opiniile celorlalți, ca să văd cum reacționează. 4. Mă simt supărat după o ceartă. Extroversia 1. Sunt sufletul petrecerilor. 2. Nu vorbesc prea mult. 3. Mă simt confortabil în preajma
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
general cred că sunt capabil să înțeleg foarte bine politica. Aversiunea față de conflict 1. Urăsc certurile. 2. Găsesc conflictele provocatoare. 3. Îmi place să discut în contradictoriu despre opiniile celorlalți, ca să văd cum reacționează. 4. Mă simt supărat după o ceartă. Extroversia 1. Sunt sufletul petrecerilor. 2. Nu vorbesc prea mult. 3. Mă simt confortabil în preajma celorlalți. 4. Prefer să nu mă implic prea mult în mediul social. 5. Intru ușor în vorbă cu ceilalți. 6. Nu am prea multe de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
să leg ceea ce aflu din știri de experiența mea personală; 5. Mă gândesc adesea cum se leagă ceea ce aflu din știri cu alte lucruri pe care le știu deja. 18 Acest indicator a fost operaționalizat prin patru itemi: 1. Urăsc certurile; 2. Găsesc conflictele provocatoare; 3. Îmi place să discut în contradictoriu despre opiniile celorlalți, ca să văd cum reacționează; 4. Mă simt supărat după o ceartă. 19 În studiile de specialitate se întâlnesc doi termeni, conflict aversion și conflict avoidance; se
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
care le știu deja. 18 Acest indicator a fost operaționalizat prin patru itemi: 1. Urăsc certurile; 2. Găsesc conflictele provocatoare; 3. Îmi place să discut în contradictoriu despre opiniile celorlalți, ca să văd cum reacționează; 4. Mă simt supărat după o ceartă. 19 În studiile de specialitate se întâlnesc doi termeni, conflict aversion și conflict avoidance; se consideră că ei se pot folosi în variație liberă. În acest studiu, am optat pentru prima sintagmă: "aversiunea față de conflict". 20 Scala pentru extroversie este
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
noastre în spațiul european, situată la granița dintre cele trei imperii, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Țarist și Imperiul Otoman, jurnalistul pledează pentru echidistanță: "suntem adecă țară mică și săracă și trebuie să cunoaștem puțina noastră însemnătate, să nu ne amestecăm în certurile celor mari și să mărturisim, mai ales, anemia noastră"298. Prezentarea vieții politice din Anglia, Franța, Germania are scopul de a evidenția, prin contrast, avantajele și dezavantajele fiecărui sistem de guvernare în parte. Vorbind despre unitatea și organicitatea publicisticii eminesciene
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Studies in Quantitative Semantics, The M.I.T. Press, Cambridge, Massachusetts. Le Bart, Christian, (1998), Le discours politique, Presses Universitaires de France, Paris. Lefter, Ion Bogdan, (1998), ""Poetul național" între comunism și democrație", în Dilema, nr. 265, p. 6. Liiceanu, Gabriel, (1992), Cearta cu filozofia. Eseuri, Editura Humanitas, București. Livescu, Cristian, (1997), "Gazetăria eminesciană spațiul comunicării nesubliniate", în Convorbiri literare, nr. 1, p. 17. Lovinescu, Eugen, (1972), Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Lovinescu, Eugen, (1981), Istoria literaturii române contemporane, 3 vol
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
21. 94 Jurgën Habermas, Cunoaștere și comunicare, traducere de Andrei Marga, Walter Roth și Iosif Wolf, Editura Politică, București, 1983, p. 199. 95 Hilary Putnam, Langage and reality, vol. II, C.U.P., Paris, 1975, p. 1. 96 Gabriel Liiceanu, Cearta cu filosofia, Editura Humanitas, București, 1992, p. 50. 97 Viorel Guliciuc, Cadre în semiotica integratoare a discursului filosofic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999, p. 110. 98 Gheorghe Chivu, Considerații asupra limbajului bisericesc actual, Editura Academiei, București, 1997, p. 7
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prinți teritoriali ca și ceilalți și adesea mult mai puțin prestigioși decît ceilalți. Robert al II-lea (996-1031), Henric I (1031-1060) și Filip I (1060-1108) nu au o reputație bună în ochii istoricilor. Celui dintîi, celebru pe vremea sa pentru certurile conjugale, un călugăr contemporan i-a făcut un portret de credincios perfect; cel de-al doilea este cunoscut doar pentru că s-a căsătorit cu o prințesă rusoaică, Anna de Kiev, care a introdus în familia capețiană prenumele grec de Filip
