6,563 matches
-
principale (McIntosh, Gupta, 1990, p.147): 1. Resurse naturale. Această categorie determină în mod fundamental oferta și reprezintă resursele naturale de care dispune fiecare zonă pentru utilizare și pentru atragerea turiștilor. Între elementele de bază ale acestei categorii se află: clima, ciudățenii geografice, terenul, flora, fauna, întinderi de apă, plaje, frumuseți naturale, ape termale și curative. 2. Infrastructura. Constă în toate rețelele de construcții și instalații subterane și de suprafață din categoria rețelelor de alimentare cu apă curentă, sisteme de drenare
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Resursele naturale exercită însă cu siguranță un impact puternic asupra amenajării, atât ca element - cheie în cadrul strategiilor de diferențiere (ciudățenii geografice, flora, fauna, ape termale), determinând astfel dispunerea infrastructurii și suprastructurii, cât și ca elemente în funcție de care trebuie adaptate construcțiile (clima, terenul). Aceste elemente nu sunt însă decât în mod excepțional supuse direct activităților de amenajare radicale; cu siguranță, nu sunt produsul acestor activități. Folosirea resurselor turistice este de o importanță majoră. Se pot amenaja complex zonele și se pot instala
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
este mai bine să le construim chiar de la început cu dimensiunile adecvate, în loc să le facem mici, în scurt timp devenind necorespunzătoare, trebuind să fie distruse și înlocuite cu altele mai mari. Drumurile trebuie să fie perfecte, din materiale care suportă clima chiar în cele mai rele momente, nivelate corespunzător și cu sistem de canalizare a apei, construite conform standardelor internaționale care garantează securitatea lor. Semnalizarea: În planificarea rețelei de drumuri trebuie luate în considerare rutele turistice sau pitorești, care corespund peisajelor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și o industrie de prelucrare a plutei, slab reprezentată. Aceste activități nu creau o unitate funcțională prea mare, astfel încât s-au dezvoltat doar puține căi de acces pe coastă sau între aceasta și orașele din interiorul țării. Totuși, coasta și clima erau extrem de atrăgătoare, ceea ce, alături de prețurile relativ scăzute, a determinat sosirea turiștilor pe timp de vară, în perioada postbelică. Cererea a depășit totuși oferta, regiunea nefiind bine echipată pentru asemenea activități. Totuși, au existat cazuri în care s-a construit
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
mai adesea, se practică o diferențiere după nivelul veniturilor turiștilor, rezultând ca extreme stațiuni de lux și stațiuni destinate elevilor, de exemplu. Diferențele de amenajare între aceste două extreme sunt vizibile. Amenajări particulare apar și ca urmare a diferențelor de climă, folosirii materialelor de construcție locale, specificului cultural. Recurgerea la modelare, la ilustrarea unui stereotip al dezvoltării stațiunilor, este utilă prin existența unui punct de reper atât în evaluare, cât și în propunerea unui nou plan de amenajare a stațiunilor. Infrastructura
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
ale agrobiocenozei stabilitatea și complexitatea sunt cele care influențează cel mai mult combaterea integrată. Gradul de stabilitate este determinat de tipul de cultură, de metodele agrotehnice, de schimbările în modul de utilizare al terenurilor, de condițiile climatice. Exceptând factorii de climă, toți ceilalți factori pot fi influențați și dirijați de către om în combaterea integrată. Durata perioadei de vegetație a culturii, ca producător primar al agrobiocenozei are o importanță mare, întrucât determină tot complexul de microorganisme, ce apare pe parcurs. Pornind de la
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
a atmosferei. Dacă în ceea ce privește compoziția sa chimică, atmosfera nu a prezentat de-a lungul timpului o variabilitate semnificativă, în schimb ea are o structură stratificată și prezintă o variabilitate spațială a principalilor parametri. Atmosfera este sediul genezei vremii și a climei, influențând astfel toate celelalte componente ale geosistemului. Fenomenele și procesele climatice contribuie masiv la formarea unor unități sistemice spațiale, care au un caracter specific al temperaturii, precipitațiilor și dinamicii aerului. O seamă de fenomene excepționale ca: temperaturile extreme, ploile torențiale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
tropicali ș.a., diversifică vremea și au efecte negative asupra activităților umane. În felul acesta, alături de relief, climatul condiționează repartiția geografică a populației și activităților ei. Față de ritmurile lente, specifice în general componentelor abiotice, aerul, vremea și în ultimele decenii chiar clima, prezintă o dinamică extrem de rapidă, la care activitățile umane au o contribuție însemnată. d) Apa (hidrosfera). Învelișul de apă s-a format prin interacțiunea scoarței terestre cu atmosfera și radiația cosmică, fiind prezent, în toate cele trei stări fizice, în
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
