4,763 matches
-
are catedra sa PetreRevii, cum venit-au odată „Feciorii serafici”, cu inima plină, S-aprinzi focul sacru-al credinței străbune-n străbunele vetre. Nu-ți pasă că-n jurul tău urlă sinistru noian de talazuri, Și-ți urcă șalupa pe creste de valuri s-o frângă în două, Doar vâsla-ți potoale furia de mare, dărâmă zăgazuri, Căci tu doar ești matelotul din viforul vremurilor nouă... ...Și astfel prin truda ta ieri ridicatu-s-a mândra cupolă, Din care răsfrânge-se Domnul ca
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
voi scrie următoarea carte poștală. Vă sărut, Petia al vostru care vă iubește Într-adevăr, în seara zilei de 5 august am plecat cu Mihai în prima noastră vacanță în munții Făgăraș. Am hotărât să urcăm din Transilvania, să facem creasta până la un punct oarecare, iar apoi să încercăm eventual o coborâre pe versantul sălbatic de sud, până către Câmpulung-Muscel, unde Mihai avea prieteni. Pierre, din Sâmbăta Făgărașului, Augustei la Rucăr Sâmbătă, 9 august 1952 Dragii mei, Mă folosesc de prima
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ajuns în Curmătura acesteia. Se instaurase septembrie și toamna bătea la ușă... Îmi amintesc de urcușul prin propileele de stâncă ale Pietrei Mari, cu difi cul tățile lor atrăgătoare, care aminteau de Strunga Dracului, iar apoi de muchia ascuțită a crestei. Se lăsase ceață, așa că nu vedeam decât pietrăria imediată a muntelui, fără priveliști largi, desfătătoare, fără viitor... Nu avea rost să înaintăm prea departe. Așa că am cules o bucățică de calcar alb ca amintire și ne-am în tors. Trebuia
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
deocamdată nimic. Pentru că încă nu ne putem decide pentru gestul dragostei. Ne este mult prea bine așa! În sfârșit, în curând vom vorbi în direct despre toate acestea. Vă așteptăm, al Vostru, Aragón 26 septembrie 1955 Vreau să calc pe creasta vieții, muchie de cuțit în zigzaguri esen țiale între cele două lumi prăpăstioase ale relativului și aproximativului... Nu mai vreau să fiu rostogolit alături de alții, bob lângă boabe, de puhoiul necurmat al vieții, în neștire, în indiferență, fatalmente, năuc! 27
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
iar pe acoperișuri, giruetele în formă de cocoș defilau în pas alergător în direcția opusă trenului, ca niște figuri de șah. Unele semănau cu regele. În ziua următoare, găinile ce scurmau prin iarbă purtau și ele o coroană, nu o creastă. În fiecare miercuri și sâmbătă trebuia să tai o găină. O făceam gospodărește, ca pe toate celelalte treburi ale casei, cu competență și nepăsare, la fel cum aș fi curățat un cartof ori aș fi șters praful, ca pe o
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
capacul la sicriu când mortul tăiat bucăți a fost așezat pe năsălie în cea mai frumoasă odaie din casă. În închipuire am văzut însă dâra neagră-albăstruie din jurul gâtului său - de un albastru indigo ca dudele în copacul de-afară. Aidoma crestei oricărei găini, dâra de la gât devenise acum coroana lui. Mortul rupsese tovărășia cu propria-i carne, trecuse într-un alt material, într-unul tăcut, schimbase tabăra, intrând în carnea fructelor. Cu dâra aceea întunecată de la gât și vârât în costumul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Astept să vii cu mine, s-ajungem pan’ la nori, Să vezi și tu mai bine, sus, carduri de cocori, Să ne urcăm, de mână, pe vechile cărări, Să mergem sus, la stana, pe creasta dintre zări. Acolo sus nu fie, în noapte, decât noi, Să ne cuprindem iarăși, în brațe amândoi, Să dormi apoi cu mine, la stana, lângă hau, O noapte de poveste și n-o să-ți pară rău. Și de-o să vină
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93338]
-
