8,920 matches
-
vreme în plan secundar, fiind acoperit de dezbaterile mult mai principiale în jurul reformei și tranziției economice. Tăcerea în ceea ce privește corupția își avea originea și în omniprezența fenomenului, inclusiv în instituțiile care trebuiau să îl analizeze. Ultimii ani au dus la o conștientizare din ce în ce mai acută a gravității problematicii corupției din România. Aceasta s-a făcut prin combinarea eforturilor mai multor categorii de actori: - instituțiile internaționale cu care România se vede nevoită să intre în tranzacții, cum sunt Uniunea Europeană, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să recompenseze activitățile prosociale și să le pedepsească pe cele deviante, să contribuie la supravegherea și implicarea tinerilor în activități convenționale și să ofere un sentiment de identitate socială și de apartenență care să se intercaleze între atracțiile asociațiilor diferențiale. Conștientizarea acestor efecte pozitive ale unor aspecte ale organizării vieții școlare a impus politici educaționale orientate explicit către reducerea delincvenței juvenile (Levesque, 2002). Școala poate contribui la dezvoltarea comunităților prin „închiderea” rețelelor sociale, implicându-i pe părinți în diverse activități. Din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Pentru o organizație oarecare, aceste niveluri sunt asociate ariei de interes. Operându-se cu aproximările asociate acestora, se obțin rezultate satisfăcătoare prin prisma raportului preț/calitate. Nivelul local și cel regional intern sunt luate în considerare ca un reflex al conștientizării unor diferențe, dar și al tendinței de adaptare strictă la cerințele clientului. Marile regiuni constituite din mai multe state reflectă și ele aceeași tendință. În practica europeană s-au individualizat chiar niște așa-zise euroregiuni, ce trec în prim-plan
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și faptul că analiza lanțului valorii are principii de realizare simple, uneori este mai utilă o abordare simplificatoare care constă doar în identificarea activităților specifice generatoare de valoare. Chiar și o abordare cu slabe veleități analitice permite îmbunătățirea procesului și conștientizarea unor diferențe, pozitive sau negative, față de concurenți. Rezultatul se poate concretiza într-o reacție adecvată, ceea ce, în sine, este un fapt pozitiv. O utilizare mai ambițioasă a analizei lanțului valorii poate urmări: a) îmbunătățirea (optimizarea) activităților generatoare de valoare întreprinse
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care se va Ține cont de acțiunea factorilor de influență și se vor emite concluzii care să stea la baza unor previziuni cu un grad mare de predictibilitate. Limitări Această lucrare se vrea a fi un Îndrumar, o cale de conștientizare a rolului Managementului Cunoașterii În mecanismul de absorbție a fondurilor europene, mutând practic centrul de greutate al eforturilor de a folosi banii europeni, dinspre zona cantitativă - concentrarea excesivă și totodată neproductivă asupra procen telor de absorbție -, către zona calitativă - crearea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
este nevoie de progres tehnic, adică esența materializată a rezultatelor cunoașterii. Acest factor endogen de dezvoltare (creșterea economică endogenă = creștere economică autosusținătoare) se bazează pe aportul fundamental al cunoașterii și al implementării metodologiei care să stimuleze inovativitatea, spiritul antreprenorial și conștientizarea decuplării dezvoltării economice de la consumul rezervelor de resurse naturale. Putem constata că, pe măsură ce nivelul progresului tehnic este mai ridicat, productivitatea muncii crește și ea. Progresul tehnic permite deplasarea funcției de producție, favorizând procesul de creștere economică, astfel Încât, cu același stoc
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Figura 1.1.5. Cele șapte inițiative ale Strategiei „Europa 2020” Pentru depășirea barierelor de cunoaștere, se pune accentul pe creșterea rolului educației prin stimularea performanței și a atractivității pentru tineri, În condițiile Îmbunătățirii calității educaționale și a sporirii mobilității. Conștientizarea de către indivizi a avantajelor principiului „Învățării pe tot parcursul vieții” este una dintre provocările actuale ale sistemului de relaționare cu internalizarea cunoașterii. În spiritul transferului rapid și eficient de cunoaștere, trebuie făcute eforturi pentru realizarea unor rețele de comunicare din ce În ce mai
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
presiune prea mare. Această abordare este doar o abandonare, atâta timp cât nu suntem capabili să ne descriem propria identitate În interacțiune cu comunitatea, climatul socioeconomic sau teatrul global. Se impune Încetarea mentalității de perdanți și o demarare a unei mișcări de conștientizare a avantajelor dezvoltării durabile, nu neapărat pentru un viitor atât de ambițios, dar măcar mai sănătos și mai stabil. La drept vorbind, În cazul actualului model de dezvoltare economică, nu prevalează sensul explicit al convergenței În dauna concurenței acerbe, al
