3,274 matches
-
S.; faptul că în cursul lunii aprilie 1961, cunoscând că oile GAC din satul B. sunt bolnave, a făcut agheazmă la saivanul oilor cu așa zisul scop pentru a le însănătoși. Acest lucru l-a făcut la cerința stăruitoare a ciobanului GAC căruia îi era frică că vor muri din oi; în procesul recrutării vom folosi și faptul că are doi copii care urmează școala medie și care prin intervenția noastră, nu vor putea urma mai departe școli superioare. Toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Ursitorii sau Ursitoarele) și "acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de la Argeș, ajungând la concluzia că ea reprezintă un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca "destin implacabil". Motivul "testamentului ciobanului" există în toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la întâmplare. Astfel, baladele devin
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca "destin implacabil". Motivul "testamentului ciobanului" există în toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a confruntării "omului cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în ziua aceea s-a copt și, când au venit jidanii să întrebe, omu li-a spus că a trecut pe acolo când damana, și jidanii s-au întors, iar Maica Domnului a scăpat." O narațiune intitulată Soarele, luna, stelele. Ciobanul, mielul pune în legătură nașterea lui Hristos cu lumina și cu "un mieluț". "Maica Domnului s-a ascuns într-o peșteră, ca să n-o găsească jidanii, și a născut. La ea s-au coborât soarele, luna și stelele și au
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lui Hristos cu lumina și cu "un mieluț". "Maica Domnului s-a ascuns într-o peșteră, ca să n-o găsească jidanii, și a născut. La ea s-au coborât soarele, luna și stelele și au venit la rodini. Da un cioban era aproape și a văzut toate aceste. El a alergat toată ziua după un mieluț și, cum l-a prins, l-a adus Maicii Domnului. De aceea se vede pe icoană lângă dl Iisus Christos un mieluț." Dacă bobul de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. . Lazăr Șăineanu arătă că, în basmele noastre
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
multor tipuri de narațiuni în care apar ursitoarele constituie o etapă importantă în tabloul reprezentărilor destinului în proza populară românească. a. Ursitoarele - voci ale destinului Un prim tip include situațiile în care ursitoarele se constituie în voci ale destinului. Un cioban sau un boier (împărat) aude spusa ursitoarelor și întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele îi menesc astfel copilului: "prima: ani mulți
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
omorât. Baba, care-l salvase la naștere, îi iese din nou în cale și schimbă scrisoarea împăratului; astfel, împărăteasa îi dă de soție pe fiica sa. Soarta se află în centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile [G. Dem. Teoderescu]. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Basmul cu ursitorile [G. Dem. Teoderescu]. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel se întâmplă și în Ursitul sau în [Menirea ursitoarelor se împlinește] [Oprișan, IV]. Se poate reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
recunoaște, fără să-și dea seama, pe cel care i-a fost menit chiar de la naștere. Nimeni nu mai poate schimba nimic, târguiala este doar aparentă, personajele sunt mântuite de destin. Basmul nu se încheie însă cu nunta celor doi. Ciobanul își întreabă nevasta cu care între timp "făcuse patru copii, unul mai chipeș decât altul", de unde provine numele de nord ("care era totodată și un vestit magician, de vreme ce știa dinainte tot ce avea să se petreacă"), când fiul său era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Schott, cu următoarele comentarii: "Acest basm reprezintă una dintre cele două versiuni, probabil cea mai arhaică, a tipului. În cealaltă, de asemenea atestată în folclorul românesc, copiii sunt aruncați în apă (sau părăsiți în codru, sunt salvați sau crescuți de ciobani, apoi, trimiși, spre pierzanie, să înfăptuiască lucruri imposibile. În varianta Schott, splendoarea lor astrală - contrastând candid cu ruralitatea ambianței - e puternic marcată: trupurile lor luminează în beznă, soarele însuși se oprește în loc și-i privește fermecat." Aceeași situație și în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
va moșteni averea boierului care doarme), după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și îl abandonează într-o pădure, "la scorbura unui lemn borțos", gândind că va muri în scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat " Aflatul". Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e "Aflatul", plătește o sută de galbeni ciobanilor în schimbul băiatului si îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
scorbura unui lemn borțos", gândind că va muri în scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat " Aflatul". Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e "Aflatul", plătește o sută de galbeni ciobanilor în schimbul băiatului si îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână la care poposește băiatul; fără să-l trezească, citesc scrisoarea în care boierul ordona să fie ucis. Supărați pe faptul că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a pus pe unul să fugă ziua și pe altul noaptea. Iar pentru ca luna să nu vadă frumusețea fratelui ei și să se îndrăgostească, a orbit-o." Petele de pe chipul ei le-ar fi făcut într-o altă variantă, un cioban, care "a chiorât-o, zvârlind cu baligă în ea". Soarele rămâne mereu același, egal cu sine însuși, fără nici un fel de "devenire". Luna, dimpotrivă, este un astru a cărui viață e supusă legii universale a devenirii, a nașterii și a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ales, să asculte cum cântă un ciobănaș. Acesta îi vede semnele de pe corp atunci când se scaldă. Venind vremea să se mărite, împăratul dă sfoară în țară că o va da numai aceluia care-i va ghici semnele de pe trup. Un cioban spuse că "fata are soarele-n piept, luna-n spate și doi luceferi în cei doi umeri." Un boier răspunse că așa ar fi zis și el. Împăratul îi pune pe amândoi într-o cameră; ciobanul ce ronțăie flori cele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
