3,515 matches
-
care nu respectă indicațiile terapeutice; chirurgului - care uneori refuză nejustificat un bolnav la operație. Menționăm o regulă foarte bună, aplicată în țările din fosta URSS, prin care în cursul primului tratament antituberculos, la 5 luni de tratament, bolnavul este prezentat chirurgului toracic, care poate propune una din metodele chirurgicale: toracoplastie, rezecție, decorticare, pneumotorax terapeutic. Indicația chirurgicală nu este obligatorie, pneumoftiziologul putând conduce tratamentul medicamentos până la 7 luni. La 7 luni bolnavul este examinat din nou de către chirurgul toracic, a cărui decizie
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
tratament, bolnavul este prezentat chirurgului toracic, care poate propune una din metodele chirurgicale: toracoplastie, rezecție, decorticare, pneumotorax terapeutic. Indicația chirurgicală nu este obligatorie, pneumoftiziologul putând conduce tratamentul medicamentos până la 7 luni. La 7 luni bolnavul este examinat din nou de către chirurgul toracic, a cărui decizie terapeutică chirurgicală este obligatorie pentru bolnav și colegul ftiziolog. După operație bolnavul tuberculos se reîntoarce la ftiziolog pentru tratament de consolidare și dispensarizare. Aplicarea acestei reguli a dat rezultate bune, cu scăderea mortalității și morbidității aferente
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
bacteriologice. Aceste date pun în fața chirurgiei toracice probleme noi necunoscute anterior ce impun în primul rând conceptul că „vindecarea” tuberculozei pulmonare trebuie să fie clinică, radiologică și bacteriologică [121,170,171]. Din nefericire, cazurile de tuberculoză care ajung astăzi la chirurg în țara noastră sunt reprezentate de acele forme de boală la care, din motive mai mult sau mai puțin justificate, tratamentul medical a eșuat. Aceste greșeli terapeutice generează bolnavii declarați „irecuperabili”, cu leziuni hipercronice însoțite de multiple complicații, fiecare din
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
gigant rupt în pleură; apariția de pacienți cu asociere SIDA-TBC. În piesele de rezecție la cazuri negative și considerate vindecate (inclusiv la cazuri la 34 ani după „negativare”) am găsit bacili Koch vii și cultivabili. Modul de a gândi al chirurgului toracic, care nu acceptă ideea de „vindecare” completă a tuberculozei ci numai de stabilizare a procesului tuberculos, contravine modului de a gândi a rețelei de pneumoftiziologie din România. Între cauzele care au dus la actuala situație epidemiologică scăpată de sub control
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
anatomice a leziunilor, pe criteriul insuficienței funcționale respiratorii ce nu permite uneori nici măcar toracotomia, pe criteriul bacteriologic al lipsei oricărui tuberculostatic de rezervă, sau pe criteriul altor insuficiențe de organ. 6. Din nefericire, cazurile de tuberculoză care ajung astăzi la chirurg în țara noastră sunt reprezentate de acele forme de boală la care, din motive mai mult sau mai puțin justificate, tratamentul medical a eșuat. Aceste greșeli terapeutice generează bolnavii declarați „irecuperabili”, cu leziuni hipercronice însoțite de multiple complicații, fiecare din
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ilustrativ pentru realitatea crudă a endemiei tuberculoase din România de azi. 8. Deși regula este ca bolnavul să se întorcă la ftiziolog, noi propunem ca timp de 2 ani postoperator pacientul să vină la control la ftiziolog, dar și la chirurgul toracic care l-a operat, deoarece ftiziologul nu are experiența clinică și imagistică necesară interpretării imaginilor radiologice și CT postoperatorii. 9. Din cele aproximativ 25000-27000 cazuri noi de tuberculoză/an, ar trebui să se opereze 10%, adică 2500-2700 cazuri/an
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
