7,605 matches
-
a fost o sală special amenajată În școală, care s-a transformat În spațiu de siguranță pentru copii și loc de trăire a unor stări afective pozitive pe parcursul a aproape trei luni de zile. Desfășurarea celor zece ședințe de optimizare comportamentală nu s-a realizat la Întâmplare. Astfel, În primele trei ședințe am urmărit deblocarea și motivarea copiilor pentru experiența de grup, crearea unui climat securizant prin asigurarea cunoașterii și intercunoașterii, gratificant afectiv care să permită ruperea tuturor „barierelor”, diluarea rezistențelor
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
două dimensiuni ale personalității (stima de sine și imaginea de sine) la copiii cu cerințe educative speciale. Prezentarea și interpretarea rezultatelor cercetării Voi prezenta În continuare rezultatele celor zece ședințe (Întâlniri de lucru) ale programului de dezvoltare personală și optimizare comportamentală a elevilor cu cerințe educative speciale, specificând pentru fiecare obiectivele urmărite, exercițiile utilizate și efectele obținute În urma aplicării acestora. Prima ședință a avut drept obiectiv deblocarea și motivarea elevilor pentru experiența de grup. Pentru atingerea obiectivului am utilizat următoarele exerciții
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
sunt conduși de alții decât atunci când trebuie să fie ei cei care iau conducerea. Alții au trăit sentimente gratificante În ambele situații. A opta ședință a avut ca obiectiv trăirea unei experiențe comune de autoactualizare, transfigurare, maturizare afectivă, cognitivă și comportamentală. Pentru atingerea acestui obiectiv am utilizat exercițiul „Povestea” În care copiii au avut ca sarcină să compună Împreună o poveste cu douăsprezece personaje, apoi să dramatizeze povestea (adică să o pună În scenă). Tehnicile utilizate au fost povestirea (ca mijloc
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
lumii copiilor În elementele modelate și În povestirile construite. S-a oferit din nou posibilitatea manifestării asertivității, recunoașterii personale a fiecărui individ și deci revalorizarea imaginii de sine. A zecea ședință a avut ca obiectiv fixarea și amplificarea calității achizițiilor comportamentale anterior activate. Exercițiile pentru atingerea acestui obiectiv au fost următoarele: a) exercițiul „Cutia magică” prin care am urmărit autoexplorarea cu scopul producerii insighturilor restructurante și antrenarea capacităților de relaționare și comunicare. În acest exercițiu copiii au avut posibilitatea de a
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
resurselor). Efectele obținute au fost următoarele: copiii au conștientizat diferite strategii, metode de acțiune proprii lor atunci când se confruntă cu obstacolul; ei au descoperit și experimentat noi atitudini, noi modalități de acțiune. Concluziile cercetării Programul de dezvoltare personală și optimizare comportamentală a copiilor cu cerințe educative speciale, prezentat În această lucrare și desfășurat pe parcursul a trei luni de zile, a avut drept obiectiv Îmbunătățirea unor aspecte ale comportamentului și personalității acestor copii. Faptul că s-a realizat o bună coeziune a
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
comportamentului și personalității acestor copii. Faptul că s-a realizat o bună coeziune a grupului și că acesta a funcționat după niște reguli clar precizate a oferit copiilor posibilitatea realizării unei experiențe comune de transfigurare, de maturizare afectivă, cognitivă și comportamentală. Activitatea terapeutică desfășurată În acest grup a reprezentat pentru copii o adevărată aventură, care a provocat insighturi și restructurări la nivelul personalității. Tehnicile expresive utilizate pe parcursul programului au facilitat exteriorizarea copiilor și pe alte căi, diferite de cea verbală, permițându
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
de a-i ajuta pe alții. Utilizarea tehnicilor experiențiale de tip gestalt creativ precum jocul, fantezia ghidată, metafora, dramaterapia, mișcarea, dansul, colajul, modelajul, au provocat copiilor fenomene de detensionare emoțională, autodescoperire și realizare a insight urilor restructurante. Programul de optimizare comportamentală și dezvoltare personală a oferit copiilor posibilitatea conștientizării și valorizării de sine, cu efecte pozitive În planul relațiilor interumane. Aș spune că acest program a echivalat cu Învățarea strategiei de „a lucra asupra sieși” și de a se autoforma, autodezvolta
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
personale, ca modalitate de comunicare cu sine însuși, ca metodă a activității mentale deliberate, cu formularea de interpretări, explicații, conturarea de perspective, găsirea de argumente și contraargumente. • Conturarea unui stil de autocontrol și de autoraportare la criterii, principii de exigență comportamentală în diferite situații și stabilirea liniilor de autocorecție. De autostimulare a autoformării • Recursul la autoconvingere sau autopersuasiune în luarea unor decizii de modificare a unor acțiuni de autoeducație, după o luptă între diverse motive implicate, după o cântărire a unor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
