5,141 matches
-
principalele elemente ale contribuției politologului german: Thomas M. Dietz, op. cit, pp. 202-203; Camilla Sandström, op. cit. (2001), p. 125; Camilla Sandström, op. cit. (2003); Karl-Magnus Johansson și Peter Zervekis, op. cit. (2002), p. 11. 696 Christophe Lécureuil, op. cit., p. 186. 697 Loc. cit. 698 Robert Ladrech, op. cit. (1998), p. 62. 699 Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele, Erol Kulahci și Cédric Van de Walle, op. cit., p. 138. Vezi, în special, pp. 125-138 pentru dezvoltarea argumentului. 700 Simon Hix, op. cit. (1997), pp. 196-197. 701 Loc.
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
698 Robert Ladrech, op. cit. (1998), p. 62. 699 Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele, Erol Kulahci și Cédric Van de Walle, op. cit., p. 138. Vezi, în special, pp. 125-138 pentru dezvoltarea argumentului. 700 Simon Hix, op. cit. (1997), pp. 196-197. 701 Loc. cit. 702 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1997), pp. 196-197. 703 Karl-Magnus Johansson și Peter Zervekis, op. cit., p. 11. 704 Robert Ladrech, op. cit. (2002), pp. 81-96. 705 Gary Marks, "Conclusion: European Integration and Political Conflict", în Gary Marks și Marco
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Ladrech, op. cit. (1998), pp. 62-63. 709 Simon Hix, op. cit. (1995), p. 542. 710 Ibidem, p. 539. 711 Hans Keman, "Explaining miracles: third ways and work and wellfaire", în West European Politics, vol. 26, nr. 2, 2003, p. 116. 712 Loc. cit. 713 Simon Hix și Cristopher Lord, op. cit. (1997), p. 195. 714 Stefano Bartolini, op. cit., pp. 33-37. 715 David Hanley, op. cit. (2004), p. 248. 716 Robert Ladrech, op. cit. (2000), pp. 83-86. 717 Ibidem, pp. 60-73. 718 Simon Hix, op. cit. (1995), p.
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
p. 2. 11 A. Rosmini, Introducere în filosofie, Prefață, op. cit., p. 19. 12 Mario D'Addio, Intorduzione la Politica prima, Opere di Antonio Rosmini, vol. 35, Centro di Studi Rosminiani Stresa, 2003, p. 20. 13 A. Rosmini, Politica prima, op. cit; p. 363. 14 A. Rosmini, Filosofia della politica, op. cit., p. 121. 15 A. Rosmini, Introducere, Prefață, op. cit., p. 18-19. 16 A. Rosmini, Scritti politici, Stresa, Edizioni Rosminiane, 1995, p. 21. 17 A. Rosmini, Introducere în filosofie, Prefață, p. 20 18
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Tommaseo, Sansoni, Firenze, pp.129. Ciampini, în La vita di N. Tommaseo, Firenze, 1945) care prezintă cu acuratețe și relația cu Rosmini. 32 Scrisoare adresată lui N. Tommaseo, în 17 octombrie 1832, în Epistolario, vol. IV, n. 1807, p. 423; cit. de R. Ciampini, Studi e ricerche p. 159. 33 Scrisoare către Tommaseo, 6 ianuarie 1833, p. 475: "Pe scurt, numai Dumnezeu în toate lucrurile: et exaltabitur dominus solus". 34 La scuola cattolico-liberale, cit., p. 272 35 Imaginea celor cinci plăgi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Epistolario, vol. IV, n. 1807, p. 423; cit. de R. Ciampini, Studi e ricerche p. 159. 33 Scrisoare către Tommaseo, 6 ianuarie 1833, p. 475: "Pe scurt, numai Dumnezeu în toate lucrurile: et exaltabitur dominus solus". 34 La scuola cattolico-liberale, cit., p. 272 35 Imaginea celor cinci plăgi ale lui Hristos răstignit pe cruce, de străveche origine patristică, i-a fost dictată lui Rosmini de discursul Papei Inocențiu al IV-lea la Conciliul de la Lyon, după cum a mărturisit autorul în Risposta
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pp. 120-160; G.P.Bognetti, La genesi dell'"Adelchi" e del "Discorso" e il pensiero storico politico del Manzoni fino al 1821, în "Archivio storico lombardo", a. LXVIII-LXXIX (1951-52), pp. 45-153; E. Passerin d'Entréves, Manzoni indagatore e storico della libertà, cit.; B. Boldrini, La formazione del pensiero etico-storico del Manzoni, Firenze, 1954. 39 După cum reiese din scrisoarea pe care Rosmini i-a adresat-o lui M. Parma, în 4 octombrie 1832, în Epistolario, vol. IV, pp. 400-401. 40 Apud. A. Rosmini
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
22 14 V. Jinga, "Dinamica economiei cooperatiste", Brașov, 1941, p. 23 15 Hans H. Munkner "Co-operative principles and cooperative law", Ed. Friedrich Ebert Stiftung, Marburg, 1981, p. 54 16 Hans H. Munkner, op. cit., p. 37 17 Hans H. Munkner, op. cit p. 59 18 Hans H. Munkner, Op. cit., p.78 19 Hans H. Munkner, Op. cit., p. 83 20 N. Ghiulea, "Asigurările agricole", București, 1930, p. 42 21 G. Maldenatz, "Istoria gândirii cooperative", București, 1935, p. 135 22 Giorgio Amadei, "Cooperazione per
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