amintite ale tuberculozei din România (inclusiv faptul că 1/3 din bolnavi au bacilli Koch polichimiorezistent, și 1/3 au bacili atipici), controlul epidemiologic va fi mult mai greu de obținut decât în anii 1950-1960. Generația actuală de ftiziologi și chirurgi toracici au de tratat o altă tuberculoză, mult mai severă, mai proteică, bacilii atipici dau forme atipice de boală mult mai greu de diagnosticat și de recunoscut. 11. În încheiere, dorim să subliniem o idee fundamentală pentru situația tuberculozei din
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Gheorghe Bungetzianu s-a prezentat la acel concurs pe care știa că-l va pierde. Dată fiind gravitatea endemiei tuberculoase din România cu particularitățile agravante pe care le-am amintit în capitolul Discuții și Concluzii, precum și lipsa unor tuberculostatice noi chirurgul toracic modern și orice medic care tratează tuberculoza are la dispoziție și posibilitățile vaste ale homeopatiei clasice și contemporane. DIATEZA TUBERCULINICĂ DUPĂ PROF. Dr. Doc. GHEORGHE BUNGETZIANU Celor trei diateze descrise de Samuel Hahnemann întemeietorul homeopatiei clasice, fapt petrecut la Sibiu
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de reperfuzie. Apariția radicalilor liberi de oxigen (superoxizi, peroxid) și a radicalilor hidroxil determină postrevascularizare un nou val de leziuni locale ireversibile, însoțite de afectare siste mică- gravă, insuficiență organică multiplă (în primul rând renală) și deces;implicarea insuficientă a chirurgului vascular în diagnosticul și tratamentul abdomenului acut chirurgical, decizia revenind în mare parte chirurgului digestiv (3). Ischemia acută entero-mezenterică reprezintă o complicație relativ rară, de regulă a arterosclerozei, reprezentând 1-2% din totalitatea bolilor gastrointestinale (3), aproximativ un caz la 1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
postrevascularizare un nou val de leziuni locale ireversibile, însoțite de afectare siste mică- gravă, insuficiență organică multiplă (în primul rând renală) și deces;implicarea insuficientă a chirurgului vascular în diagnosticul și tratamentul abdomenului acut chirurgical, decizia revenind în mare parte chirurgului digestiv (3). Ischemia acută entero-mezenterică reprezintă o complicație relativ rară, de regulă a arterosclerozei, reprezentând 1-2% din totalitatea bolilor gastrointestinale (3), aproximativ un caz la 1.000 de internări (4) sau 0,4% din laparotomiile de urgență (5). Incidența ischemiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
de aproximativ 2% (0,2-10%), cu mortalitate de 10%. Principalele cauze sunt: procedee de abord endovascular în cadrul radiologiei intervenționale; ligaturi inadvertente;reconstrucția aortei abdominale cu afectarea arterei mezenterice inferioare (ischemie de colon stâng). 37.3. Semne clinice și diagnostice Acțiunea chirurgului în aprecierea semnelor clinice și metodelor paraclinice de diagnostic trebuie subordonată vitezei de apariție a leziunilor ireversibile, secundare hipoxiei grave. Succesul tratamentului medico-chirurgical este subordonat intervalului optim de timp (4-6 ore) de la debut și nu de la prezentarea la spital a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
încă din copilărie, cunoscătoare a pianului, cu talent la pictură și literatură, a reușit întotdeauna să fie devotată adevărului științei și frumosului din artă. 27. Marta Trancu - Rainer (n. 1875, Târgu Frumos, județul Iași - d. 1950, București) Prima femeie medic chirurg din România. Fiica unor negustori armeni cu stare, ea a absolvit Facultatea de Medicină din Iași. A ocupat, prin concurs, un post de medic secundar în chirurgie și a început să profeseze, după ce a fost întâmpinată de dezaprobarea confraților bărbați
