4,975 matches
-
folosite. Astfel, drajeurile cu cacao au culoarea brună, uniformă, caramelele cu lapte au culoarea de la galben până la brun, iar la cele sticloase culoarea corespunde aromei folosite. Aspectul interior Produsul se taie sau se rupe și se examinează vizual, omogenitatea masei, consistența, natura umpluturii. Degustarea Pentru a stabili defectele de gust și miros se degustă cantități mici. Aceste cantități vor fi cu atât mai mici, cu cât produsul respectiv, are gust sau miros mai pronunțat. La produsele constituite din mai multe părți
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
cantități vor fi cu atât mai mici, cu cât produsul respectiv, are gust sau miros mai pronunțat. La produsele constituite din mai multe părți componente cum ar fi drajeurile, bomboanelor umplute, se degustă separat umplutura și separat învelișul. Pentru stabilirea consistenței bucăților care se degustă trebuie să fie întregi. Mirosul și gustul trebuie să corespundă adaosurilor și substanțelor de aromatizare folosite. Se va urmări de asemenea dacă produsul nu are gust și miros de mucegai, rânced, amar sau alt gust străin
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
caracteristicile suprafețelor : netezime, asperități sau cruste, fisuri, rupturi, impurități pe suprafață, luciu, acoperire neuniformă, defecte de turnare, imprimare, produs lipicios, aspect atractiv sau ornamentații Examinarea aspectului exterior constă în examinarea vizuală a omogenității masei, a uniformității repartiției unor ingrediente, a consistenței, a naturii umpluturii, a aspectului, a secțiunii, a rupturii și a granulației. Se notează toate defectele observate. Examinarea aromei. Aprecierea aromei se obține prin mirosirea directă și prin gustarea bomboanelor, făcându-se aprecieri asupra : naturii aromei, asupra intensității, specificitatea, depistându
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
neutralizare la degustare se folosesc pâinea albă și apa caldă la temperatura de circa 35°C. Ordinea de examinare a caracteristicilor va fi următoarea : examinarea ambalajelor la exterior; aspectul produsului în ambalaj și după tranzvazarea sau scoaterea din ambalaj; culoarea; consistența; mirosul; gustul; aspectul ambalajului la interior. În cazul analizei mai multor produse se vor examina întâi produsele, care au un gust mai puțin pronunțat și se va continua cu cele, care au gust pronunțat. Înainte de începerea aprecierii aspectului, consistenței, mirosului
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
culoarea; consistența; mirosul; gustul; aspectul ambalajului la interior. În cazul analizei mai multor produse se vor examina întâi produsele, care au un gust mai puțin pronunțat și se va continua cu cele, care au gust pronunțat. Înainte de începerea aprecierii aspectului, consistenței, mirosului și gustului se examinează toate ambalajele din probă la exterior (starea ambalajului, scurgeri de conținut, marcarea, aspectul) și în final aspectul interior al fiecărui ambalaj din probă. 1.5.Pregătirea analizei În spațiul în care se efectuează analiza senzorială
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
să se obțină o probă totală de 20 g. 2.1.1. Evaluarea aspectului și a culorii Evaluarea aspectului și a culorii probei de margarină prin punctaj se efectuează pe probele pregătite anterior conform tabelului 4. 2.1.2. Evaluarea consistenței Examinarea consistenței probei de margarină prin punctaj se efectuează la 15°C pe probe pregătite și prin aprecierea tartinabilității, conform tabelului 5. Tartinabilitatera se apreciază prin întinderea margarinei pe o felie de pâine, cu ajutorul unui cuțit. Margarina se consideră de
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
obțină o probă totală de 20 g. 2.1.1. Evaluarea aspectului și a culorii Evaluarea aspectului și a culorii probei de margarină prin punctaj se efectuează pe probele pregătite anterior conform tabelului 4. 2.1.2. Evaluarea consistenței Examinarea consistenței probei de margarină prin punctaj se efectuează la 15°C pe probe pregătite și prin aprecierea tartinabilității, conform tabelului 5. Tartinabilitatera se apreciază prin întinderea margarinei pe o felie de pâine, cu ajutorul unui cuțit. Margarina se consideră de consistență corespunzătoare
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
Examinarea consistenței probei de margarină prin punctaj se efectuează la 15°C pe probe pregătite și prin aprecierea tartinabilității, conform tabelului 5. Tartinabilitatera se apreciază prin întinderea margarinei pe o felie de pâine, cu ajutorul unui cuțit. Margarina se consideră de consistență corespunzătoare dacă nu trebuie netezită mai mult de trei ori cu cuțitul. 2.1.3. Evaluarea mirosului și gustului Evaluarea mirosului prin punctaj se efectuează pe probele pregătite conform tabelului 6. Evaluarea gustului prin punctaj se efectuează prin examinarea gustului
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
