7,311 matches
-
a reliefa contradicția dintre înrădăcinarea poetului în raționalismul iluminist, pe de o parte, și cufundarea sa poetică în nimic, pe de alta, De Sanctis afirmă: Voința sa slabă și scindată nu îl lasă să ajungă la o concluzie stabilă, la coerență filozofică, suspendat și scindat între un nihilism absolut și disperat și veleități individuale și umanitare 239. Dincolo de aceste ocurențe istorico-terminologice, cultura italiană a adus contribuții importante la analiza nihilismului în plan teoretic. În anii '60 și '80 ai secolului XX
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a postula un principiu transcendent necontradictoriu absolut diferit de devenirea însăși, ci pentru a recunoaște că tot ceea ce există, neputând fi considerat ca supus devenirii decât cu prețul contradicției, trebuie să fie gândit atunci ca etern și necesar. Dezvoltată cu coerență și rigoare, această luare de poziție a început se contureze din ce în ce mai clar prin ceea ce era, cu alte cuvinte ca o ontologie "neoparmenidiană", care, din pricina amvonului de la care era profesată și a personalității celui care o profesa, nu a putut să
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
față de nimic, drept ceea ce nu este și nu va putea niciodată să fie. Nu trebuie să ne mirăm, prin urmare, că scrierile sale au fost atacate oarecum din toate părțile, chiar dacă vehemența atacurilor nu răpește nimic din recunoașterea generală a coerenței cu care el a știut să-și dezvolte discursul filozofic. Firește, criticile care l-au preocupat pe Severino nu au fost acelea care s-au limitat să polemizeze cu acesta, ci acelea care, intrând în miezul argumentărilor sale, au urmărit
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Autorul are experiență de teren de invidiat pentru un tânăr cercetător. De altfel, așa am și luat cunoștință de preocupările sale, undeva pe teren, pe plaiurile oltenești inundate neașteptat de Dunăre, din gustiana Goicea Mare1. Preocupat de tensiunile care primejduiesc coerența societății românești, dl. Constantin Crăițoiu a efectuat studii calitative și cantitative la Sibiu 2, Craiova 3, dar și mai înainte, în echipele monografice coordonate de prof. Dumitru Otovescu din cadrul universității oltene, unde a avut o contribuție de prim ordin. Trebuie
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
un rol central în construirea și menținerea identității indivizilor și a colectivităților. Ele dau naștere imaginii și respectului de sine". Un individ care este conștient de propriile sale valori și care și-a consolidat un sistem de valori caracterizat de coerență și consens se va integra ușor în viața socială și se va manifesta încredere în sine și în acțiunile sale. * "Valorile dețin o poziție intermediară între realitate și actorul individual sau colectiv care vrea să păstreze sau să schimbe această
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
vi se cunoască urmele copierei, ați schilodit bucățile așa de rău, încât le-ați pus toate pe dos” în ideea de a se putea disculpa de eventualele acuzații de furt de informație, plagiatorul încearcă să schimbe textul, afectându-i însă coerența, structura logică; p. 107, r. 36 : „Din picuș se face căuș.” intenția de a aduna în timp, cu răbdare, puțin câte puțin, până se ajunge la o cantitate considerabilă; 91 p. 108, r. 23 24 : „Când cineva se folosește de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
o memorie a conștiinței, suprapusă peste prima și mai puțin structurată. Conștientizarea duce la anularea efectelor negative. Învățarea este expresie a amândurora. Paleostructurile memoriei pot corela cu neostructurile în sens integrativ. Filtrele conștiente ale materialului mnemic permit să se organizeze coerențe și să se reglementeze caracterul pulsional și nedirecționat al memoriei inconștiente care este profund afectată de orice evenimente” (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 197). Această organizare a mecanismelor memoriei permite eficiența crescută a procesului de înmagazinare a cunoștințelor. Are
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
efectele în timp asupra personalității copiilor, asupra nivelului și calității aspirațiilor, a eforturilor și a rezultatelor. Ele trebuie cunoscute de învățători în realizarea unei bune colaborări cu familiile copiilor. Având în vedere parteneriatul școală - familie, creșterea calității și eficienței, a coerenței educației în ansamblu trebuie accentuată mai ales distingerea și funcționalitatea stilurilor educative după cele două coordonate: controlul parental și suportul parental (inclusiv afectiv, emoțional). Educația informată pe care familia o realizează, cu prioritate, devine astfel un obiectiv important al reformei
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
armonizează cu îndreptarea excursului analitic pe făgașul narației retrospective. Confesiunea este modalitatea prin care personajele se descoperă pe ele însele, dezvăluindu-se mereu în fața unui ,,celălalt”. Ea presupune, spre deosebire de monologul interior care predomina în Întoarcerea din rai, presupune, pe lângă o coerență a ideilor, și o unitate a formei, o continuitate internă a frazei. Un personaj care se confesează, așa cum fac, pe rând, Mavrodin și Hasnaș, chiar dacă dă frâu liber gândurilor și emoțiilor, are totuși conștiința că este ascultat de cineva și