vârstă și individuale, sex, clasă socială, experiențe de învățare, atitudini, dorințe, expectanțe, abilități și roluri ale educatorului, situații de învățare), procesele care antrenează aceste variabile (după concepția behavioristă), contextul (sarcini, obiective, conținut., metode, relații), produse rezultate (măsurare prin indicatori tot comportamentali). Acesta este contextul care a declanșat paradigma schimbării de la instruire la învățare și o nouă paradigmă a clasei ca organizație, management, dotare, disciplină, relații în clasă, colaborare, situații, comunicare, acțiuni ca procese incluse în învățare. Nevoia unei conduceri modernizate a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
general, la nivelul activității din clasă apar probleme de leadership specific, chiar contradicții în îndeplinirea rolurilor, sarcinilor, gestionarea și influențarea resurselor umane specifice. Dar sunt autori (Păun, 1999, pp. 79-87) care semnalează și alte contradicții aici, inconsecvențe, disonanțe psiho-afective și comportamentale: Între diferitele categorii de așteptări de rol, formulate de către alți factori față de educatori (părinți, colegi ș.a.): unii pun accent pe conformarea la normele statutare, la cele precizate în diferite regulamente, iar alții apreciază comportamentul pedagogic și în leadership. Încât acesta
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
subiect revine În actualitate, pentru că școala se confruntă astăzi cu probleme din ce În ce mai dificile privind comportamentul elevilor. Obiectivele urmărite În prezentului ghid sunt următoarele: ¾ Oferirea unor sugestii explicative privind Înțelegerea fenomenului adaptării / inadaptării școlare, În vederea prevenirii și combaterii eficiente a devierilor comportamentale ale elevilor. ¾ Analizarea diferitelor aspecte ale insuccesului școlar, cu scopul Înțelegerii sale corespunzătoare și a adaptării celor mai potrivite măsuri de prevenire și Înlăturare a efectelor lui. ¾ Tratarea unor aspecte privind colaborarea școlii cu familiile elevilor. ¾ Managementul comportamentului școlar. ¾ Mamagementul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
inițierii și cel al Încetării unui comportament. Intensitatea, se referă la magnitudinea cu care el se manifestă. Această dimensiune este mai greu de măsurat decât durata și frecvența. Cea mai frecvent utilizată metodă este scala de evaluare. În terapia cognitiv comportamentală, se utilizează astfel de scale În care li se cere elevilor să-și observe intensitatea unui simptom sau a unei convingeri. Latența, se referă la intervalul de timp dintre stimulul sau situația care induce un comportament și manifestarea efectivă a
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
receptorul. Comunicarea informațiilor se realizează prin: presa scrisă, audio vizual și internet. Comportamentul de risc al elevilor include cel mai adesea: dificultăți de relaționare, anxietate, neînțelegeri cu părinții, absenteism, violență școlară. 4.2. Factorii care concură și explică apariția dificultăților comportamentale A. Factorii individuali țin de capacitatea personală a fiecărui elev de a reacționa, de resursele personale, de bogăția și calitatea schemelor de adaptare. Astfel, unii elevi au un potențial mai mare de adaptare (maleabilitate, comunicare, acceptare a interdicțiilor, toleranță la
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de genul: inadaptat prin naștere, care favorizează un anumit fatalism educațional. Factorii ereditari (sau predispozanți) nu acționează direct, ci prin intermediul celor de mediu, care vor favoriza sau nu exprimarea acestor potențialități ereditare. a)Deficiențele intelectuale reprezintă o premisă a devianței comportamentale, mai ales atunci cînd un nivel mintal scăzut se asociază cu tulburări afective și condiții defavorabile de mediu. Ele exprimă În general prin dificultatea sau imposibilitatea elevului de anticipare, pe plan mental, a urmărilor inevitabile ale atitudinilor deviante adoptate. b
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de rezistență la privare (frustrare), În funcție de cît de mult sunt dispuși să realizeze un dialog flexibil cu ceilalți, respectiv de a face schimburi de valori materiale și spirituale cu cei care Îi Înconjoară. In acest context, elevii problemă sub raport comportamental sunt, de obicei, egoiști În cadrul relațiilor sociale, sunt dominați de incapacitatea de a se detașa de propriile trăiri și tendințe egocentrice, ceea ce Îi determină să creadă că au numai drepturi, nu și Îndatoriri. Incapacitatea de a accepta o frustrare, un
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
reacțiile sale trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimul. d) Fenomenul de agresivitate, determinat de instabilitatea emotivă și de o structură dizarmonică de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice cu teste de personalitate a relevat faptul că foarte mulți dintre elevii delincvenți testați dau răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă față de reguli (norme, cerințe) și față de cei din jur. Deși nu se
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
depind de o serie de trăsături pe care le are familia În care elevul trăiește. V. Inadaptarea școlară, premisă a comportamentului deviant Există anumiți elevi care manifestă un comportament nepotrivit și dificil atât În clasă cât și În afara acesteia. Inadaptarea comportamentală a elevilor vizează, În principal, tulburările de relaționare a elevilor respectivi cu părinții, profesorii, colegii și Încălcarea regulilor colectivității școlare sau extrașcolare. Paleta acestor tulburări este largă, ea cuprinzînd atît modificări comportamentale mai puțin grave sub raport penal, dar supărătoare
