3,279 matches
-
locală, urmând drumul de la periferie spre centru. Spre deosebire de aceștia, în pofida faptului că au beneficiat de recunoașterea tuturor drepturilor, etnicii români lasă impresia unei neadaptări cronice la mediul urban și, în general, la fenomenul modernității. Studiind repartizările statistice, am observat o coincidență frapantă - harta așezării în spațiu a diferitelor etnii - cu zona centrală ocupată de evrei și armeni și cu românii poziționați la margine - urma același desen distinct și bine conturat al hărții ocupaționale - grupați aparte, românii erau preponderent bugetofagi, în timp ce evreii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cel dintîi om de pe Pequod care se suise în catarg pentru a semnala Balena Albă, în zona unde își făcea de obicei apariția, fu înghițit de adîncurile mării. Dar puțini fură cei ce se gîndiră în clipa aceea la această coincidență. De fapt, întîmplarea asta nici nu-i tulbură ca un semn rău, căci vedeau în ea nu atît prevestirea unei nenorociri viitoare, cît împlinirea uneia prorocite mai demult. Și chiar spuneau că știu acum cauza strigătelor sălbatice auzite noaptea trecută
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de temperamente și de cultură. Analiza temperamentelor și a culturii lor ne va explica și ea ceea ce ne-a explicat analiza împrejurărilor istorice și sociale. Vom vedea că criticii aceștia au avut întocmai temperamentul și cultura necesară rolului lor. Această "coincidență" nu este una "stranie". S-a zis de atâtea ori că fiecare epocă, fiecare mișcare socială, literară etc. își găsește omul său. Aceasta înseamnă că un om devine reprezentativ numai când are un temperament și o cultură potrivite cu epoca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
însă scopului principal: dezvoltarea industriei grele, înțeleasă ca premisă al unui mai larg spațiu de manevră politică. Are loc, în această perioadă, o ameliorare a relațiilor politice și economice dintre Statele Unite și RPR. Așa cum scriu Joseph Harrington și Bruce Courtney, "Coincidența a făcut ca dorința liderului român de a promova comunismul în România să se suprapună cu interesul guvernului american pentru o politică mai flexibilă vizavi de Europa de Est" (Harrington, Courtney: 2002, 176). Din raportul politic prezentat de Dej în numele Comitetului Central
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mare. Și ce să vezi: în varianta de scenariu pe care o primisem scenariul era centrat pe mitologia Meșterului Manole apărea un zmeu ce era, precum într-o lucrare de Chagall, agățat de-o turlă de biserică. M-a bucurat coincidența, găsisem un numitor comun mie îmi trebuie mereu numitori comuni și m-am apucat de treabă. În Ana lui Visarion aproape totul se învârte în jurul umbrei lui Ștefan Iordache, actorul cel plin de har, plecat prea devreme dintre noi. În
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că nu vă pot avea profesor, domnule Visarion. Mă doare că tot amânați crearea unui atelier. Ce diferență între noi și ei... incredibil. Două luni mai târziu, Alexa Visarion îmi era profesor (la cursul de "Regie de Teatru și Film"). Coincidență? M-am bucurat foarte mult, sperând că, pe lângă conținutul cursului extrem de bogat în informații și de o structură care mie mi s-a părut perfect adaptată audienței -, voi afla mai multe informații despre bursa Fulbright. Cursul m-a captivat atât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teatru? Uneori este un foc viu, în expansiune; alteori este focul captiv din sobă, care își caută libertatea și umple spațiul prin căldura pe care o degajă în ambele cazuri, focul Alexa Visarion este fascinant. Acum, după o serie de coincidențe fericite, am avut șansa să petrec mai mult timp în compania sa. Pe lângă sutele de povești despre și din teatru, Alexa Visarion m-a învățat și un lucru esențial, care-mi lipsea, din arsenalul regizorului, o lecție care dă și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se manifestă opoziție nu numai față de o constituție europeană, ci și față de Uniunea Europeană. O reflecție critică specific britanică referitoare la constituții și constituționalism găsim într-un articol publicat de revista European Public Law11. Pretextul analizei și aprecierilor autorului este, din coincidență, "care, ca multe coincidențe, nu este în întregime coincidență", contextul creat de succesul londonez al piesei lui Tom Luscombe "Planul Schuman" ("The Schuman Plan"). Dacă pentru autor piesa este o încercare de a "explora și dramatiza sentimentele anti-europene ale britanicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
