9,252 matches
-
unde vrem să o introducem și apoi alegem din bara meniu: Data Insert Variable 4.5.2. Copierea sau mutarea datelor în tabel Pentru a copia sau muta celule, le selectăm folosind tehnica click/drag și în timp ce ele sunt subliniate (colorate), selectăm Edit din bara meniu de la Data Editor. În cazul în care copiem celulele (deci ele se repetă în altă parte) apăsăm Copy. Dacă mutăm celulele dintr-un loc în altul, apăsăm pe Cut. Apoi mutăm pointer-ul în punctul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
metoda demonstrației a fost Înțeleasă și aplicată În spiritul unei psihologii senzualist-empiriste În virtutea căreia Însușirea oricărei noțiuni trebuie să se bazeze pe datele sensibile, observate sub supravegherea permanentă a profesorului, la Îndemnurile acestuia (prin Întrebări și indicații), eventual descrise, copiate, colorate, reproduse În mod pasiv de către copil. De aici și preocuparea crescândă pentru introducerea și folosirea În proporții sporite a materialului demonstrativ-intuitiv În cursul desfășurării lecțiilor. Intuiția (demonstrația) avea misiunea să asigure o impresie durabilă În mintea elevilor, să provoace imagini
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
este doar acea parte a radiațiilor electromagnetice care e perceptibilă de ochiul omenesc. Descompunând, printr-o prismă de cristal, lumina albă în cele șapte culori ale curcubeului, Issac Newton, a dovedit mai întâi că lumina albă este alcătuită din fascicule colorate și apoi că fiecare culoare reprezintă un izvor deosebit de radiații. Știința de astăzi așează aceste radiații cam între 400 milimicroni lungime de undă pentru culoarea violetă și 800 milimicroni pentru roșu. De aici, se și vede de ce roșul este cea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
culorile deodată este, firește, foarte rar. In cele mai obișnuite situații percepem doar o culoare. Când lumina întâlnește un corp sau o suprafață, natura acestora face ca obiectul luminat să absoarbă și deci să rețină o mare parte din fasciculele colorate ale luminii, reflectând doar o parte din ele. Plecând de la cei trei factori de care depind culoarea se poate arăta că o suprafață de catifea are o culoare dacă o periem într-un sens și alta dacă o periem invers
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ochiul nostru. Imaginea de undă determină tenta culorii. Corpurile care absorb întreaga lumină par din această cauză ochiuri negre, așa cum se întâmplă invers cu corpurile care reflectă toată lumina și de aceea par albe. Același lucru se întâmplă cu corpurile colorate care absorb o parte din lumină și reflectă partea cealaltă. Exemplu: un filtru verde absoarbe toată lumina în afară de verde care o lasă să treacă. Retina ochiului uman conține trei tipuri de celule vizuale specializate pentru diferite domenii ale spectrului, așa
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
l-au avut și pictorii români. Școala românească de pictură începe cu N.Grigorescu, cel care a adus natura și lumina în tablou -dar nu depășește viziunea clarobscurului. Următorul pas este făcut de I.Andreescu care a încercat să lumineze colorat unele zone sau răspândește tonul în afara granițelor sale creând "ambianța". St.Luchian este cel care renunță la calrobscur în favoarea contrastului cald-rece, coloristic strălucitor. N.Tonitza remarcă despre alt reprezentant al picturii românești : "La Pătrașcu, în fiecare lovitură de cuțit, în
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
perete de culoare portocalie pură, și întoarcem ochii brusc, toate obiectele vor tinde să se coloreze în albastru, complementarea portocaliului, dar mai deschis și mai albicios. Acestea sunt imaginile "posterioare". Dar procesul nu s-a terminat. Continuând să privim imaginea colorată posterioară, se va întîmpla un nou fenomen de contrast, ochiul producând spontan culoarea complementară celei posterioare, dar mai închisă;în cazul albăstruiul, va apărea porocaliu închis. În coloristică se mai întâlnește și fenomenul iradierii ce face ca un obiect de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
complementare binare: albastru violet cu galben-portocaliu, roșu-violet cu galben verzui și roșu-portocaliu cu albastru-verzui. Culorile aflate în așa numitul contrast complementar se intensifică și se exaltă una pe alta până la un mare grad de luminozitate, când sunt alăturate. Două lumini colorate complementare amestecate dau alb. Experiența clasică, făcută în secolul trecut, arată că dacă izolăm perfect un ochi de celălalt printr-un ecran perpendicular pe nas și proiectăm apoi un fascicol roșu în ochiul stâng și unul verde în cel drept
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