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a procesului de accesare a banilor europeni. S-a scris mult despre acest lucru, dar câteva probleme sunt cu precădere scoase În evidență: birocrația, lipsa cunoștințelor În Managementul Proiectelor, problema cofinanțării, ritmul lent de rambursare a banilor cheltuiți, lipsa de conștientizare pentru rezultatele coeziunii etc. Aici ar trebui pusă În evidență poziția Comisiei Europene de a Înțelege particularitățile de dezvoltare est-europene și de a monitoriza mai strâns folosirea fondurilor europene pentru realizarea convergenței. Potrivit unuia dintre principiile Managementului Cunoașterii, trebuie să
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și amploarea cercetării, se simte nevoia Împrospătării trendului de creștere. Unul dintre factorii endogeni de creștere (creștere endogenă = dezvoltare autosustenabilă) se bazează pe contribuția fundamentală a cunoașterii și a metodologiei de implementare a acesteia, care stimulează inovativitatea, spiritului antreprenorial și conștientizarea consumului limitat de resurse naturale. Așa cum se poate observa În figura 2.3.3, cu cât progresul tehnic este mai mare, cu atât productivitatea muncii crește. Termenul L A reprezintă numărul real de lucrători, s este rata de economisire, iar
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dar prea puțin util În comparație cu avantajele dezvoltării unei adevărate mișcări a Managementului Cunoașterii la nivel național. Sporirea gradului de absorbție a fondurilor europene cu ajutorul metodologiei Managementului Cunoașterii este nu numai necesară, dar și la Îndemâna factorilor implicați: autorități, consultanți, beneficiari. Scopul conștientizării folosirii instrumentelor specifice Managementului Cunoașterii În elaborarea și implementarea proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile este acela de a spori numărul de aplicații, de a crește calitatea proiectelor și de a flexibiliza alocările financiare pe direcții prioritare de dezvoltare. În ideea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
la nivel european. Un factor critic care poate contribui fundamental la accelerarea procesului de absorbție a fondurilor nerambursabile rămâne dezvoltarea abilităților de scriere a proiectelor și de gândire În termeni de management de proiect, alături de o mai bună informare și conștientizare a avantajelor reale aduse de programele de finanțare europene. De multe ori, o abordare directă a mecanismului, care constă În depunerea unor eforturi susținute pentru completarea aplicațiilor În vederea obținerii banilor europeni, este istovitoare și nu aduce rezultatele scontate. La fiecare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sprijinită de organismele de la Bruxelles, arătând o grijă pentru un management financiar solid, bazat pe factorii critici ai realității, iar pe de altă parte, putea declanșa o creștere semnificativă a gradului de absorbție, În următorii ani. 3.2.4. Începutul conștientizării nevoii de folosire a instrumentelor cunoașterii În perioada 2007-2010, gradul redus de absorbție este o reprezentare cât se poate de edificatoare asupra problemelor Întâmpinate până la momentul 2010, dar și un prilej de analiză a situației de fapt și de evaluare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de succes, secțiunea portalului destinată constituirii de parteneriate, Ghidul Achizițiilor Publice etc. Pe fondul performanței scăzute În accesarea fondurilor europene, iată că apar din ce În ce mai des instrumentele, principiile, metodele Managementului Cunoașterii, dar pe o cale emergentă, și nu prin introspecția și conștientizarea elementelor practice și teoretice ale Managementului Cunoașterii<footnote Tiwana, A. (December 7, 1999), Knowledge Management Toolkit: The Practical Techniques for Building a Knowledge Management System, Pearson Education, New York. footnote>, În Înșiruirea și interdependența lor logică și consacrată În zone dezvoltate
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cunoaștere, al etapei „știu de ce”. Pentru a realiza acest lucru trebuie să se găsească acele pârghii care să facă trecerea de la confruntarea cu lumea reală și cu problemele aferente, la rezolvarea problemelor. Nivelul de bază este „știu ce” -, și reprezintă conștientizarea procesului de cunoaștere. Este o etapă esențială, dar insuficientă pentru a concura pe piață. Un exemplu poate fi cel al unui absolvent de facultate care are o mulțime de cunoștințe referitoare la domeniul În care s-a specializat, dar care
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dispoziție pentru procesarea feedback-ului de la solicitanți. Foarte important În acest context este consensul creat pe marginea percepției nivelului de performanță. Numai când acest consens este asigurat, se poate Începe formularea de priorități și direcții de acțiune pentru Înlăturarea decalajelor. Conștientizarea acestor decalaje Înseamnă că efortul În domeniul Managementului Cunoașterii poate fi orientat cu prioritate spre sectoarele unde beneficiile obținute ar ajuta În proporția cea mai mare. Se pune problema existenței instrumentelor de măsurare a performanței, iar faptul că autoritățile actualizează
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ridicat de dificultate. De aceea, educatorii trebuie să creeze situații în care elevii să-și cunoască nu numai limitele (care sunt firești și trebuie privite ca atare, și nu ca eșecuri ce implică responsabilități personale), ci și (mai ales) resursele. Conștientizarea limitelor și resurselor, uneori foarte diferite de la elev la elev, conduce la formarea unei imagini de sine echilibrate, a demnității și respectului de sine și față de ceilalți. Se ajunge astfel la acceptarea diferențelor firești dintre oameni, la creșterea spiritului de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
