35,849 matches
-
mai apropiați de copiii lor decât tații din clasele sărace. Conform psihanalizei, o atitudine mai apropiată din partea tatălui este cauza unei imagini de sine mai bune la copil. Empiric, relația dintre clasa socială și atitudinea față de sine s-a dovedit conformă cu ipoteza. Și totuși, o serie de studii ulterioare au dovedit că explicația cauzală a acestei relații era alta. Având un statut social mai ridicat, atitudinea celorlalți față de copii va fi de la început mai favorabilă și deci și imaginea de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
normei, dar care este sever limitată de condițiile obiective în care trăiește respectiva colectivitate. O asemenea simulare oferă posibilitatea de a detecta și eficacitatea diferitelor soluții. În cazul citat, există câteva soluții de natură să mărească șansa realizării de căsătorii conforme regulii: scăderea vârstei de căsătorie, de exemplu. Prelucrând o analiză a lui Merton, James G. March și Herbert A. Simon (1964) ne oferă un exemplu de analiză calitativă a dinamicii unui sistem, în care găsim atât stări de echilibru, cât
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Subsistemul artistic va milita pentru conservarea libertății de creație, apărându-se de amestecul potențial din afară care ar încerca să utilizeze arta în scopuri exterioare, anulându-i astfel valoarea și funcția ei specifică. Logica unui subsistem poate să nu fie conformă, integral sau parțial, cu logica sistemului din care face parte. Subsistemul militar poate presa, în anumite condiții, pentru obținerea de resurse importante, necesare dezvoltării sale, chiar spre o politică agresivă care i-ar favoriza promovarea propriilor finalități. Sunt ilustrative, în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vom ocupa de teme ceva mai simple. I. Scopul cursului de metode de cercetaretc "I. Scopul cursului de metode de cercetare" Învățarea este în mare măsură pasivă. Acest fapt reflectă o lipsă de putere la nivelul studentului. Situația aceasta este conformă cu realitatea în cazul celor mai multe obiecte de studiu, în majoritatea universităților și în mai toate țările. Adesea, se așteaptă de la studenți doar să stea în clasă și să audieze cursurile profesorilor care le dictează pur și simplu conținutul. Sunt multe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de identificat tiparul existent în date, făcându-se astfel mai ușor distincția dintre variația sistematică și cea nesistematică. Cu cât numărul de observații este mai mic, cu atât este mai dificil de stabilit dacă relația inferată din datele eșantionului este conformă cu realitatea lumii în general, sau mai greu de respins posibilitatea ca concluziile să fie doar sub influența unui caz excepțional, sau a unor fapte întâmplătoare. Un test bine conceput este astfel construit încât să permită maximizarea capacității cercetătorului de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care se succed în devenirea istorică. Postmodernismul filosofic al lui Lyotard sau Derrida, inițiat în altă formă încă de Nietzsche în secolul al XIX-lea, susține tocmai deconstrucția evoluționismului istoric „totalizant” și teleologic, ce privește istoria ca unică și unitară, conformă cu realizarea unui principiu unificator al organizării și transformării evolutive. Întrebarea care s-ar pune astăzi devine astfel mai clară și solicită sociologii să-și formuleze opțiunea: concentrare asupra discontinuității istorice sau asupra evoluției sociale lineare, continue și omogene? O
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
3. Finalizarea consacră acele cursuri ale acțiunilor individuale și sociale care uneori sunt întâmplătoare, iar alteori sunt evaluate ca optime din perspectiva experiențelor de interacțiune și negociere simbolică. Din agregarea acțiunilor individuale și sociale rezultă consecințe intenționate, adică suficient de conforme cu proiectele de instituire, și consecințe neintenționate, adică neanticipate în faza de instituire. Informațiile despre consecințele intenționate și neintenționate sunt apoi aplicate pentru evaluarea cadrului configurat de instituțiile, organizațiile și politicile instituirii. Cursul acțiunilor de instituire, realizare și finalizare este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fratele tatălui lui M. Elev excepțional al școlii mănăstirești din Blaj, Maniu, călugărit sub numele Samuil, este trimis în 1766 la Viena pentru a studia filosofia și teologia. Audiază și cursuri de economie, fizică, matematică, formându-și o cultură vastă, conformă cu aspirațiile sale, dar și cu principiile iluministe promovate în primul rând de scrierile lui Christian Wolff. În 1772 revine la Blaj, unde înființează, împreună cu Ștefan Pop, clasa de filosofie la gimnaziu, M. fiind aici primul profesor de etică și
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
în acest gen de literatură, foarte apropiată de ceea ce se numește astăzi, în film, thriller psihologic) sau de tribulațiile erotice ale personajelor, Rusoaica este, în primul rând, romanul acestei așteptări, frustrate și frustrante în cele din urmă. Realul capătă reprezentări conforme cu aspirația mistuitoare a lui Ragaiac, se deformează fantastic și grotesc, se transformă într-o lume paralelă, care absoarbe personajul și îi modifică percepțiile, transformându-l într-un alter ego superior previzibilului Ragaiac. Ipostază pasageră și excepțională a personajului, căci