categorii: a) tehnici tipice metodei brainstorming b) tehnici tipice gândirii creative (tehnica listei de atribute, tehnica sintezelor morfologice, tehnica metaforei și analogiei) 3. Factorii comportamentali sunt exprimați la nivel de: a) stil cognitiv (analitic sau sintetic, măsurabil prin variabile de consistență și nonconformism); b) atitudini cognitive - valorificarea aptitudinilor și cunoștințelor; c) motivație creatoare (P. Popescu - Neveanu, 1978, p.18) Conceptul de creativitate ridică dificultăți în definirea și stabilirea criteriilor creativității, deși de el se ocupă asiduu literați, esteticieni, psihologi, pedagogi, sociologi
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Toate orificiile vor fi examinate, inclusiv tușeul vaginal și rectal. Fiecare sistem și aparat va fi examinat prin palpare, percuție și ascultație. Aceste mijloace pot identifica prezența tumorilor unice sau multiple, îi pot și trebuie aprecia forma, dimensiunile, suprafața, limitele, consistența, sensibilitatea, mobilitatea pe planurile profunde și a planurilor superficiale pe tumoră și eventuala prezentă a adenopatiilor. Eplorările paraclinice vor fi direcționate de datele clinice. Este de dorit ca explorările să fie cât mai complete și cât mai specifice fiecărui tip
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
cu ușurință deslușite înainte chiar ca cel de-al doilea Război mondial să se fi încheiat în Europa. Există deja lucrări numeroase consacrate fenomenului în cauză, adevărate enciclopedii care fixează destul de limpede etapele pregătitoare, durata și, nu în ultimul rând, consistența sau efectele războiului rece. Nu este cazul să ne oprim asupra lor, deoarece suntem convinși că se poate vorbi, în fapt, de o adevărată istoriografie în materie. Ar trebui să apreciem faptul că în fond războiul rece nu a fost
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
un mediu al unei experiențe sau cunoașteri a lumii și un mediator al unei acțiuni sociale. Conceptul de conectivitate trebuie să releve prima parte a tezei, condițiile de bună formare a unei secvențe discursive (corectitudinea și coeziunea gramaticală, coerența discursivă, consistența logică). Conceptul de referențialitate trebuie să evidențieze acea parte a tezei, care afirmă că o construcție discursivă este un mediu al unei experiențe sau cunoașteri a lumii (prin analiza noțiunilor de referință, corespondență, adecvare; a valorilor alethice; a metaforei; a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
enunțuri, care asigură unitatea și continuitatea unei secvențe discursive. Coerența ca proprietate a construcțiilor discursive bine formate constituie relaționarea ideatică compatibilă între entitățile lingvistice ale acesteia, asigurându-i continuitatea și unitatea tematică; ea mai poate fi numită și „conectivitate conceptuală”. Consistența logică a unei producții discursive este asumată ca o conectivitate logică, non-contradictorie a acesteia. În timpul enunțării, locutorul este atent (sau ar trebui să fie) ca secvența discursivă, pe care o produce, să prezintă compatibilitate sau adecvare intra-discursivă (coeziune, coerență
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
logică a unei producții discursive este asumată ca o conectivitate logică, non-contradictorie a acesteia. În timpul enunțării, locutorul este atent (sau ar trebui să fie) ca secvența discursivă, pe care o produce, să prezintă compatibilitate sau adecvare intra-discursivă (coeziune, coerență, consistență); această situație poate fi surprinsă prin sintagma „intenționalitatea lingvistică” a locutorului. În capitolul al treilea investigăm conceptul de referențialitate, acea dimensiune a limbajului prin care acesta trimite la lumea extralingvistică sau, mai bine zis, prin care interlocutorii se raportează la
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ci mai curând conectivitatea ca dimensiune sintactică a discursivității, „desemnând legăturile dintre constituenții grupurilor sintactice.” (idem:125). Mai precis spus, analizăm câteva forme sau determinanții ale conectivității: coeziunea ca și „conectivitate secvențială” sau gramaticală, coerența ca și „conectivitate conceptuală” și consistența ca și „conectivitatea noncontradictorie” a valorilor de adevăr. 2.1. Corectitudinea și coeziunea gramaticală Orice construcție discursivă trebuie, pentru a putea fi percepută, decodată și înțeleasă corect, să fie produsă conform anumitor reguli sau norme gramaticale ce reglementează utilizarea corectă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
din acesta, prin inferență. În secvența: “Mătușa este văduvă. Soțul ei colecționează timbre”, “văduvă” presupune că soțul a murit, presupoziție contrazisă de cea a propoziției următoare, “soțul ei colecționează” (soțul trăiește). (cf. Moeschler și Reboul, 1999: 441- 442). 2.3. Consistența logică a discursului Acceptam, mai sus, că un șir de enunțuri poate fi considerat ca fiind o secvență discursivă coerentă și astfel bine formată doar dacă aceasta respectă o serie de reguli, printre ele fiind menționată și regula de necontradicție
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
nu introducă nici un enunț a cărui conținut să contrazică un conținut exprimat, presupus de un enunț anterior sau deductibil din acesta prin inferență. Cu alte cuvinte, o secvență discursivă, pentru a fi bine formată, trebuie să fie noncontradictorie sau consistentă, consistența desemnând caracterul noncontradictoriu al unei secvențe discursive. Prin consistență, Roventa-Frumusani înțelege acea “compatibilitate a unei fraze cu frazele precedente, mai exact, faptul că adevărul unei fraze depinde de condițiile de adevăr ale frazelor precedente.” (1995:132). Emanuel Vasiliu precizează că
