5,610 matches
-
el să moară. Mal îl ura prea mult ca să-i dea satisfacție și era prea preocupat să se roage pentru o moarte fulgerătoare și lipsită de chinuri a fiecărui supraviețuitor de la Buchenwald, pentru totala curmare a amintirilor acestora și a coșmarurilor sale. Bătrânul a murit în octombrie. Fratele lui Mal, Desmond, regele mașinilor la mâna a doua din Sacramento, i-a trimis o telegramă bogată în invective religioase. Se încheia cu cuvinte de dezmoștenire. Două zile mai târziu avea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
facă inutilă prezența interpretului. Mal a interogat-o singur pe Celeste. Au discutat despre un singur subiect: prostituția la care fusese supusă de un locotenent-colonel SS, Franz Kempflerr - prețul supraviețuirii ei. Istorisirile Celestei, expuse cu amănunte picante, i-au ucis coșmarurile mult mai eficient decât fenobarbitalul de contrabandă cu care se îndopa de săptămâni bune. Ele l-au excitat, l-au dezgustat, l-au făcut să-l urască pe colonelul nazist și să se urască pe sine însuși pentru că devenise un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu găurice? Considine îl fixă intens, cu buzele tremurându-i. Buzz nu clipi. Avea gura uscată. Duel mexican. Jumate-jumate: Considine sau Dragna. Poate că mai amâna puțin să semneze acordul împotriva Pericolului Roșu. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL ZECE Două nopți de coșmaruri și o zi plină de fundături. În cele din urmă a trebuit să se deplaseze în Malibu Canyon. În timp ce mergea spre nord pe autostrada Pacific Coast, Danny marcă întreaga expediție ca pe o formulă de eliminare: să discute cu cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
accent haios, european - asta-mi amintesc. Plus că ochii mei nu-s cei mai buni din lume. Ai terminat cu întrebările, fiule? Nouăzeci și cinci la sută împotriva teoriei momelii cu sânge. Poate că așa o să scape și el de coșmaruri. Restul erau detalii inutile despre extravaganța celor de la Hollywood. Danny spuse: — Mulțumesc, domnule Conklin. Mi-ai fost de mare ajutor. Plăcerea a fost de partea mea, fiule. Mai treci. Violu’ te place. *** Danny se înapoie la secție și, deși nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sânge de pe perete. — Ăsta e prietenul tău. De-aia tu n-ai fost aici și nu m-ai întâlnit niciodată. E un necaz pe care nu vrei să-l ai, așa că stai deoparte și închipuie-ți că a fost un coșmar. Bordoni dădu repede din cap. Danny îl lăsă liber, desfăcându-i cătușele. Bordoni își strânse lucrurile de pe jos, fiind foarte atent cu trusa de scule. Ajuns la ușă, întrebă: — Pentru tine e o chestie personală, corect? Buddy Jastrow dispăruse demult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de cel puțin douăzeci și patru de ore. Starea în care se aflau trupurile demonstra că muriseră pe Tamarind, la numărul 2307 Nord. Danny dădu niște tufișuri la o parte, îngenunche și îi permise Omului Cameră să se focalizaze pe detaliile de coșmar. Bărbații erau plasați într-o poziție 69 - capul unuia spre vintrele celuilalt, capul celui de-al doilea spre vintrele primului, iar organele genitale ale fiecăruia erau întinse spre gura perechii sale. Individului mai corpolent îi lipsea degetul arătător drept. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu care să le confrunte, ceea ce îi lăsa doar două puncte avans față de LAPD și de asasin: fotografiile urmelor de sânge și șansa de a cerceta singur apartamentul de pe Tamarind Street dacă cei de la oraș o lăsau moale cu investigația. Coșmaruri și riscuri. Ieri, după ce plecase de la morgă, trecuse pe la un atelier foto unde plătise de patru ori prețul normal pentru a developa imediat rolele de film. Tipul de la tejghea s-a uitat cam chiorâș, văzând cât de ponosit arăta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
deveni locotenent înainte de a împlini treizeci de ani. — Flăcău, există o femeie la care va trebui să ajungi. S-ar putea să fii nevoit s-o fuți de să-i iasă ochii. O lovitură de baros care să-i ucidă coșmarurile. Când întrevederea s-a terminat, s-a simțit foarte sigur pe el. A luat sub braț rapoartele fără legătură cu psihiatria și a promis că o să se prezinte după-amiaza aceasta la Primărie, pentru o a doua discuție. S-a întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