avut ghinion, cum spuneam, a plouat cu găleata până în noaptea de Paște. Nici n-am ajuns la plajă decât duminică pe la prânz, înainte de plecarea înapoi. Erau doar câțiva inși rătăciți la țărm, tot felul de schilozi, și m am cru cit când am văzut că înota cineva în mare, pe frigul ăla. Era o fată, țin minte, ne-am crucit cu toții, normal, când am văzut-o. O inconștientă! Clara își simțea obrajii arzând și capul bubuind. Se uita de jur împrejur
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
une indignation profonde est le sentiment du Divan, du Serail et de tous leș Corps des Ulemas. La fureur est le partage du Peuple. On crie plus que jamais à la trahison, à la perfidie", firește, la adresa francezilor (cf., loc.cit., p. 65). 31 Cf., Boris Mouravieff, L'Alliance Russo-Turque au milieu des guerres napoléoniennes, Préface de Carl J. Burckhard, Neuchatel, 1954, p. 17 și urm; Erwin Oberländer, Rußland und Paul I. bis zum Krimkrieg 1796-1855, în "Handbuch der europäischen Geschichte
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de vreme ce "și consideră îl Termemetro di tutte le Negoziazioni dè Gabinetti dell'Europa" (s. Ven.C.)66. cifra, probabil exagerată, totuși n. Ven.C.), e corispondente Summa all' Imp[eria]le Erario" (cf., raportul său din 31 iulie 1795, în loc.cit., f. 83). 62 Loc. cît., f. 83v. 63 Cf., raportul său din 14 august 1795, în loc. cît., f. 85. 64 Deoarece, explică Nicolo Venier, "molti, e rifflessibili sarebbero li sacrifizj che ne verrebbero în conseguenza per Essa, e che comprometterebbero
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
1795, în loc. cît., p. 51. 148 Martens, op. cît., Vol. VI, p. 80-81. 149 Ibidem, p. 87. 150 Cf., Europe and the Porte, Vol. I, p. 67, 95-98. 151 Cf., raportul lui Mouradgea d'Ohsson, din 5 noiembrie 1795, în loc.cit., p. 113. 152 Loc. cît. legătură cu valoarea acelor declarații, "îl ajouta que s'étoit officiellement qu'il donnoit cette assurance positive au Ministère Ottoman"153. În schimb, însărcinatul cu afaceri al Prusiei, von Knobelsdorff, avea o altă explicație a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
rege, din 25 iulie 1798, în Europe and the Porte, Vol. ÎI, p. 60. 124 Diplomatul suedez era convins că "jamais le Divan n'osera ouvrir cette Porte (Strâmtorile n. Ven.C.) à șes voisins" (s.Ven.C.) (cf., loc.cit.). 125 Cf., raportul lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson, din 10 august 1798, în loc. cît., p. 67. 126 Cf., în acest sens, Serge Goriainov, Le Bosphore et leș Dardanelles. Etude historique sur la question des Détroits. D'après la correspondance diplomatique
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
exacta a tatalui meu, despre care am aflat abia dupa decesul acestuia ca a fost, inainte de razboi, membru al P.S.D. Atit in discutiile pe care le-am purtat la C.C. al P.C.R., cind mi s-a pus aceasta problema, cit si la Serviciul Personal al Universitatii, cind mi s-a cerut sa dau informatii in legatura cu situatia tatalui meu, vorbindu-mi-se despre o excludere a sa din partid, nu am fost in masura sa o fac. In aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trei camere (dintre care una fara ferestre) si baie cu W.C. (de asemenea fara fereastra) la parter, doua camere, W.C. si pod la etajul intii si spalatorie si bucatarie la mansarda, toata locuinta fiind incalzita cu lemne. In toata perioada cit am domiciliat in str. Leon-Voda nr. 34, am locuit impreuna cu alte trei si chiar patru familii (doua sau trei familii in cele trei camere de la parter; familia mea, compusa la inceput din patru, apoi din trei persoane, in cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
in care, conform legii, nici un membru al conducerii superioari de Partid si de Stat nu putea si nu poate fi angrenat in practicarea jocurilor de noroc. Interdictia este prevazuta atit in „Programul PCR“ (Partea a VI-a, „Dezvoltarea democratiei socialiste“), cit si in Carnetul de elev, la pct. 15 al Indatoririlor: „Se interzice elevului de la cursurile de zi fumatul, frecventarea barurilor, cafenelelor, cazinourilor si praticarea jocurilor de noroc.“ 5. La intrebarea aceasta, am raspuns partial mai sus. Revin asupra imprejurarii ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Chicago, 1991, p. 158. 40 Ferenț, E. Managementul comerțului, Note de curs. 41 Balan, C, Logistica mărfurilor, Editura Uranus, București 2002. 42 Johnson, J., ș.a., Contempcrary Physical Distribution. The Petroleum Publishing Co., Oklahoma, 1977, p. 26. 43 Bălan, C., Op. cit, p. 188-189. 44 Putz, E., Bazele comerțului interior, Editura Mirton, Timișoara, 2003, p. 144. 45 Rusu, C., Op. cit., p. 111-112. 46 Prelucrare după Putz, E., Bazele comerțului interior, Editura Mirton, Timișoara, 2003. 47 Ibidem. 48 Ristea, A.L. ș.a. Op .cit