sunt cele amestecate, cu culoarea lor complementară, într-o proporție mai mare sa mai mică. Rezultatul va fi în ton cu saturația scăzută, mat, fără strălucire și mai mult sau mai puțin închis, în funcție de proporția culorilor combinate. Tonurile rupte, griurile colorate sau tonurile grizate au o mare însemnătate în cromatica generală, fiind incomparabil mai răspândite decât culorile pure. Rubens arăta într-o lucrare că în alcătuirea unui tablou, totalitatea contrastelor de tonuri pure nu trebuie să depășească o treime din suprafață
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
răspândite decât culorile pure. Rubens arăta într-o lucrare că în alcătuirea unui tablou, totalitatea contrastelor de tonuri pure nu trebuie să depășească o treime din suprafață, restul de două treime fiind rezervat exclusiv tonurilor rupte. (Planșa nr.12). Griurile colorate se obțin prin mai multe moduri: amestecând culoarea pură cu complementara sa în alte proporții decât cele folosite pentru obținerea griurilor neutre. Rezultatul va fi o tentă cu saturație scăzută, mată, fără strălucire. amestecând o culoare pură cu o altă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
prin mijloacele tehnice ale picturii și desenului; acestea găsindu-se sub incidența luminii și întunericului, lucidității și gustului spontan, a transparenței și opacității, a structurii și specificului materialului și suportului cu care lucrăm. Valorația apare atât în compunerea unui tablou colorat cât și la lucrări monocrome la care se folosește cărbunele, creta și creionul de gravură. Prin amestecul albului cu negru în diferite cantități se obține o scală de valori, trepte de griuri negre, creionul gravură. Deci prin amestecul albului cu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
contrastul de calitate fără vreunul din celelalte contraste, atunci culoarea mată trebuie să fie amestecată din aceleași culori cu cea strălucitoare. (Planșa nr.17) l) Contrastul de cantitate se referă la raportul de mărime a două sau mai multe suprafețe colorate. Este deci contrastul mult puțin, mare-mic. Pentru obținerea unui contrast trebuie să comparăm culorile pure în fața unui fond grineutru. Vom constata că intensitatea de efect de lumină a fiecărei culori în parte este diferită. Nefolosind într-o compoziție raportul de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de lumină a fiecărei culori în parte este diferită. Nefolosind într-o compoziție raportul de cantitate armonic, dacă o culoare o predomină, se obține un efect expresiv. Contrastul de culoare este propriu-zis, un contrast de proporție. (Planșa nr.18) Petele colorate trebuie să primească forma, mărimea și conturul lor din contrastul și intensitatea culorii și să nu se hotărască felul lor prinr-o delimitare desenată dinainte. Acest lucru este foarte important pentru hotărârea justă a cantității unei culori. (Planșa nr.19) m
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
egală sau apropiată. Condiția este însă de a se respecta cerințele acordului cromatic. Contrastul de închis-deschis (Clar-obscur) se poate realiza folosind albul și negrul, toată seria de griuri neutre posibile, precum și culorile luminoase sau întunecate cu toate seriile de griuri colorate. Pe cercul cromatic, cea mai luminoasă, cea maideschisă culoare galbenul, dar și cea mai întunecată, iar cea mai închisă culoare este violetul. Valoarea expresivă rezultată depinde de experiența și simțul artistic al celui care utilizează posibilitățile acestui contrast. Fiecare nuanță
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
să mai descrie forma în integritate ei, mulțumindu-se să o sugereze prin tușe largi și rapide, care capătă coerență deplină de la oarecare distanță, ca în picturile impresioniste. Următorul pas este făcut de I.Andreescu care a încercat să lumineze colorat unele zone sau răspândește tonul în afara granițelor sale creând "ambianță". Dar cel care a făcut să triumfe culoarea în arta românească, cel care a aprins literalmente, pictura noastră, a fost Ștefan Luchian, pe care alt mare vrăjitor al culorii Gheorghe
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a culorii pure. Beneș precizează că în pictura lui Luchian nu există "...lumină în sens plastic și nici întuneric în același sens. El pictează culoare, lumină, culoare în care lumina este încorporată ca un atribut al acesteia și umbrele tot colorate, iarăși ca moduri cromatice ale întunericului". Sentimentul de atracție pentru culoarea puternică, expresivă, este nou la Luchian față de culoarea lui Grigorescu și Andreescu și față de întreaga mișcare impresionistă ce se ține în limitele aspectului natural din natură. Caracterul popular al
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