expectanțele profesorilor modelează comportamentul și performanțele elevilor și că aceștia devin ceea ce credem noi, profesorii, că ei pot deveni. În aceste condiții, optimismul pedagogic se instituie ca o condiție necesară a succesului. Abordarea diferențiată a elevilor trebuie să conducă la conștientizarea și valorificarea resurselor de care aceștia dispun și nu la „constricția” personalității prin interiorizarea unor etichete globale negative. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Ce este o trăsătură psihică? Dați exemple de trăsături. 2. Ce deosebiri sunt între tipul sentimental
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
formulă expresivă, are un astfel de mecanism discordant: un mesaj verbal laudativ, contrazis de un ton disprețuitor și de o mimică de aceeași factură); • Față de implicarea voluntară și conștientă a partenerilor în CV, CPV și CNV scapă cel mai ades conștientizării, gradul lor de spontaneitate este ridicat; Într-o comunicare cu dominantă verbală, cum este și cea didactică, CPV și CNV nu se adaugă verbalului, ci formează un întreg bine structurat, complex și convergent. 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentaltc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe care actul comunicativ îl joacă în actul didactic este susținută de ideea că astăzi, proiectarea și managementul comunicării apar ca principii de bază ale design-ului educațional (Ionescu, M., 1982). Profesorul cu vocație știe că a fi preocupat de conștientizarea, supravegherea și îmbogățirea conduitei sale comunicative este o cerință elementară, mai ales pentru că „nu tot ce intenționăm reușim să spunem, nu tot ce spunem se aude, nu tot ce se aude se și înțelege, se înțelege și ce nu spunem
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau inferioară. Este în afară de orice îndoială că procedând astfel profesorii greșesc. Mai mult, ei au tendința de a supraestima corelația dintre statusul socio-economic și inteligența medie sau inferioară și au așteptări mari cu privire la eșecul școlar al unor astfel de copii. Conștientizarea generalizărilor grăbite și a credințelor legate de randamentul slab al acestor elevi poate constitui o premisă pentru o acțiune educativă adecvată, țintind să creeze condiții propice performanțelor lor superioare. Eșecul școlar al multor elevi din clasele defavorizate este, din nefericire
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
arătați cum poate fi folosit pentru ameliorarea performanțelor elevilor. Capitolul XVtc "Capitolul XV" Perspectiva umanistă asupra educațieitc "Perspectiva umanist\ asupra educației" Ovidiu Lungu, Luminița Iacobtc "Ovidiu Lungu, Luminița Iacob" Introducerea acestei teme în finalul manualului de psihologie școlară este expresia conștientizării unei necesități: depășirea practicilor instructiv-educative curente. Dacă, într-o măsură mai mică sau mai mare, aplicații la toate temele anterioare se regăsesc Ă mai fericit sau mai denaturat Ă și în realitatea noastră educațională, ceea ce teoretizează perspectiva umanistă ține, la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
veche concepție occidentală despre creativitate este redată în povestea biblică a Creației din Geneză, de unde a apărut noțiunea artizanului care îndeplinește lucrarea lui Dumnezeu pe pământ (Boorstin, 1992; Nahn, 1956). Boorstin (1992) consemnează: Chivotul a avut un impact decisiv asupra conștientizării de către om a capăcității sale de a crea. A stabilit că, prin credința lor în Creator și Creație, oamenii formează o comunitate. Ei și-au confirmat forța creatoare prin afinitățile și calitățile lor comune dumnezeiești, prin relația lor intimă și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
similar, numeroși cercetători au apelat la Testul Tematic de Apercepție pentru a analiza intențiile creatorilor în operele artistice și literare (Bradburn și Berlew, 1961; Cortés, 1960; Davies, 1969; McClelland, 1961, 1975; Winter, 1973). Unul dintre meritele acestor studii variate este conștientizarea asemănării pregnante a portretului geniului creativ desprins din cercetările istoriometrice cu imaginea redată de investigațiile psihometrice întreprinse asupra creatorilor contemporani (Eysenck, 1995; Simonton, 1994b). Desigur, cercetătorii sunt incapabili să identifice valoarea predictivă a performanței creative în absența unui criteriu adecvat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Cu siguranță, mișcarea eugenistă nu ducea o campanie profundă și asumată public Împotriva Bisericii. Cu toate acestea, eugeniștii au contribuit În mod real la introducerea serviciilor medicale la sate, până atunci inexistente, și au determinat o creștere a nivelului de conștientizare de către populația rurală a problemelor de sănătate, În timp ce acționau subtil În sensul dislocării autorității de la figurile și valorile religioase către cele seculare. În acest sens, eugeniștii au avut un rol modernizator În România interbelică. CAPITOLUL 3TC " CAPITOLUL 3" Statul biopolitictc
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]