noul ei amant. — Dar vrem amănunte concrete. Nume, date, locuri și înscriși în partid. Dacă vreți să cooperați, scăpați. Dacă nu, veți fi citat să apăreți la proces, unde veți fi interogat de un procuror, ceea ce eu aș numi un coșmar. Aveți de ales. Eisler își trase scaunul de lângă ei. Cu ochii plecați, spuse: Nu i-am mai văzut pe oamenii respectivi de ani de zile. Iar Mal zise: — Știm, dar ne interesează activitățile lor din trecut. — Și ei sunt singurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
atmosfera se încinsese. Buzz privea din capătul holului de la Variety International, adică de sus, de la etajul al doilea. Jack Shortell și Mal ar fi trebuit să-i dea un telefon. Ellis Loew îl sunase acasă, trezindu-l dintr-un alt coșmar cu Danny. Cererea procurorului: convinge-l pe Herman Gerstein să contribuie cu alte cinci miare la arsenalul de război al marelui juriu. Herman nu era acolo - probabil o coțăia pe Betty Grable -, iar el n-avea altceva de făcut decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Știa că Oană simțise o mare primejdie abătându-se asupra voievodului. - Gâlcă! Lacrămă! Trei sute de oameni, apărare În triunghi cu arcași pe colțuri! Moț! Cincizeci de scuturi În jurul măriei sale! Și deodată totul deveni real. Toate temerile căpitanului Oană deveniră un coșmar care chiar avea loc. Valul Cuceritorilor intră prin spatele dispozitivului moldovean, răsturnă călăreții comisului Groza și trecu la Încercuirea voievodului. Prin perdelele de ceață, Oană socoti că era un atac bazat pe informații clare despre locul În care se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Nu, memoria nu-l Înșela. Erau shuriken-uri. Nu văzuse așa ceva din tinerețea lui, petrecută În Japonia. Fugise de acolo fiindcă ucisese un samurai, și, de atunci, trăise din jafuri. Însă ceea ce se Întâmpla În acel moment Întrecea cele mai rele coșmaruri. Undeva În apropiere se afla un luptător Ninja. Iar În spatele lui, o Întreagă armată. - Înapoi! porunci bătrânul, privind cu prudență În jur. Bandiții păreau nedumeriți, dar autoritatea bătrânului era suficient de mare, iar Jian Shi zăcea nemișcat. - Înapoi! repetă bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
urce sau să le coboare, Își aminti că trebuie să le coboare pentru a ajunge În curte, Începu să le sară din două În două și apoi se opri, brusc. În fața ei se afla cel din vise, din spaime, din coșmaruri și din speranțe. - Cosmin... Nu putut spune mai mult, fiindcă plânsul o Înecă, un plâns pe care nu-l simțise crescând În ea, care o luase prin surprindere ca și cum ar fi fost plânsul altcuiva, al unei femei frumoase și triste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fel, ea va intra În definiția acestui ciudat popor de sorginte latină. În orice caz, nimeni nu credea că un asemenea miracol este posibil. O Întreagă armată otomană zdrobită și hăituită trei zile și trei nopți este cel mai rău coșmar al sultanului Mahomed al II-lea. Tot de la Gianluca am aflat detalii despre tine și despre tatăl tău. Cred că o mare parte a victoriei i se datorează. Înțeleg că te-ai adaptat repede la viața Cetății de Scaun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
binecuvântarea... - Dacă... ? - Dacă. Iar acum mai lasă-mă cu ninsorile și cu Îndoielile tale și pregătește Apărătorii de drum. - Am să fac cum poruncești. Dar ceva nu e bine. În Țara de Jos va curge sânge. - Poate ai cam multe coșmaruri, căpitane. Cuvântul „căpitane” era un semnal că voievodul se Întorcea la ipostaza sa oficială. - Cine face parte din alai, măria ta? Întrebă Oană, trecând și el la atitudinea de protocol. - Vornicul Isaia, desigur, care va avea prilejul de a petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fu oprită de un zgomot uluitor. Artileria. Mihaloglu nu văzuse nicăieri nici o artilerie, dar bubuiturile sacadate care veneau de dincolo de creasta versantului pe care erau postați Apărătorii nu puteau veni decât de la tunuri de mare calibru. Urmă, ca Într-un coșmar, sunetul prelung al ghiulelelor rostogolindu-se peste vârful muntelui și peste capetele Apărătorilor, căzând În mijlocul ienicerilor cu explozii care aruncau În aer zeci de trupuri. - Opriți Înaintarea! strigă Mihaloglu. Trâmbița anunță semnalul de retragere grupată. - N-a căzut În cursă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