numai față de o constituție europeană, ci și față de Uniunea Europeană. O reflecție critică specific britanică referitoare la constituții și constituționalism găsim într-un articol publicat de revista European Public Law11. Pretextul analizei și aprecierilor autorului este, din coincidență, "care, ca multe coincidențe, nu este în întregime coincidență", contextul creat de succesul londonez al piesei lui Tom Luscombe "Planul Schuman" ("The Schuman Plan"). Dacă pentru autor piesa este o încercare de a "explora și dramatiza sentimentele anti-europene ale britanicilor", pentru autorul articolului este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ci și față de Uniunea Europeană. O reflecție critică specific britanică referitoare la constituții și constituționalism găsim într-un articol publicat de revista European Public Law11. Pretextul analizei și aprecierilor autorului este, din coincidență, "care, ca multe coincidențe, nu este în întregime coincidență", contextul creat de succesul londonez al piesei lui Tom Luscombe "Planul Schuman" ("The Schuman Plan"). Dacă pentru autor piesa este o încercare de a "explora și dramatiza sentimentele anti-europene ale britanicilor", pentru autorul articolului este un pretext excelent de a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe librăriță dacă a vîndut ceva din carte. Da, au fost cinci. Perfect. În pat, la Cumpătu, citesc undeva, surprins, despre Eugen Ionescu: intră în librăria La Hume, pe Saint-Germain-des-Près, și întreabă: Spuneți-mi, cărțile lui Ionesco se vînd bine? Coincidență, cum ar veni. Iertați-mi neobrăzarea. La Peleș, în fostul grajd al curții, acum garaj, o expoziție de pictură. Un băiețică ras la tîmple, cu cerceluș în stînga. Kitsch ireproșabil. Dar tocmai prin asta, atît de reconfortant acum, în sejurul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la o pînză pe care a plasat... mărgele. De ce nu! Neștiind, scumpul de el, că truvaiul lui e fumat deja de vreo sută de ani, din faza primelor exacerbări moderniste. Trăiește simpatic exaltarea descoperirii. Precum numeroșii săi congeneri de azi. Coincidență: tocmai decupasem un pasaj din Jurnalul lui Jünger, în care autorul Falezelor de marmură se surprinde privind atent un tablou cu peisaj de iarnă: "... Culoarea dispersată în cristale plate, în felul florilor de gheață, intensifică impresia. M-am întrebat dacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
amestec în Gîlcevile din Chioggia locală. N-am timp. Discut doar principii. Atît. A, îngăduiți-mi să vă imit stratagema și să semnez, la rîndu-mi, Gelsomina Periferic". P.S. Stupefiat, aflu de existența legitimată ca atare a corespondentei mele cu chiar, coincidență, numele eroinei lui Mihai Ursachi!!! 26 iulie Într-o țară ce-și pierduse oricum identitatea și încă se lăsa prostită de reziduurile comuniste, se ivea în preajma unor seniori ai celeilalte Românii, cea antebelică, meniți a-i readuce acesteia demnitatea furată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la o contribuție particulară, respectiv teoria mistică a lui Johhanes Eckhart referitoare la "privirea transimaginară", a cărei virtute contemplativă constă în faptul că poate reda (face vizibile) în cadrul practicii spirituale raporturile dintre uman și divin. Aproape contemporană cu isihasmul bizantin (coincidență istorică ce m-a determinat să-l urmez pentru moment pe comentator, Wolfgang Wackernagel, care l-a ales pe acest autor pentru a demarca în gândirea medievală o etapă de maturitate deplină a teologiei imaginii), teoria lui Eckhart integrează surse
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Wolfgang Wackernagel, care l-a ales pe acest autor pentru a demarca în gândirea medievală o etapă de maturitate deplină a teologiei imaginii), teoria lui Eckhart integrează surse primitive ale gândirii creștine (Dionisie Areopagitul), dar și neoplatoniciene (din nou, o coincidență cu isihasmul). Eckhart se remarcă și prin faptul că tinde prin demersul lui să ajungă la o formulă de conciliere a contrariilor. Cele șapte grade ale virtuții contemplative imaginate de teologul mistic includ și situarea imaginii omului în fața imaginii divinității
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
I-II), nu în secolul XIII, precum în orașele-state italiene -, dar rolul raportului scriere-oralitate în transmiterea patrimonială a variat destul de mult, în funcție de dezvoltarea formelor de învățământ și de educație, de traduceri și de circulația manuscriselor. Indiferent de influențele sau de coincidențele pe care critica de specialitate le depistează reevaluând "martorii" istoriei, imaginarul puterii medievale românești se menține pe linia modelului bizantin până târziu, inclusiv la domnitorii fanarioți, ei înșiși urmând ...linia autocratică, în sensul modernizator și raționalist al despotului luminat, care
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lor. Sub presiunea modelelor bizantine, de tipul cronicii lui Manasses și al hagiografiilor, trio-ul cărturăresc amintit selectează pentru cronici un corpus de informații cu o intensă circulație mai curând nescrisă. Prin alegerile lor, sunt puse în valoare zonele de coincidență ale imaginarului cult cu cel popular, fapt care atestă urmărirea de către autorii medievali a unui posibil orizont de așteptare al cititorului sau al ascultătorului lor, de la comanditar la posteritate. Mitul și modelul ajung să susțină și în cazul de față
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