extraordinar. E magnific. Drept înainte, puteți vedea un golf înconjurat de coline. E ca și cum ai naviga pe o mare cenușie... Suntem atât de aproape, că ne vine să deschidem trenul de aterizare și să ne așezăm... Ne îndreptăm exact spre creasta... (neînregistrat). În comparație cu (neînregistrat) e un teren cu totul plat... Charlie, oricât ți-ar părea de surprinzător, nu ne deplasăm prea repede. E o viteză foarte plăcută. HOUSTON: Snoopy, te pierdem. V-am pierdut vocea. Rămânem pe recepție... SĂ NU FURI
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
în contemporaneitate - și aceasta este fapta, fapta concretă pusă în slujba îndeplinirii sarcinilor economice, a dezvoltării continue a avuției naționale, a proprietății socialiste.“ („A fi patriot astăzi“, Scînteia, 20 martie 1988) CIOLCAN Geo, publicist și versificator „Astăzi, când senin spre creste cu încredere deplină În Partid și-n Națiune - unitatea noastră vie, Toți Eroii românimii se unesc într-o lumină, Magnitudinea solară pe nou chip de Românie. Toți într-unul, cum un fluviu râurile își adună. Astăzi știm că nu-s
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
construit în anii 1967 - 1968. După cum în octombrie 1969 a fost construită de trupe militare cabana comitetului central al partidului comunist român, cu care ocazie se efectuează și primul zbor cu elicopterul de la bază, cu materiale de construcție, sus pe creastă la Bâlea. Îngrijitorii acestor popasuri turistice, angajați de autoritățile vremii, rămași în memoria localnicilor au fost în ordine : Pentru cabana Bâlea-Cascadă - Francisk Matzineuer în calitate de îngrijitor de prin 1878 până în 1895, bine cunoscut ca pădurar al contelui Teleki la vremea aceea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satului, Bucurenci P. Gheorghe și Roman Budac, dispăruți de-acuma, de decenii, dintre noi, de liste complete, bine amănunțite a denumirilor aproape a tuturor punctelor din cele două sate, din hotar în hotar până, la limitele acestora, din Olt până pe creastă. Găsim de cuviință a le consemna în cele ce urmează, spre folosul locuitorilor, ca și spre delectarea cititorului: 1. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cât mai frumoasă. Încă un motiv pentru a primi prinosul recunoașterii noastre, generațiilor de azi și viitoare. Găsim cu cale că nu putem încheia capitolul privitor la așezarea satului fără să vorbim despre o frumoasă poveste a unei drumeții pe crestele Făgărașului la vreme de iarnă, auzită de la preotul paroh Ilarie Budac, în vremea în care păstorea pe binecredincioșii satului Oprea. Cică într-o însorită duminică de august din 1965, către sfârșitul slujbei religioase din ziua aceea, o foarte distinsă doamnă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
rucsacul greu chiar și pentru un bărbat de o vârstă mijlocie, la piciorul stranei păstrând în mână alpenstockul ce o ajuta la mers, se vedea că tocmai coborâse de pe munte de una singură, la capătul unei prelungite drumeții probabil pe crestele munților noștri. Chipul ei ușor fanat, cu părul nins de anii ce nu-i mai puteau ascunde vârsta, trebuie că era de câțiva anișori buni octogenară, te făceau să crezi că doamna, nu de pe versanții Bâlei sau ai Vânătorii lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sătenilor ce n-ar mai fi părăsit sfântul locaș, s-a adresat părintelui Ilarie cu rugămintea de a oficia pentru ea o rugăciune de mulțumită către Dumnezeu pentre că a încheiat cu bine încă o călătorie de una singură, pe crestele Făgărașului. Ceea ce preotul satului nostru a și făcut, primind și obolul cuvenit pentru aceasta. Intrând apoi în discuții de ordin laic cu doamna, întrebând-o după cuviință, cum de s-a încumetat la un asemenea drum, cu un rucsac ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de sus, urcase numai acum o săptămână, chiar în ziua de crăciun, împreună cu alți flăcăi de-ai satului până sus la Iezer, dincolo de Șeaua Caprei, numai pentru a-și desfăta privirea cu priveliștea țării de dincolo și de dincoace de creastă. Mai făcuse pe călăuza și pentru alți drumeți, iar domnul Mock administratorul îi încredințase cheia cabanei pentru întreaga iarnă, imediat ce s-a așezat zăpada, tocmai pentru asemenea situații în care domni veniți dela oraș ar dori să înopteze acolo. S-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