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
lume, călătorind mereu între tărâmul eclezial și hotarele culturii înstrăinate de Dumnezeu. În miezul veștii lor bune se ascunde nu o ideologie, ci invitația la bachetul Cuvântului veșnic, adică la viața în Hristos. Mărturisirea apostolilor, profeților și cărturarilor rămâne astfel conformă cu exigențele simple ale trăirii în legea Domnului. Firește, toate acestea se realizează în trepte, cu măsuri ajustate și priorități diferite, însă mereu cu aspirația către desăvârșire. Aș fi aderat la tot ce mi-ai spus dacă n-aș fi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lui Dumnezeu. Numai revelația (deci apocalipsa) lui Hristos ca „Domn și Stăpân” ne poate face să înțelegem fără rătăcire cuvintele vechilor Scripturi. În acest sens, putem spune că Biblia trebuie citită de la sfârșit (Noul Testament) către început (Vechiul Testament), într-o gradație conformă nivelului de maturitate duhovnicească al fiecărui credincios. Este firesc ca un începător să nu se folosească imediat de cărți precum Cântarea Cântărilor - corespunzătoare treptei ultime din parcursul infinit al cunoașterii lui Dumnezeu. Este semnificativ faptul că ÎPS Bartolomeu a început
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
persoanei este garantată numai prin participarea omului la dinamica agapică și euharistică a Treimii. Pentru Zizioulas, limbajul ontologizant este marca unei gândiri metafizice care sfârșește prin a introduce categoria necesității „înăuntrul” lui Dumnezeu. Or, Sfânta Treime nu se poate decât conforma definiției libertății, ceea ce indică orizontul final al condiției umane. Dumnezeu este dincolo de orice constrângere ontologică, iar această condiție definește și statura eshatologică a omului îndumnezeit. Misterul apofatic al Sfintei Treimi ne interzice să definim libertatea ca pe o „necesitate înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pe care sunt fixate 4 mingi sprijinite pe câte un senzor de contact, fiecare având în partea inferioară un bec, o placa cu senzor de contact plasată pe sol pe care subiectul va efectua bătaia și aterizarea (placa având dimensiuni conforme cu spațiul necesar bătăii și aterizării în jocul de volei) și un receptor radio conectat la calculator pentru analiza și stocarea datelor rezultate în urma execuțiilor. Fig. 1 aparatul fixat pe fileu, placa cu senzor, receptorul radio și calculatorul (1 - placa
REDUCEREA GREŞELILOR DE TEHNICĂ LA PROCEDEUL „BLOCAJUL INDIVIDUAL LA CORESPONDENT” DIN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Larionescu Moroşan () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_811]
-
a maximei de a recurge la promisiuni mincinoase pentru a face față unor dificultăți. Iată formulările lui Kant. Calea cea mai scurtă și, cu toate acestea, cea mai neîndoielnică de a mă lămuri în privința răspunsului dacă o promisiune mincinoasă este conformă cu datoria ar fi să mă întreb: aș fi, oare, mulțumit ca maxima mea (de a ieși din încurcătură printr-o promisiune neadevărată) să fie valabilă ca lege universală (atât pentru mine, cât și pentru alții) și mi-aș putea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
reflectat de purtarea de către deținutul care aparține acestei categorii a hainelor civile. Așa cum menționam anterior, organizarea executării detenției pe sistemul gradual al celor patru regimuri are ca funcție principală exercitarea de presiuni din partea personalului instituției, astfel încât deținutul să adopte atitudini conforme așteptărilor administrației (prezumția este că așteptările acesteia coincid, cel puțin prin finalitatea lor, cu cele ale societății din afara penitenciarului). Trecerea de la un regim la altul depinde, așadar, de două elemente: comportarea deținutului și perceperea acestui comportament de către administrație ca semnificativă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de sine: acceptarea propriei persoane, cu calități și defecte, o atitudine pozitivă; - relații pozitive cu ceilalți: empatie, sociabilitate, încredere în ceilalți; - autonomie: independent, se conduce după propriile valori, se judecă pe sine după anumite standarde personale; - control: echilibru, face opțiuni conforme cu propriile valori; - sens și scop în viață: își propune spre îndeplinire anumite obiective pe termen mediu și lung, se bucură de prezent, viitorul este relevant pentru sine; - dezvoltare personală: tinde să valorizeze potențialul propriu la maximum, dă dovadă de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu acest comportament, părinții cred despre Peggy că s-a țicnit, iar prietenul ei, care exista cu adevărat, dispare „în ceață”, locul lui fiind luat de către faimosul cântăreț rock. În acest caz, distorsiunea transformă realitatea exterioară pentru a o face conformă cu visurile lui Peggy, iar prietenul ei se transformă într-un intangibil star rock. Valoarea distorsiunii ca mecanism de apărare rezidă în faptul că, personajul imaginar fiind intangibil, Peggy se poate crede iubită fără a mai avea de înfruntat sexualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