continuat tradiția supremației culorii. 2.5. Cunoașterea culorilor 2.5.1. Premise psihologice Oricât de corectă ar fi strădania noastră munca nu este completă dacă elevii nu învață să coloreze. Culoarea încântă ochiul. Copiii au o mare predilecție pentru desenele colorate, în special pentru culorile vii. In munca cu copiii, învățătorul trebuie să cunoască unele noțiuni elementare asupra culorilor, întrucât acestea îi ajută să inițieze copiii în cunoașterea și combinarea acestora. Din fizică, învățătorul cunoaște raza de lumină albă care se
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
munca cu copiii, învățătorul trebuie să cunoască unele noțiuni elementare asupra culorilor, întrucât acestea îi ajută să inițieze copiii în cunoașterea și combinarea acestora. Din fizică, învățătorul cunoaște raza de lumină albă care se descompune într-o serie de raze colorate care formează spectrul. Un asemenea fenomen, care poate fi observat de orice copil este curcubeul. Aici lumina albă a soarelui se vede descompusă în cele șapte culori: roșu, portocaliu,galben,verde, albastrujndigo și violet. La clasa I, elevii sunt conduși
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
roșu, portocaliu,galben,verde, albastrujndigo și violet. La clasa I, elevii sunt conduși să cunoască culorile curcubeului cu ajutorul unei planșe demonstrative sau chiar în natură, dacă este posibil. Ei vor realiza la ora de lucru manual un curcubeu din hârtie colorată, pregătită din vreme de învățător. In clasele mai mari a IlI-a, a IV-a, școlarii vor realiza chiar cercul culorilor. 2.5.2.Cercul cromatic, se aplică în lucrările elevilor de la clasele mici întrucât pe cerc însușirile culorilor pot
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
contrastul culorilor complementare; contrastul coloristic de calitate; contrastul coloristic de cantitate. Contrastul culorilor în sine este cel dintre culori foarte diferite cum ar fi dintre roșu, galben și albastru. Acest contrast produce o impresie nu numai puternică ci și foarte colorată, luminoasă, sinceră și precisă. Contrastul culorilor în sine nu se rezumă doar la combinațiile celor trei culori primare, dar, el pierde însă din puterea expresiei, cu cât culorile ce se alătură sunt mai depărtate de primele trei. Contrastul dintre portocaliu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Contrastul coloristic de cald și rece este printre cele mai strălucitoare sau, cum se mai spune, prin comparație, mai muzicale. El a fost deseori folosit în artele plastice, fie în vitraliile din evul mediu acele panouri din bucățile de sticlă colorată montate pe armătură de plumb, folosite la ferestre -fie în pictura modernă. (Planșa nr.24) Contrastul culorilor complementare se cere ca una din cele două culori să fie dominantă ca întindere ori strălucire și de asemenea alături de acesta, pentru temperarea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
saturație al unei culori și cel al alteia. Prin puritate sau saturație se înțelege, în general, luminozitatea și strălucirea intensă a culorii. Pierderea purității culorii voită sau nu ~ poate avea nenumărate cauze. S~a văzut deja cum se obțin cenușiurile colorate sau tonurile rupte din amestecuri de culori complementare. Foarte des se "rup" culorile pure cu alb, cu negru chiar cu un amestec de alb și negru, deci, cu cenușiuri neutre. Cu totul altfel de efecte au amestecurile cu negru. Galbenul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Cu cât de puțin negru ar fi amestecat, albastru își pierde luminozitatea. Pentru demonstrare se pot folosi reproduceri după: Turner, Bonnard, Neoimpresioniști.(Planșa nr.27) Contrastele de cantitate se referă la raportul de mărime a două sau mai multe suprafețe colorate. Este deci contrastul mult-puțin, mare mic. Marele pictor francez Paul Gaugain remarca: "Un kilogram de verde e cu mult mai verde decât o sută de grame de verde!" Nu este greu de observat că efectul pe care îl exercită o
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
sunt Picasso, Braque, Juan Gris. Mai sunt și anumiți lirici precum Fautrier și Debuffet. Apoi câțiva abstracți riguroși, care merg până la alb și negrul lui Vasarely; b) căutarea reflexelor schimbătoare ale nuanțelor " animate" într un flux mult mai luminos decât colorat: este vorba de toată descendența impresioniștilor și a neoimpresioniștilor, până la acei "abstracționiști" , cu reflexelor lor sclipitoare; c) căutarea culorii întinse mai mult sau mai puțin modulată, uneori destul de puțin modulată, și a cărei strălucire e susținută prin câteva raporturi cromatice
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
fuzionarea în masă) clasa I; c) Fond decorativ cu frunze de toamnă clasa a Ii-a; d) Peisaj de toamnă în nuanțe de roșu și galben -clasa a IlI-a; e) Fond decorativ cu forme obținute prin presarea unor frunze colorate anterior în nuanțe de roșu + galben clasa a Ii-a; f) Peisaj de iarnă în nuanțe de albastru și violet -clasa a IV-a. Pentru ca această temă să devină cât mai accesibilă copiilor trebuie să o formulăm în termeni ușor
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]