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de Medicină din Iași. A ocupat, prin concurs, un post de medic secundar în chirurgie și a început să profeseze, după ce a fost întâmpinată de dezaprobarea confraților bărbați, care considerau o glumă faptul că o femeie dorește să devină medic chirurg. S-a căsătorit cu celebrul anatomist și antropolog Francisc I. Rainer, întemeietorul Institutului de Antropologie din România. Mobilizată în Primul Război Mondial, cu gradul de maior, a realizat numeroase intervenții chirurgicale prin care a salvat sute de vieți. A condus
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
instalat în Palatul Regal, la cererea Reginei Maria. Suferind o plagă infectată din cauza deselor expuneri la infecțiile răniților, Regina a fost operată la mână de către prietena sa, Regina Maria. După încheierea războiului, Marta Trancu-Rainer a continuat să profeseze ca medic chirurg, dar paralel a practicat, la cabinetul său particular și ginecologia. În 1935 a fost primită în Academia de Medicină, recunoscându-i-se astfel activitatea de cadru didactic universitar. 28. Elena Văcărescu (n. 21 septembrie 1864 București- d. 17 februarie 1947
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
mașinică a lui Stelarc este discutată de către majoritatea teoreticienilor din perspectivă artistic-tehnologică, în termeni de „estetică a protezei”, pentru a defini demersul acestui tehnoartist ca „sculptor genetic” care „hipersensibilizează” corpul uman, ca „arhitect al spațiilor corporale interne” sau în calitate chirurg care mijlocește „implantul visului” sau „transplantul dorinței” (vezi Dery, 2000Ă. Acest capitol analizează și critică viziunea discursivă a lui Stelarc, care devine ideologie, și este interesat mai puțin de partea artistică a demersurilor acestuia, însă mai mult de ideologia procyborgică
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin chirurgie cosmetică și prin vizualul electronic. Așadar, își creează un corp fantomatic și fantasmatic, un asamblaj de o materialitate fluidă între elementul organic și tehnologia medicală și imaginală. Creațiile artistice devin, în acest context, produse ale tehnoștiinței, prin intervențiile chirurgilor plasticieni care produc artă, cu ajutorul laserului, din „pânza de carne”, dar și produse ale tehnoculturii prin care identitatea își relevă alteritatea. Acești chirurgi plastici creează conform unui model iconic computerizat care sintetizează trăsăturile faciale ale câtorva capodopere renascentiste. Astfel, artista
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
organic și tehnologia medicală și imaginală. Creațiile artistice devin, în acest context, produse ale tehnoștiinței, prin intervențiile chirurgilor plasticieni care produc artă, cu ajutorul laserului, din „pânza de carne”, dar și produse ale tehnoculturii prin care identitatea își relevă alteritatea. Acești chirurgi plastici creează conform unui model iconic computerizat care sintetizează trăsăturile faciale ale câtorva capodopere renascentiste. Astfel, artista își plasează propriul corp în centrul actului artistic, un atelier de creație sau un mediu artistic, un corp deteritorializat, deopotrivă obiect artistic, imagine
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai târziu, avem informații despre activitatea desfășurată de medicul Italian Giuseppe Antonio Pisani care, după ce a activat la Dresda, s-a angajat, în 1751, ca medic la curtea domnitorului Constantin Racoviță din Iași. Tot la Iași, a lucrat ca medic chirurg Ioan Benedict Lochmann, pomenit într-un document din 16 august 1758. Acesta s-a căsătorit cu o moldoveancă din Vaslui și a lăsat mai mulți fii din care unul a fost farmacist. Mulți boieri și negustori din Vaslui au apelat
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
pomenit într-un document din 16 august 1758. Acesta s-a căsătorit cu o moldoveancă din Vaslui și a lăsat mai mulți fii din care unul a fost farmacist. Mulți boieri și negustori din Vaslui au apelat la serviciile medicului chirurg Ioan Lochmann din Iași. În timpul domniei lui Alexandru Moruzi (1802-1806) s-a început vaccinarea jenneriană, de prevenire a variolei; în 1803 prin doctorul Gustav Carol Hesse și în 1804 prin doctorul Carol Frölich, acțiune cunoscută sub numele de “hultuire”, iar