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
semnat la Paris, de către ministrul de externe francez Pierre Laval și ambasadorul sovietic în capitala franceză Vladimir Potemkin, Tratatul de asistență mutuală între Franța și Uniunea Sovietică. Acest document stipula faptul că 53 Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, op. cit , p. 8. 54 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916 - 1938Ă, București, Editura Silex, 1996, p. 111. 55 Armand Călinescu, Însemnări politice 1916 - 1939, (editor: Alexandru - Gheorghe Savu Ă, București, Editura Humanitas, 1990, p. 228. 56 Ibidem. 39 36
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
semnat tratatul, demiterea diplomatului român fiind considerată ca o dovadă că România își reorientase politica externă , deși politică externă românească păstra aceleași linii directoare 103. 101 Pentru mai multe detalii a se vedea de exemplu Em . Bold , I. Ciupercă, op. cit, p. 139 - 140; Marius Hriscu, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008, p. 7374. 102 Raoul Bossy, Amintiri din viața diplomatică (1918-1940Ă , vol.I (19181937Ă , București, Editura Humanitas, 1993, p. 263. 103 I.Ciupercă, N.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
semnat la Paris, de către ministrul de externe francez Pierre Laval și ambasadorul sovietic în capitala franceză Vladimir Potemkin, Tratatul de asistență mutuală între Franța și Uniunea Sovietică. Acest document stipula faptul că 53 Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, op. cit , p. 8. 54 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916 - 1938Ă, București, Editura Silex, 1996, p. 111. 55 Armand Călinescu, Însemnări politice 1916 - 1939, (editor: Alexandru - Gheorghe Savu Ă, București, Editura Humanitas, 1990, p. 228. 56 Ibidem. 39 36
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
semnat tratatul, demiterea diplomatului român fiind considerată ca o dovadă că România își reorientase politica externă , deși politică externă românească păstra aceleași linii directoare 103. 101 Pentru mai multe detalii a se vedea de exemplu Em . Bold , I. Ciupercă, op. cit, p. 139 - 140; Marius Hriscu, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008, p. 7374. 102 Raoul Bossy, Amintiri din viața diplomatică (1918-1940Ă , vol.I (19181937Ă , București, Editura Humanitas, 1993, p. 263. 103 I.Ciupercă, N.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
partida dublă, românește - franțuzește, ca în numărul anterior; trimitem dar pe lector la pag. VI, VII, 106, 162 și 273 din Questions Contempo-raines par Ernest Renan, 2-eme edition, Michel Levy, Paris; la pag. 197, 198 și următ. din "Guardia", oper. cit. în fine, fără voia noastră sîntem siliți înainte de a termina să deziluzionăm chiar pe rectorul Universității, căruia conferențiarul [î]i adresează o meritată laudă în finele discursului. Ei bine, nici meritele, nici etatea, nici activitatea onor. d. Zalomyt n-au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Manolescu, Velescu, Notara, precum și doamnele Eufr. Popescu și M. Constantinescu avut-au fiecare, după merit, partea sa de aplauze. Ținem a vedea piesa a doua oară pentru a putea face o dare de seamă amănunțită și conștiințioasă. [10 octombrie 1881] ["CIT DESPRE ȚARA... "] "Cît despre țară, d. Brătianu ar sta mult și bine la putere". Iată o vorbă a noastră căreia "Romînul" [î]i dă o tălmăcire cu totul proprie a lui. Protivnicii noștri au recunoscut și proclamat că-n orice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
viețuit optzeci de ani un bărbat numit Veniamin, nevoindu‑se la culme. El s‑a Învrednicit de darul vindecărilor. Oricine peste care Își punea mâna sau Îi dădea untdelemn după ce‑l binecuvânta, se izbăvea de orice boală. Acest om, Învredni‑ cit de o astfel de harismă, Înainte cu opt luni de moarte s‑a Îmbolnăvit de hidropică și trupul lui s‑a umflat așa de mult, că părea un altfel de Iov. Luându‑ne deci episcopul Dioscur, atunci era preot În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să fie Încurajați și mângâiați văzând că cele mai strălucite și sfinte persoane au suferit la fel și chiar mai mari nenorociri. Al șaptelea, pentru ca atunci când suntem Îndemnați să privim virtutea drepților, și când ni se zice : imitați pe feri‑ citul Petru, imitați pe fericitul Pavel, mărimea faptelor lor să nu ne facă a crede că au fost de o altă natură decât a noastră și că ne e cu neputință de a imita aceste mari modele. Al optulea, În fine
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]