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
un conținut exprimat, presupus de un enunț anterior sau deductibil din acesta prin inferență. Cu alte cuvinte, o secvență discursivă, pentru a fi bine formată, trebuie să fie noncontradictorie sau consistentă, consistența desemnând caracterul noncontradictoriu al unei secvențe discursive. Prin consistență, Roventa-Frumusani înțelege acea “compatibilitate a unei fraze cu frazele precedente, mai exact, faptul că adevărul unei fraze depinde de condițiile de adevăr ale frazelor precedente.” (1995:132). Emanuel Vasiliu precizează că există două accepții ale termenului de consistență, o accepție
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
discursive. Prin consistență, Roventa-Frumusani înțelege acea “compatibilitate a unei fraze cu frazele precedente, mai exact, faptul că adevărul unei fraze depinde de condițiile de adevăr ale frazelor precedente.” (1995:132). Emanuel Vasiliu precizează că există două accepții ale termenului de consistență, o accepție “slabă”, conform căreia “o clasă de propoziții este consistentă atunci și numai atunci când clasa este astfel încât printre membrii ei nu figurează o propoziție oarecare împreună cu negația acestei propoziții”, și o accepție “tare”, “o clasă este consistentă atunci și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
atunci și numai atunci când despre orice propoziție, S, spunem că aparține clasei numai cu condiția ca din conjuncția lui S cu conjuncția tuturor propozițiilor din clasa respectivă să nu rezulte logic o contradicție.” (1990:61). Din definițiile date mai sus consistenței rezultă că aceasta se regăsește sau nu într-o clasă de enunțuri, doar în cazul în care enunțurile sunt comparate - în ce privește conținutul lor propozițional - și astfel considerate împreună, cu alte cuvinte când acestea sunt conexate. Putem vorbi, prin urmare, de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
rezultă că aceasta se regăsește sau nu într-o clasă de enunțuri, doar în cazul în care enunțurile sunt comparate - în ce privește conținutul lor propozițional - și astfel considerate împreună, cu alte cuvinte când acestea sunt conexate. Putem vorbi, prin urmare, de consistența logică a unei secvențe discursive ca despre “conectivitatea compatibilă sau noncontradictorie” a enunțurilor ce compun acea secvență, sau mai specific, despre conectivitatea compatibilă sau noncontradictorie a conținuturilor propoziționale și valorilor de adevăr a enunțurilor componente. Ne interesează consistența sau inconsistența
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
urmare, de consistența logică a unei secvențe discursive ca despre “conectivitatea compatibilă sau noncontradictorie” a enunțurilor ce compun acea secvență, sau mai specific, despre conectivitatea compatibilă sau noncontradictorie a conținuturilor propoziționale și valorilor de adevăr a enunțurilor componente. Ne interesează consistența sau inconsistența unei mulțimi de enunțuri doar atunci când acestea sunt conexate și interedependente, și nu atunci când deși ele sunt înșiruite linear, nu au de fapt nici o legătură gramaticală, tematică sau de altă natură. Astfel spus, într-o situație de comunicare
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
unei mulțimi de enunțuri doar atunci când acestea sunt conexate și interedependente, și nu atunci când deși ele sunt înșiruite linear, nu au de fapt nici o legătură gramaticală, tematică sau de altă natură. Astfel spus, într-o situație de comunicare, ne interesează consistența sau inconsistența unei secvența discursive, adică a unui șir de enunțuri bine formate sau conexate, coezive, coerente din punct de vedere sintactic. Analiza consistenței unei secvențe discursive ne ajută să vedem dacă aceasta stă în picioare din punctul de vedere
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
legătură gramaticală, tematică sau de altă natură. Astfel spus, într-o situație de comunicare, ne interesează consistența sau inconsistența unei secvența discursive, adică a unui șir de enunțuri bine formate sau conexate, coezive, coerente din punct de vedere sintactic. Analiza consistenței unei secvențe discursive ne ajută să vedem dacă aceasta stă în picioare din punctul de vedere al valorilor de adevăr. Astfel, dacă o intervenție discursivă pune în scenă două enunțuri contradictorii (fie explicit, fie implicit sub forma presupozițiilor sau deducțiilor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
propoziție falsă, fac ca întregul șir de enunțuri să fie fals. Acest lucru se întâmplă doar într-o logică în care adevărul nu cunoaște grade sau aproximări, căci, într-o logică care acceptă gradele de adevăr, contradicția sau inconsistența precum și consistența slăbesc. Într-o abordare “slabă” a consistenței / inconsistenței, chiar dacă o secvență discursivă este contradictorie și falsă, cel puțin unele dintre implicațiile pe care le declanșează sunt adevărate, condiție suficientă pentru a o face pertinentă. Acest fapt are la bază ideea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]