loc o bătălie serioasă. Știi cumva ce s-a Întâmplat cu trupele generalului Mihaloglu? - Aproximativ jumătate din ele se află la dreapta lui Alah. - Și cealaltă jumătate? - Cealaltă jumătate fuge spre sud, sperând să nu fie ajunsă din urmă de coșmarul numit Dracula... - Cine sunt acești oameni? Întrebă Vlad, arătând spre Cuceritori. Prizonieri? - Nu. Prieteni, ca și tine. Vlad se Încruntă și dădu un ordin unuia din cavalerii care Îl Însoțeau. Cavalerul Întoarse calul și porni spre armata care aștepta pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Rămăseseră prizonierii unui prezent care nu-i lua În seamă. Pur și simplu nu existau. Pentru Mahomed al II-lea, cel mai mare conducător al Imperiului otoman, cuceritorul Constantinopolului, Înfrângerea de la Vaslui nu putea exista ca realitate. Putea fi un coșmar, putea fi un eșec strategic Într-o competiție teoretică desfășurată cu degetul pe hartă. Dar În nici un caz o realitate. Asta Însemna că nici oamenii care participaseră la ea nu puteau fi reali. Erau doar niște umbre. Umbre pe pânza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pentru următorii treizeci de ani. O vreme trăi plină de însuflețire, cu o încredere oarbă în Andrew. Se lăsă condusă de el și se ocupa mecanic de casă, urmându-i instrucțiunile. Pe cât posibil, încerca să se separe de vecinătatea de coșmar în care trăia, ținând-o departe de ea ca pe o rufă murdară pe care o punea la spălat. Imaginația îi era aprinsă de cărțile englezești pentru care punea banii deoparte, ca să le cumpere la mâna a doua de la vânzătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
înșelat, îndurerat. Star l-a lăsat să întrevadă speranța, dar i-a luat-o imediat înapoi. Se târâie înapoi la Barabbas și rămâne pierdut în grădină urmărind broasca țestoasă a colegiului cum înaintează greoi, dar constant pe gazon. Noaptea, are coșmaruri legate de jucătorii de crichet. S-au multiplicat în legiuni de oameni îmbrăcați în alb, care-l aleargă pe străzi. Visul este extrem de clar și revine după câteva nopți, derulându-se în mintea sa ca un film de groază. Planează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
sfâșiat, lumea este sfâșiată odată cu el și țipă din nou pentru că neavând nimic care să-l protejeze, realitatea este insuportabilă, iar el devine un abis, iar ceea ce a crezut că este el însuși este smuls și aruncat, lăsând doar un coșmar, o dezordine monstruoasă. Luptătorii intră în cercul de lumină, gloanțele albilor prefăcându-se în apă atunci când se lovesc de armura lor magică. Ridică brațele apoi le lasă să cadă, răsucind și ciopărțind. Lamele se lovesc de os, despicând tendoane și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
a fost însă mai dibaci decât perfecțiunile tehnice. Una dintre hemisfere despică în cădere perdeaua, iar omul fu proiectat în gol din fotoliul cabinei și totodată, din pricina turbionului iscat, își recăpătă cunoștința. Mai să leșine din nou! Era ca un coșmar această deșteptare în picaj spre o țintă care se năpustea informă și bolborosindă. Zburau în viteză pe lângă el o sumedenie de aparate, a căror iscusință era de această dată să se ferească din calea bietului trup omenesc, în tumbele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
Nu știu de ce atunci când vreau să zbor, îmi frânge cineva câte-o aripă, De mă înalț spre cer; în fapt cobor Și mă strivesc de sol, în mare pripă. Nu știu de ce dacă ating un vis, M-atrage cineva printre coșmaruri Și mor încet, de visul meu ucis, Sperând doar să revin în avataruri. Nu știu de ce dacă iubesc o stea, Tot universul este împotrivă; O nebuloasă vine pestea eaIubirea mea ajunge adoptivă. Nu știu de ce ajung, ca un pribeag, Să
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Lumini și umbre trec prin noi, Ne plâng albastrele tăceri, în toate zilele de ieri, în toate nopțile din noi... Cameleonică De ce îmi este teamă în nopțile fierbinți? Și din icoane, umbre de moarte cad pe sfinți? De ce mă răsucesc coșmaruri fără ceas, în ultimul vârtej al ultimului pas? De ce nu pot să fug în locul meu de joc, Unde așteptarea ta mă prinde de mijloc? Nu sunt decât o umbră, un vis, o hologramă Și mă dezintegrez de dragoste și teamă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cu sare ... pâine ... Veghetori Culori din curcubeie, penel și zeiisori îmi sunt în nopți și vise, tăcuții veghetori. I-am desenat cu dorul de tandru și naiv într-o magie albă ascunsă-n rogvaiv... Acolo doarme pruncul la piept, fără coșmar în lumea fără vină, în care sunt un dar Și-un zâmbet de lumină, în nuanțe violet, Nectar și miere, floare de câmp într-un buchet în care-mi cânt iubirea de Om și lume nouă; O lume neascunsă unde
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]