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
popor, valorificarea resurselor naturale, înființarea unui muzeu, a unei biblioteci, a unei grădini botanice pe care o va realiza vasluianul Anastasie Fătu. Tot în același an, 1833, ia ființă «Comisia doftoricească» compusă dintr-un protomedic, patru medici de cvartat și chirurgul mamoș. Trebuie să menționăm că încă din 1813 se înființează în fiecare ținut “Casa Doftorilor” care va angaja medicii. Prin înființarea Comitetului Sănătății, la nivelul țării, se creează premisele unei asistențe sanitare de calitate. Regulamentul Organic prevede cinci departamente în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
medicali, 23 civili. În timpul războiului 1941 1945, Spitalul "Drăghici" cu 100 paturi (60 paturi pentru serviciul medical, maternitate și T.B.C. și 40 paturi pentru serviciul chirurgical), era deservit de următorii medici: Holban Alexandrina, medic primar interne; Severin Petru, medic primar chirurg; Speranța Gheorghe - medic secundar interne; David Mircea medic secundar chirurgie; Frăsineanu Octav - farmacist. (Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, Fond Serviciul Sanitar dos.4/1943). Un exemplu de abnegație și eroism l-a dat doctorul Petru Severin, care avea să moară
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
1890, absolventă a Facultății de Medicină din Iași, medic primar interne, coordonatoarea maternității, directoare adjunctă și directoare a spitalului 1939-1949 la Spitalul Vaslui; Ovanez Ioan, născut în 1906, absolvent al Facultății de Medicină din București în anul 1934, medic primar chirurg la Spitalul Vaslui, director spital 1947-1957; Pasternac Mauriciu, născut în 1904, absolvent al Facultății de Medicină din București în anul 1928, medic primar interne, șeful secției (1959-1968) la Spitalul Vaslui; Șapira Riven Strul, născut în 1910, Facultatea de Medicină din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
făceau în colaborare cu clinicile patronale, iar numele unor somități medicale se regăsesc frecvent în activitatea spitalului, cum ar fi: prof. dr. Gh. Chipail, prof. dr. Vladimir Buțureanu, prof. dr. Oscar Franche, prof. dr. Ion Iancu, prof. dr. Constantin Dolinescu (chirurgi renumiți), prof. dr. Constantin Strat, prof. dr. Constantin Negoiță (interniști), prof. dr. Gheorghe Lupașcu, prof. dr. Vasile Dobrovici (obstetrică-ginecologie), prof. dr. Emil Hurmuzache, acad. prof. dr. Ion Enescu, prof. dr. Marcel Burdea, prof. dr. Nicolae Trifan (pediatrie), prof. dr. Gh.
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
marele său prieten Carol Davila, de câte ori poposea aici (și se întâmpla foarte des) dovedea un mare interes și preocupare pentru dezvoltarea și emanciparea stabilimentului după cum denumea el spitalul. Dr. Thoma C Hepites; Bacalaureat în științe psihice și naturale, medic primar chirurg și mamoș, directorul spitalului Drăghici (1875-1888), profesor de teorie obstetricală la Școala de Moșit din București (institutul Maternitatea), este autorul manualului teoretic și practic „Arta moșitului”, printre primele tratate de acest gen editate în țară. În anul 1881, în timp ce lucra
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Vasile Andreescu. Licențiat al Facultății de Medicină din București (1907) și doctor în medicină cu teza „Accidente gravido-cardiace”, titlu obținut în anul 1910. Ajunge la spitalul Drăghici în anul 1918, după ce a participat activ la toate campaniile militare în calitate de medic chirurg, comandant de spitale militare, operând și îngrijind mii de bolnavi și răniți de pe front. A condus spitalul Drăghici timp de 21 de ani (1918 1939), deși a avut numeroase oferte pentru București, ca medic și organizator de sănătate publică în cadrul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]