orizontul existenței omenești. Prin evenimentul constituirii gândirii autonome s-a petrecut o formalizare a logos-ului, așa încât faptul de a gândi (în mod formal) a devenit preeminent; cumva, și separat față de propriul său "obiect". Abia acum putem vorbi despre o coincidență între ceea-ce-este-formal și ceea-ce-este-a-priori. De asemenea, logos-ul inițial a fost de-naturat, adică scos din propria "natură", pentru a fi concentrat în aspectul său formal. Această mișcare a condus către "orizontalizarea" ființării umane, în sensul unei exprimări unilaterale, dar eficiente
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Trebuie observat și un fapt care are, în toată această desfășurare "istorică" proprie începutului logicii, o semnificație propriu-zis fenomenologică, dată fiind doar formal, în acest moment însăși calitatea de fenomen spre care trimite această semnificație convențional istorică: este vorba despre coincidența dintre: a) distribuirea prin împărțire a logos-ului și b) distribuirea prin împărțire a umanului. Nici una dintre aceste distribuiri nu poate constitui "cauză" pentru cealaltă; ele sunt concomitente, dar autonome. Din această concomitență rezultă întregul drum istoric al cunoașterii, al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintre aceste distribuiri nu poate constitui "cauză" pentru cealaltă; ele sunt concomitente, dar autonome. Din această concomitență rezultă întregul drum istoric al cunoașterii, al problematicii acesteia, al formelor pe care aceasta le-a îngăduit în momente anumite ale istoriei sale. Coincidența lor este dovada unei lucrări "unitare" a conștiinței distribuitoare: de aici semnificația fenomenologică a sa. Coincidența celor două acte de distribuire prin împărțire (a logos-ului și a umanului) reprezintă, așadar, un veritabil fenomen, înțeles aici ca un fapt care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
concomitență rezultă întregul drum istoric al cunoașterii, al problematicii acesteia, al formelor pe care aceasta le-a îngăduit în momente anumite ale istoriei sale. Coincidența lor este dovada unei lucrări "unitare" a conștiinței distribuitoare: de aici semnificația fenomenologică a sa. Coincidența celor două acte de distribuire prin împărțire (a logos-ului și a umanului) reprezintă, așadar, un veritabil fenomen, înțeles aici ca un fapt care condiționează toate actele semnificative ale unui domeniu de "exercițiu", în cazul acesta fiind vorba despre discurs
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin împărțire a umanului. Cele două acte de distribuire nu au, așadar, funcțiile de dat și de nimic în "structura" fenomenului despre care vorbim. Situația aceasta trebuie însă clarificată. Adică trebuie dezvăluit datul și nimicul din fiecare act al acestei coincidențe "fenomenale", care a făcut posibil un eveniment atât de semnificativ pentru însuși destinul umanului. Distribuirea prin împărțire a logos-ului rezolvă (într-o anumită măsură), mai întâi, o tensiune creată prin "mișcarea" sofistă, legată de problema naturii obiectului și a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formalizare a logos-ului, care, pentru direcția de cercetare din această lucrare, reprezintă actul său (al logos-ului) de distribuire prin împărțire. Vizibilă în filosofia sofiștilor, distribuirea prin împărțire a umanului coincide cu aristoteliciana distribuire prin împărțire a logos-ului. Coincidența creează evenimentul și acesta este responsabil pentru mersul istoric al "lucrurilor" în toate compartimentele discursului (și nu numai). De altminteri, discursul capătă "forme" diferite prin chiar acest eveniment. 1.2. Problema adecvării cuvintelor la lucruri și regulile corectitudinii gândirii; adecvare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sale, pe care le tematizează dominant din perspectivă ontologică: problema "locului" adevărului și cea a ne-ființei (socotită "gen", alături de ființă, stare, mișcare, identic și alteritate 27). Dacă adevărul este ceva și el reprezintă tocmai ceea-ce-este (iată ideea eleată despre coincidența "principială" a gândirii, ființei și adevărului) -, atunci el se află într-un loc; într-un topos, mai bine spus, care nu poate fi decât de natură "metafizică" (dincolo de physis). Fiind însă vorba deja despre o chestiune de cunoaștere, adică despre
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
printr-o anumită sinteză a diversului sensibil. Acesta din urmă, ca "fenomen", este condiționat de aprehensiune, de unitatea sintetică a conceptului corespunzător; dar aprehensiunea, la rându-i, pentru a fi "această aprehensiune" și nu alta, este condiționată de obiectul empiric. Coincidența acestor două condiții reprezintă adevărul empiric. Nu toate conceptele au aceeași demnitate "critică", pentru Kant. Cum știm, categoriile constituie condiții ale sintezei empirice, prin urmare, condiții de posibilitate a experienței; alături de ele, însă, se află multe alte concepte ale intelectului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]