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
atât În clasă cât și În afara acesteia. Inadaptarea comportamentală a elevilor vizează, În principal, tulburările de relaționare a elevilor respectivi cu părinții, profesorii, colegii și Încălcarea regulilor colectivității școlare sau extrașcolare. Paleta acestor tulburări este largă, ea cuprinzînd atît modificări comportamentale mai puțin grave sub raport penal, dar supărătoare, de tipul: minciună, inconsecvență comportamentală, violență verbală, copiatul la ore, fumatul ostentativ, bruscarea celorlalți copii, În special a celor mai mici, refuzul de a saluta, diferite atitudini nonconformiste; cît și abaterile grave
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
principal, tulburările de relaționare a elevilor respectivi cu părinții, profesorii, colegii și Încălcarea regulilor colectivității școlare sau extrașcolare. Paleta acestor tulburări este largă, ea cuprinzînd atît modificări comportamentale mai puțin grave sub raport penal, dar supărătoare, de tipul: minciună, inconsecvență comportamentală, violență verbală, copiatul la ore, fumatul ostentativ, bruscarea celorlalți copii, În special a celor mai mici, refuzul de a saluta, diferite atitudini nonconformiste; cît și abaterile grave de la normele morale și legislația penală, cum sunt: furtul repetat, vagabondajul, actele de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
familial și să-și caute securitatea afectivă În grupul stradal, Între prieteni de ocazie, În medii microsociale dubioase, inițiindu-se și angajându-se În aventuri ce pot degenera În acte antisociale (distrugeri de bunuri, furturi, bătăi, agresiune și tâlharie). Devieri comportamentale ca: minciuna, copierea la teste Înșelătoria, chiulul sunt adesea utilizate ca manifestări prin care copii Încearcă să depășească situația apăsătoare În care se află, dacă nu se bucură de atenția colectivului de elevi, a profesorilor și dacă nu li se
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de modificările structurii neurologice sunt datorate unor traumatisme cranio-cerebrale, unor boli infecțioase etc. Se manifestă prin: neliniște motorie, labilitate psihică, negativism, isterie, refuz al sarcinilor de lucru, tendințe de chiul, vagabondaj, minciună ș.a. Sunt rare și parțial educabile. e. Devieri comportamentale de țin de sfera psihicului predominant afectată, ce se pot clasifica astfel: 1. Devieri de comportament În sfera relațională, În care elevii care refuză comunicarea, fiind egoiști, capricioși, respinși de colectiv. Acești elevi fie sunt prea răsfățați În familie, fie
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de colaborare intră În sarcina dirigintelui, ca obligație profesională și morală. În același timp nu poate fi minimalizat rolul familiei În parteneriatul școalăfamilie, pentru că nu se poate vorbi de parteneriat decât atunci când ambele părți implicate conlucrează. 3. Factori de risc comportamental datorat mediului familial carențial. Familia, prin slăbirea interesului și a controlului față de preocupările copilului Își diminuează funcția educativă. Familia este desigur influențată În primul rând de condițiile economice, materiale, de hrană, Îmbracăminte, locuință, de organizarea unui ritm al vieții, de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
carențial. Familia, prin slăbirea interesului și a controlului față de preocupările copilului Își diminuează funcția educativă. Familia este desigur influențată În primul rând de condițiile economice, materiale, de hrană, Îmbracăminte, locuință, de organizarea unui ritm al vieții, de nivel cultural și comportamental. Acești factori au o mare influență asupra integrării sociale a elevului. Cauza principală În familia contemporană a indiferenței față de copil este În principal starea materială precară, și, din păcate, numărul familiilor aflate În condiții defavorizate și stresante este În continuă
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
să apară și În familii normal Închegate, Între părinți și bunici. În asemenea condiții copilul Învață să profite, să speculeze În favoarea sa ezitările și neînțelegerile, care Îl predispun la duplicitate morală și caracterială, putând să-i deschidă drumul spre deviere comportamentală. Defectele copilului nu reprezintă altceva precizează A. Berge decît partea vizibilă a unui conflict profund dintre părinte și copil: Un defect nu este o imperfecțiune esențială a ființei, ci un mod deosebit și aberant de a acționa la exigențele lumii
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
conștientizează rolul educativ pe care Îl au În asigurarea sentimentului de securitate afectivă și socială necesar dezvoltării normale a copiilor, În general, și a adolescenților, În special. Acesta reprezintă unul dintre principalii factori de risc familial care favorizează apariția devierilor comportamentale la elevi, deoarece familia reprezintă un soi de personalitate colectivă, a cărei armonie generală influențează echilibrul psihologic al fiecăreia dintre părți. Faptele de viață arată că diferitele Însușiri moral-volitive ale elevului, cum ar fi inițiativa și fermitatea În acțiuni, curiozitatea
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]