17) Disocierea (DSM III-R; DSM-IV): alterarea funcțiilor de integrare ale conștiinței, ale memoriei, ale percepției de sine sau ale mediului înconjurător ori ale comportamentului senzorio-motor. 18) Distorsiunea psihotică (DSM-IV; G.V.): distorsiune importantă, care transformă realitatea externă pentru a o face conformă cu dorințele individului. În plus, distorsiunea poate permite fuzionarea halucinatorie plăcută cu o altă persoană. 19) Evitarea (V.; B.): deturnare activă a gândurilor, obiectelor sau situațiilor ce au potențial de conflict. Bergeret menționează evitarea doar ca apărare accesorie și subordonată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la răspunderile, responsabilitățile și obligația de raportare, încrederea reciprocă, și sunt: B1 - în întreaga organizație trebuie să fie definite, comunicate și puse în practică valori etice, inclusiv integritatea. B2 - politicile și practicile în materie de resurse umane trebuie să fie conforme valorilor etice ale organizației și să fie coerente cu obiectivele acesteia. B3 - puterile, responsabilitățile și obligația de a raporta trebuie să fie clar definite și conforme cu obiectivele organizației, pentru ca deciziile și acțiunile să fie luate de persoanele potrivite. B4
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
inclusiv integritatea. B2 - politicile și practicile în materie de resurse umane trebuie să fie conforme valorilor etice ale organizației și să fie coerente cu obiectivele acesteia. B3 - puterile, responsabilitățile și obligația de a raporta trebuie să fie clar definite și conforme cu obiectivele organizației, pentru ca deciziile și acțiunile să fie luate de persoanele potrivite. B4 - trebuie să se favorizeze un climat de încredere reciprocă, pentru a facilita circulația informației între persoane și pentru a le ajuta pe acestea să contribuie în
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
de acțiune. Cunoașterea științifică și tehnică nu este nimic altceva decât abilitatea de a acționa. Statutul privilegiat al cunoașterii științifice și tehnice în societatea modernă derivă nu din faptul că descoperirile științifice sunt în general considerate a fi credibile, obiective, conforme realității, sau de nediscutat, ci din faptul că această formă de cunoaștere, mai mult decât oricare alta, creează continuu noi oportunități de acțiune. Dacă principala caracteristică a societății moderne este cunoașterea, atunci producția, reproducția, distribuția și realizarea de cunoaștere nu
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
soluții insulare de întemeiere pe cunoaștere, adoptate ad hoc și dificil de menținut prin integrare; asocierile labile și entropice între comportamentele de cooperare și cele de confruntare ale actorilor organizaționali cenzurează viabilitatea acestei formule de întemeiere pe cunoaștere. O evoluție conformă unui asemenea scenariu este susceptibilă a interveni în condiții de inacțiune sau de întârziere a concertării, la scară națională, a eforturilor de susținere a avansului țării către societatea cunoașterii. Scenariul dezvoltării strategice este unul bazat pe proiecte care vizează întemeierea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
continuum de formule intermediare, nu însă hibride, ci marcate de puncte de inflexiune, care pot interveni prin adoptarea, pe parcurs, a celui de-al doilea scenariu, în intenția de a continua sistematic, pe bază de proiecte, evoluțiile inerțiale, inițial disparate, conforme celui dintâi. În concluzie, putem prezenta următoarele considerații: Dezvoltarea societății informaționale ca societate a cunoașterii este condiționată decisiv, în România, ca și pe plan internațional, de prezența unor organizații inteligente, cu capacități avansate de gestionare a competențelor lor colective ca
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în contextul angajamentului față de familie. Pentru Sara, identitatea maternă este centrală structurând, practic, relatarea atât în ceea ce privește obiectivele de bază, cât și progresul vieții ei. David. Descrierea pe care o face David copilăriei sale este, întocmai ca și cea a Sarei, conformă normei stabilite de întreg eșantionul. Nimic „ieșit din comun” nu se ascunde în spatele unor suișuri și coborâșuri timpurii: „Dar există perioade în care un copil este mai popular - atunci era mai bine pentru mine; când ești mai puțin popular, atunci
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
tinde progresiv către o „decompartimentare” completă a obiectelor de studiu implicate. Fuziunea cunoștințelor („cunoașterilor”, fr., savoirs) specifice diferitelor discipline conduce la emergența unor noi câmpuri de investigație, la dezvoltarea unor proiecte integrate sau chiar la conceperea unor programe de cercetare conforme cu noua paradigmă. Transdisciplinaritatea reprezintă „punerea în act” a unei axiomatici comune pentru un ansamblu de discipline. Prin gradul său de complexitate, abordarea transdisciplinară le înglobează pe cele anterioare, propunând un demers bazat pe dinamica și interacțiunea a patru niveluri
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]