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al treilea aspect a contribuit foarte mult Biserica, deja protectoare a mișcărilor de pace în secolul al XI-lea; Capețienii au știut să accepte în Franța reforma gregoriană și i-au susținut pe papii angajați atunci într-un mare conflict Cearta Investiturilor și, mai tîrziu, lupta dintre Sacerdoțiu și Imperiu cu împărații germanici, ostili reformei și dornici să controleze Italia. Strînsa alianță dintre rege și Biserică apare în timpul lui Ludovic al VI-lea, al lui Ludovic al VII-lea și al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Noua rivalitate pe tema coroanei Franței se înscrie deci într-un context de foarte veche ostilitate. Alți factori au alimentat-o, în special amenințarea continuă că Anglia, mare producătoare de lînă, apăsa asupra industriei textile din orașele flamande. Dar, dincolo de certurile feudale, dinastice sau economice, este vorba de un conflict fundamental între cele două mari monarhii feudale, pentru supremația în Europa: noi îl numim războiul de O sută de Ani. Războaiele. Războiul de O Sută de Ani și conflictul burgund Războiul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rezuma Augustinus, dar Arnauld ripostează distingînd între drept (cele cinci propoziții sînt condamnabile) și fapt (ele nu se găsesc în Jansenius). Pentru a apăra Port-Royal, Blaise Pascal scrie în 1656 Provincialele, pamflet feroce împotriva iezuiților, care are un succes enorm. Cearta jansenistă abia începe. Reluarea luptei împotriva Casei de Austria Războiul de 30 de ani și tratatele din Westfalia. Intervenția Franței în războiul de 30 de ani, care sfîșie Europa Centrală între 1618 și 1648, condiționează în mare măsură politica internă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să restabilească unitatea de credință, indispensabilă unității regatului. Se străduiește mai întîi, după cum a spus-o chiar el, "să distrugă jansenismul și să împrăștie comunitățile unde se ațîța acest spirit de noutate". În 1669 este înregistrat un armistițiu provizoriu. Dar cearta reîncepe la sfîrșitul secolului cu publicarea Reflecțiilor morale ale jansenistului Quesnel. În 1709, Ludovic al XIV-lea le dispersează pe călugărițele de la Port-Royal-des-Champs și distruge mănăstirea și, în 1713, obține de la papă condamnarea Reflecțiilor morale prin bula Unigenitus, dar vreo
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de altă parte, în arhitectura modernă a persoanei umane, nivelul capabil să facă priză pe obiectivitatea transcendenței, nivelul propriu-zis universal al persoanei a fost pierdut din vedere, lăsat în letargie, aproape evacuat. în parabola orientală a elefantului și a orbilor, cearta dintre credințe se stîrnește tocmai fiindcă, în perceperea transcendenței, actorii religioși își folosesc doar facultățile individuale, iar nu pe cele capabile de universal. De aceea, fiecare obține doar o reprezentare inevitabil diferită de a celorlalți referitoare la divin. Adusă la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
im observă că între fundamentaliștii islamici și adepții occidentali ai secularizării tari există un raport de oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său, fiecare arătîndu-l cu degetul pe celălalt, ceea ce accentuează atitudinile agresive de ambele părți. Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări reciproce. Pe de altă parte, An-Na'im face remarca importantă potrivit căreia tocmai atenția actuală a democrațiilor occidentale față de diversitate și specific cultural le angajează să conceapă/accepte teorii mai nuanțate ale secularizării
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rațiuni istorice, iar apoi ispitită să preia atribute ale puterii temporale, Biserica se lasă treptat și parțial atrasă într-un raport orizontal, intra-mundan și concurențial cu Imperiul, a cărui tensiune izbucnește, de-a lungul secolului al XI-lea, în cearta învestiturilor, apoi în secolul al XIV lea în conflictul dintre Papalitate și Ludovic de Bavaria. Dar chiar William of Ockham, adversar înverșunat al papei Ioan al XXII-lea și susținător al împăratului, considera că autoritatea spirituală și puterea temporală au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sădim pomi, lucrăm grădinile roditoare și, tăind lăstarii sălbatici ai viței de vie, o silim să Întinerească În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri, lupte și jafuri și-l folosim nu numai În jurul nostru, ci-l trimitem Înaripat și În depărtare, de pe metereze, din mâini puternice, sub formă de săgeți cu pene În coadă. După părerea mea aceasta Înseamnă cea mai ticăloasă viclenie a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sădim pomi, lucrăm grădinile roditoare și, tăind lăstarii sălbatici ai viței de vie, o silim să Întinerească În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri, lupte și jafuri și-l folosim nu numai În jurul nostru, ci-l trimitem Înaripat și În depărtare, de pe metereze, din mâini puternice, sub formă de săgeți cu pene În coadă. După părerea mea aceasta Înseamnă cea mai ticăloasă viclenie a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]