om, în condițiile în care, în mod natural, ele s-ar fi menținut într-o latență de lungă durată. 1.3.1. Degradarea meteorologică și climatică locală, regională, globală Deși în mod natural majoritatea caracteristicilor elementelor climatice, ale vremii și climei nu sunt determinate antropic, pe căi specifice omul influențează mereu mai mult și în sens negativ atmosfera. Astfel, defrișările și despăduririle masive, mecanizarea și chimizarea agriculturii, intensificarea industriei extractive, dezvoltarea și intensificarea industriei de prelucrare, exploatarea progresivă a motoarelor cu
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Accentuând rolul factorilor de mediu în declanșarea și întreținerea unor instabilități recurente în zonele de stepă și silvostepă ale Eurasiei, cercetătorul Marcu Botzan constata că perioadele de migrații ale sarmaților și anterior ale sciților, corespund unui interval de răcire a climei, devenită rece și umedă, nivelul Mării Negre înregistrând în intervalul temporal respectiv ceea ce se numește “regresiunea dacică” (-4m), începută pe la 1200 î. Hr. și încheiată în secolul al III-lea d.Hr., când începe așa-numita “transgresiune valahă” (până la nivel zero), aflată
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
mare decât în trecut) are cauze exclusiv antropogene. Diversitatea biologică actuală este rezultatul variabilității genetice în populațiile naturale. Biodiversitatea globală a crescut în timp geologic. Biodiversitatea locală poate crește prin imigrație și scădea prin emigrație. Cauzele extincțiilor sunt: * Naturale (modificarea climei, modificarea habitatului, prădare/competiție, boli); * Antropice (distrugerea, fragmentarea și degradarea habitatelor, poluare, schimbarea globală a climei, supraexploatare/vânare excesivă, atacul prădătorilor/competitori introduși de om); * Sinergice (ploaie acidă, defrișare, braconaj) (Fig. 2). Studiul biodiversității a luat avânt la nivel regional
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
populațiile naturale. Biodiversitatea globală a crescut în timp geologic. Biodiversitatea locală poate crește prin imigrație și scădea prin emigrație. Cauzele extincțiilor sunt: * Naturale (modificarea climei, modificarea habitatului, prădare/competiție, boli); * Antropice (distrugerea, fragmentarea și degradarea habitatelor, poluare, schimbarea globală a climei, supraexploatare/vânare excesivă, atacul prădătorilor/competitori introduși de om); * Sinergice (ploaie acidă, defrișare, braconaj) (Fig. 2). Studiul biodiversității a luat avânt la nivel regional, în anii 1980, odată cu înțelegerea rolului economic al diversității plantelor, animalelor și microorganismelor. La nivel global
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
XIX-XX 140 milioane de hectare; în China, tăierea a 85 milioane de hectare în secolul al XX-lea a dus la extinderea consecutivă a podișului de loess; în Rusia Europeană (1915) au fost deforestate 67 milioane de hectare, rezultând răcirea climei. În regiunile ecuatoriale și subecuatoriale, unde s-a practicat agricultura itinerantă, situația este cea mai dramatică. Sunt defrișate sau incendiate terenuri care se folosesc 3-5 ani, după care sunt abandonate. Solul epuizat se reface pe cale naturală după 8-12 ani. Pădurile
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
o valoare economică prin masa lemnoasă ce poate fi exploatată. Pădurea are un rol însemnat în reglarea și menținerea echilibrului ecologic pe mari suprafețe, de aceea aproximativ 50% din pădurile României sunt încadrate în categorii de protecție (a apei, solului, climei, genofondului și ecofondului). Pădurile României sunt o puternică barieră antientropică, oferind efecte benefice cu mult în afara granițelor țării. Astfel, în România, raportul dintre emisiile de dioxid de carbon și absorbția acestui gaz de către păduri este cu mult mai mic decât
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vest; Podișul Central Moldovenesc, cu relief înalt și masiv, cu suprafețe structurale și altitudini de 350-450 m, în partea de sud Altitudinea maximă este de 556 m la Dealul Holm iar cea minimă de 28 m la confluența Jijia - Prut. Clima Datorită poziției geografice, clima județului Iași are un caracter continental destul de pronunțat, integrându-se condițiilor climatice ale Podișului Moldovei, cu variații ale temperaturii între -36°C și 40°C. Clima este influențată de prezența maselor anticiclonilor continental și atlantic. Vara
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu relief înalt și masiv, cu suprafețe structurale și altitudini de 350-450 m, în partea de sud Altitudinea maximă este de 556 m la Dealul Holm iar cea minimă de 28 m la confluența Jijia - Prut. Clima Datorită poziției geografice, clima județului Iași are un caracter continental destul de pronunțat, integrându-se condițiilor climatice ale Podișului Moldovei, cu variații ale temperaturii între -36°C și 40°C. Clima este influențată de prezența maselor anticiclonilor continental și atlantic. Vara predomină timpul secetos cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