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
ușă.” (p.30) Apariția punctelor de suspensie la începutul frazei, aici chiar în fața liniei de dialog, indică reluarea povestirii evenimentelor trecute, după o ,,pauză” narativă. Cititorului îi este astfel mai ușor să urmărească discursul confesiv și să reconstituie, din exterior, coerența faptelor asupra cărora scriitorul păstrează o aură de mister până la sfârșitul romanului. Prezența, pe tot parcursul textului, a unor sublinieri, intensifică această ambiguitate a celor întâmplate. Fără să vrea, cititorul este atras într-un joc al sensurilor și al întrebărilor
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
acțiunea învățării, reprezentările suportă modificări esențiale, atât în ceea ce privește sfera și conținutul care se lărgesc, se îmbogățesc și se diversifică, căt și în ceea ce privește modul de a se produce și de a funcționa. Reprezentarea capătă în cursul micii școlarități noi caracteristici: claritate, coerență, mobilitate, generalitate. Școlarul mic reușește să descompună reprezentarea în părți componente, în elemente și caracteristici cu care el poate opera, independent de contextul situației, trece de la reprezentări separate la grupuri de reprezentări. Astfel, reprezentarea va servi la realizarea proceselor imaginației
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
sau discordanța axiologică dintre părinți (în domeniul educațional) a fost relevată prin aplicarea unui chestionar cvasi-identic atît mamelor, cît și taților. Am putut, astfel, să estimăm, cu o anumită aproximație datorată dificultății de eliminare a influențelor reciproce, măsura în care coerența sau incoerența mesajului educațional influențează performanțele tinerilor, implicarea lor în viața școlară. Un pas deloc neglijabil în analiza și prelucrarea datelor l-a constituit compararea rezultatelor cercetării cu cele obținute în Elveția de către Jean Kellerhals și Cléopître Montandon. Ancheta a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de către școală, cea informală, caracteristică, în primul rînd, familiei și influențele non-intenționale, proprii acelei părți a procesului de socializare care nu este controlat de o anumită instanță educativă impactul mass-media, al "găștii de cartier" etc. pot fi în raport de coerență, complementaritate sau de contradicție. Pentru a putea studia în ansamblu aspectele susceptibile de a influența reușita școlară a copilului ar trebui să ținem seama de toți acești factori, de raporturile dintre ei, precum și de faptul că obiectul influenței nu este
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai ridicată. Nu trebuie uitată rețeaua de sociabilitate a familiei, și în special rudele apropiate, ca resursă educativă importantă. Bunicii sînt, în primul rînd, adulți dispuși să se ocupe de tineri, iar influența lor este benefică. În măsura existenței unei coerențe între influențele lor educative și cele ale părinților, rudele reprezintă o resursă extrem de importantă pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, inclusiv pentru reușita lui școlară. Interacțiunea cu școala, mai ales cea vizînd comunicarea personală dintre părinți și cadrele didactice, reprezintă un
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
faptul că a înțelege un text constă întotdeauna în a surprinde intenția care se exprimă aici sub forma unui macro-act de limbaj explicit sau care derivă din ansamblul textului. Această mișcare interpretativă permite declararea unui text citit ca fiind "coerent". Coerența nu este o proprietate lingvistică a enunțurilor, ci produsul unor activități interpretative. Interpretantul conferă a priori sens și semnificație enunțurilor și nu formulează, în general, o apreciere de incoerență decât ca pe un ultim resort. Aprecierea de coerență poate fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fiind "coerent". Coerența nu este o proprietate lingvistică a enunțurilor, ci produsul unor activități interpretative. Interpretantul conferă a priori sens și semnificație enunțurilor și nu formulează, în general, o apreciere de incoerență decât ca pe un ultim resort. Aprecierea de coerență poate fi dată în funcție de identificarea a (cel puțin) unei intenții ilocuționare a textului sau a secvenței, intenție care permite stabilirea unor legături între enunțuri cărora eventual le lipsesc elementele de conexiune și/sau de coeziune și/sau de progresie. Luăm
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care fu sculptat patul În care se născu stră-străbunicul Omului care conduse mașina În care mama ta Îl întâlni pe tatăl tău!3 Conexitatea sintactică a acestui poem este corectă, dar progresia este mult prea forțată în raport cu coeziunea semantică, iar coerența nu este garantată din punct de vedere pragmatic decât dacă ne referim la o poeticitate inseparabilă de mecanismul ilocuționar al blestemului ritualic ("Blestemat fie...") mult timp analizat de W. Labov (a se vedea Adam 1997: 125-146). La nivel local, orientarea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