semnele de pe trup. Un cioban spuse că "fata are soarele-n piept, luna-n spate și doi luceferi în cei doi umeri." Un boier răspunse că așa ar fi zis și el. Împăratul îi pune pe amândoi într-o cameră; ciobanul ce ronțăie flori cele, îi răspunde celuilalt că-și ronțăie nasul, așa că boierul, făcând la fel, se prezintă desfigurat în fața împăratului și iese din competiție. În basmul Prințesa și porcarul [Schott], o fată de împărat vrea să se mărite doar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
degradări, rezultate prin schimbarea identității (căci este categoric vorba despre o depreciere, despre o involuție care, în urma unei relații de impunere între două personaje, împinge "umanul" spre "sub-uman", spre "animalic", "vegetal" ori "mineral"), sunt proiectate pe un timp limitat." Un cioban păștea oile în basmul Ioan Voinicu [Oprișan, III]. Vine o pasăre și ciugulește, iar el prinde dragoste de pasărea care, parcă, îl îndemna s-o prindă. Când s-a mai dus cu oile, în locul păsării a venit o zână, care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
preotului s-au sedimentat în timp, funcționând astăzi mai mult sub forma unor exigențe comunitare. De altfel, nu numai preotul se bucură de un asemenea tratament, ci toți cei care au contact direct cu anumite aspecte secrete ale existenței: moașa, ciobanul, fierarul, solomonarul, cunoscătorii de carte etc. Alături de preot, în lumea tradițională mai funcționau și alte persoane care se ocupau cu folosirea cărții în scopul prezicerii: zodierii, păscălierii, solomonarii, prăvilarii. În general, aceștia erau printre puținii cunoscători de carte din comunitățile
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
acțiuni, situații arhetipale: călătoria, vânătoarea magică, coborârea în infern, rătăcirea în labirint, păcatul originar, pactul cu diavolul, jertfa creatoare, lumea ca teatru, viața ca vis - personaje: Isus, Lucifer, Adam, Eva, Iona, fiul risipitor; Orfeu, Pygmalion, Hyperion, Icar; Zburătorul, zâna, strigoiul, ciobanul mioritic; Oedip, Faust, Don Quijote, Don Juan ș.a. - aforisme, maxime: carpe diem, vanitas vanitatum, fortuna labilis, fugit irreparabile tempus. Cele mai multe motive literare au o circulație universală, determinând toposuri (locuri comune, clișee culturale). Toposurile pot fi clasificate în raport cu un canon estetic. Astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
domeniu nu este o figură de stil (Va urma Medicina, asemeni mamei ei.). Comparațiile pot fi: - simple: Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic (M. Eminescu); Lucian Blaga e mut ca o lebădă. (L. Blaga); Sfârșinduși povestirea, ciobanul [...] stătu iarăși închis în mâhnire ca mai înainte, fără bucurie și fără lumină, can negurile muntelui. (M. Sadoveanu) - dezvoltate propozițional: Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr / Așa el sprijină lumea și vecia întrun număr. (M. Eminescu); Ca și când sar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pentru ași construi personajele. Un loc privilegiat în ierarhia acestora îl ocupă Vitoria Lipan. Vitoria, ca și soțul ei, Nechifor Lipan, este o ipostază particulară a personajului colectiv, reprezentativă pentru profilul moral, pentru statutul psihologic și social ale comunității de ciobani din Măgura Tarcăului. Acești locuitori de sub brad, care stau în fața soarelui cu o inimă ca din el ruptă, sunt caracterizați printr o inteligență nativă, prin tărie de caracter, forță morală, dârzenie și mândrie. Toate aceste însușiri sunt atribuite și protagonistei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stâne, pe care poetul le contempla adesea în peregrinările sale meditative: „La stână mestecau tăcerea câinii Și cât de arzător umplea plămânii Ozonul scurs pe palele de vânt.” Undeva, Labiș își amintește cum, în timpul războiului, turmele satului erau aduse de către ciobani pricepuți în locuri ascunse prin munți. Trei dintre acești ciobani bătrâni, trădați de cineva, plătesc cu viața lor îndrăzneala de a divulga dușmanilor secretul. Din realitatea dură a vieții, imaginea ciobanului alunecă ușor în legendă. Poetul își amintește timpul când
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
meditative: „La stână mestecau tăcerea câinii Și cât de arzător umplea plămânii Ozonul scurs pe palele de vânt.” Undeva, Labiș își amintește cum, în timpul războiului, turmele satului erau aduse de către ciobani pricepuți în locuri ascunse prin munți. Trei dintre acești ciobani bătrâni, trădați de cineva, plătesc cu viața lor îndrăzneala de a divulga dușmanilor secretul. Din realitatea dură a vieții, imaginea ciobanului alunecă ușor în legendă. Poetul își amintește timpul când „veneau la joc ciobanii, cu cămășile înnegrite de unt și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
amintește cum, în timpul războiului, turmele satului erau aduse de către ciobani pricepuți în locuri ascunse prin munți. Trei dintre acești ciobani bătrâni, trădați de cineva, plătesc cu viața lor îndrăzneala de a divulga dușmanilor secretul. Din realitatea dură a vieții, imaginea ciobanului alunecă ușor în legendă. Poetul își amintește timpul când „veneau la joc ciobanii, cu cămășile înnegrite de unt și cu baltage. Venea câteodată și unul molâu. Tare ca ursul, dar molâu și scârbit. Cânta: „Ciobănaș la oi am fost / I-
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]