iar cea minimă de 28 m la confluența Jijia - Prut. Clima Datorită poziției geografice, clima județului Iași are un caracter continental destul de pronunțat, integrându-se condițiilor climatice ale Podișului Moldovei, cu variații ale temperaturii între -36°C și 40°C. Clima este influențată de prezența maselor anticiclonilor continental și atlantic. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate; iarna, zona județului este acoperită de mase de aer reci dinspre nord-est și nord. Valoarea medie anuală a temperaturii în perioada 1901- 1990 fiind
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din cadrul rezervației sunt brune argilo-iluviale tipice. Solurile sunt profunde și foarte profunde. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de pârâul Răchita, afluent al Sacovățului care se varsă în pârâul Bârlad. d) Aspecte climatologice: rezervația este situată în sectorul de climă continentală. Iernile sunt reci, dominate de masele de aer ale anticiclonului euroasiatic cu circulație nordică și nord-estică, cu viscole puternice. Verile sunt calde și dominate de perioade secetoase, precipitațiile cad sub forma de averse în timpul verii. Temperatura medie anuală: 8-9
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
argiloiluvial pseudogleizat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului superior al Bahluiului. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul verii un debit scăzut iar uneori seacă. d) Aspecte climatologice: teritoriul rezervației se încadreză în sectorul de climă temperat continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și a celui continental temporar maritim, și anume climatul de dealuri și podișuri, mai precis ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (II B p); temperatura medie anuală 8,5
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din amestecul rocilor sus menționate. b) Aspecte pedologice: sol brun luvic tipic, slab moderat până la puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Siret. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. d) Aspecte climatologice: se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și a celui continental temporar maritim, și anume climatul de dealuri și podișuri, mai precis ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei; temperatura medie anuală 8șC, amplitudinea termică anuală 23,2șC
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
1. Scurgerea medie de aluviuni în suspensie=0,5-1,0 t.ha -1 .an -1 . Tipul de regim hidric: “de luncă”; bilanțul hidric: “de luncă est-europeană”; tipul de regiune cu apă subterană = (qh) pietrișuri din șesuri aluvionare. d) Aspecte climatologice: climă de dealuri și podișuri cu altitudini în jur de 200 m. Radiația globală: 115-117,5 kcal.cm-2 (sume anuale medii). Durata strălucirii soarelui: 2000 ore (sume anuale medii). Nebulozitate: 5,5 zecimi. Precipitații medii anuale: 520 mm. Temperatura medie anuală
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
un strat de sol subțire. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este renzina litică și litosol. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bahlui. d) Aspecte climatologice: rezervația se încadrează în sectorul de climă continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și influența climatului continental temporar maritim; temperatura medie anuală: 9°C, temperatura maximă absolută: 39,4°C, temperatura minimă absolută: -30,2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15-17 aprilie
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bârlad. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul verii un debit scăzut iar uneori seacă. d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume tipul de clima II Bp 2, adică districtul continental de dealuri acoperite cu păduri caracterizat de ierni aspre cu precipitații de 550 580 mm și amplitudine termică medie anuală de 24°C, temperatura medie anuală: 9,4°C, temperatura maximă absolută: 38,9
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
C, durata medie a perioadei bioactive: 290 zile (25.02 10.12), data medie a primului îngheț: 25.10, data medie a ultimului îngheț: 17.04, precipitații medii anuale: 557 mm. II. BIOCENOZA Datorită vechimii și condițiilor de sol și climă, flora și vegetația fânețelor are un caracter pregnant ponto-sarmatic. Fondul îl constituie elementele eurasiatice și europene, dar specificitatea o imprimă elementele continental-pontice și submediteraneene. Este vorba de un amestec de specii mezoxerofile cu unele elemente de pădure, iar pe porțiunile
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
este brun, eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de pârâul Rebriceaafluent al Vasluiului care se varsă în râul Bârlad. d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume tipul de clima II Bp 2, adică districtul continental de dealuri acoperite cu păduri caracterizat de ierni aspre cu precipitații de 550-580 mm și amplitudine termică medie anuală de 24°C, temperatura medie anuală: 9,4°C, temperatura maximă absolută: 38,9°C
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]