enunț de factură suprarealistă precum: (3) În salonul doamnei des Ricochets Ceaiul de lună este servit în ouă de rândunică. (André Breton, "Monde", Signe ascendent) nu prezintă redundanțele semantice necesare formulării unei judecăți de coeziune (și, plecând de aici, de coerență). Este absolut diferit de un enunț izotop precum: (4) În salonul doamnei de Ricochets, ceaiul de China este servit în cești de porțelan. Lexemele "lună" și "ouă de rândunică" apar ca fiind eterogene în raport cu contextul izotop al salonului și al
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
comparat cu o ceașcă de porțelan. Fără a merge însă prea departe cu interpretarea, observăm că noțiunea de izotopie "se referă întotdeauna la constanta unui parcurs de sens pe care un text îl prezintă, atunci când este supus unor reguli de coerență interpretativă" (U. Eco 1985). Acest concept permite descrierea fenomenelor de poli-izotopie atât de frecvente în enunțurile precum cele din exemplul (3) sau în cazul parabolei (cel puțin două izotopii pot reprezenta cheia de lectură pentru interpretarea ei). Noțiunea semantică de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un text dintr-o simplă juxtapunere de fraze? Delimitându-se de conexitatea internă cu elementele lingvistice ce formează expresii (de la litere/sunete la componentele morfo-sintactice) și operând astfel de la frază la frază (modulul B1), delimitându-se, de asemenea și de coerență (modulul A1) și de pertinență contextuală, coeziunea semantică este un fenomen de co-textualitate teoretizat prin noțiunea de izotopie. B.1. Din punct de vedere al conexității textuale, pe care parțial o descrie ceea ce uneori numim "gramatica textului", trebuie din nou
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
specific, cel al insultei ritualice. Întreaga secvență, de la primul la ultimul cuvânt, cu relațiile sale de coeziune-coerență, privite în ansamblu, poate fi explicată prin coeziunea semantică a izotopiei [A3] nașterii care are loc înaintea nașterii destinatarului (succesiune evenimențială) și prin coerența enunțiativă [A2] și pragmatică [A1] a unei insulte ritualice care imită stilul blestemelor din Vechiul Testament. Între altele, trebuie să ținem seama de dimensiunea ritmică a enunțurilor și de cea a fenomenelor parantetice, marcate sau nu din punct de vedere argumentativ
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
conținut aliniat (subiectul de stare este, la sfârșitul povestirii, în relație de conjuncție față de obiectul dorit) va rezulta următoarea definiție: "Povestirea finită poate fi citită ca o transformare a unei anumite stări în contrariul său. Previzibilitatea acestui parcurs binar definește coerența specifică povestirii și îi marchează încheierea." (Hénault 1983: 27). Se întâmplă oare întotdeauna la fel? Dacă luăm exemplul din introducerea povestirii Prințesa și bobul de mazăre de Andersen, citată în capitolul precedent (pagina 41), constatăm că paragraful respectiv formează o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
secțiunea de lingvistică din primul volum al prezentării de sinteză L'Interaction verbale, teza noastră constă, în esență, în a "repera regulile care guvernează organizarea unei conversații" (1990: 198). Așa cum este firesc, o mare parte a principiilor de organizare lingvistică (coerență, reperaj enunțiativ, coerență izotopică și conexitate) se aplică atunci când ținem seama atât de coeziune, de coerență, cât și de conexitatea internă a intervenției unui locutor dat, al ansamblului intervențiilor unuia sau altuia dintre locutori sau a înlănțuirilor consecutive ale intervențiilor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
din primul volum al prezentării de sinteză L'Interaction verbale, teza noastră constă, în esență, în a "repera regulile care guvernează organizarea unei conversații" (1990: 198). Așa cum este firesc, o mare parte a principiilor de organizare lingvistică (coerență, reperaj enunțiativ, coerență izotopică și conexitate) se aplică atunci când ținem seama atât de coeziune, de coerență, cât și de conexitatea internă a intervenției unui locutor dat, al ansamblului intervențiilor unuia sau altuia dintre locutori sau a înlănțuirilor consecutive ale intervențiilor unor locutori diferiți
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în esență, în a "repera regulile care guvernează organizarea unei conversații" (1990: 198). Așa cum este firesc, o mare parte a principiilor de organizare lingvistică (coerență, reperaj enunțiativ, coerență izotopică și conexitate) se aplică atunci când ținem seama atât de coeziune, de coerență, cât și de conexitatea internă a intervenției unui locutor dat, al ansamblului intervențiilor unuia sau altuia dintre locutori sau a înlănțuirilor consecutive ale intervențiilor unor locutori diferiți. Aici, mai mult decât oriunde, constrângerile specifice acestui tip de textualitate determinată de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]