întețit un foc din lemn de jnepeni oblu pe prispa cabanei și numai după aceea a dispărut în oceanul de zăpadă al muntelui ca să se întoarcă vreodată, așa cum a promis, cu cheia. Clipele petrecute cu tânărul ei mire acolo sub creasta muntelui la peste două mii de metri altitudine, au fost cele mai frumoase din viața ei de femeie trecută acum, de optzeci de ani, în orele acelea în care credeau a fi oamenii cei mai apropiați de Dumnezeu. A simțit atunci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
noastră am avut probleme, de orice natură ar fi fost ele, fie că era iarnă, fie că era vară, ne-am pus echipamentul potrivit de munte, ne-am luat rucsacii în spate și am plecat. De cele mai multe ori pe fascinanta creastă a Făgărașilor, urcând la Suru ca să coborâm pe minunata vale a Bâlii, să trecem pe la Cascadă, să facem popas la Scaune, și apoi să ne îndreptăm obosiți, dar mulțumiți la gara Cârții sau a Arpașului de Jos, ca la începutul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
scopul de a atrage pe românii ortodoxi la cultul catolic. Mai apoi regele Andrei al II lea aduce călugări dela Abația Egres din Ungaria și înzestrează în anii 1202 - 1206 mânăstrirea cu pământ cuprins între pâraiele Arpaș și Cârțișoara până în creasta munților Făgăraș. În urma privilegiilor date acestora în detrimentul lor, românii apreciind smulgerea terenurilor pe care le stăpâneau de multe secole, un act de jaf și de nedreptate, au trecut la acțiuni de prădare sistematică ale domeniilor mânăstirești, de batjocorire și de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lor am putea trăi în veci. Dar, de parcă toate aceste lipitori, groful, administrația cetății, fiscul, armata austriacă n-ar fi fost deajuns mai cădeau pe capul bietului iobag și alți dușmani neogoiți precum «hoții de două țări», lotrii veniți de peste creastă, oameni răi ce prădau în forță turmele de oi, dar mai ales fiarele sălbatice, animalele de pradă, în deosebi ursul, lupul, vulturul etc., împotriva cărora ciobanul nu aveau dreptul să se apere. Iobagii s-au plâns nu odată că prădătorii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fie aduși pe lume. Relieful comunei Cârțișoara, al cărui punct central se află la altitudine între 500 și 600 de metri față de nivelul mării, cu o înclinare dela sud spre nord în direcția de curgere a râurilor ce coboară de pe creste carpatine, cuprinde în arealul său o parte din munții Făgăraș, respectiv Valea Arpășelului, Valea Bâlii, Valea Doamnei și Laita, zona păduroasă a acestor văi precum și partea de câmpie formată din conurile de dejecție a râurilor, până către vărsarea lor în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ca garnitură la un escalop de purcel. Buretele șerpesc (Lepiota procera), din frumoasa lui pălărie se poate pregăti cel mai delicios șnițel, alternativ tăvălit prin pesmet și prin ou, și prăjit apoi în ulei de măsline sau de floarea soarelui. Creasta cocoșului sau Brânca (Clavariu flava), poate fi pregătit de o bucătăreasă pedantă în zeci și zeci de feluri, care mai de care mai gustos. Și în sfârșit apetisantele Urechiușe (Chantarellus cibarius), sau Buretele galben, inconfundabil, cine nu-l cunoaște?, se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu diplomați de înalt nivel. Capra neagră (Rupi capra rupi capra), mamifer rumegător paricopitat sălbatec, adevărată podoabă a Carpaților noștri în general și a munților Făgărașului în special. Peste 80 la sută din caprele negre trăitoare în Făgărași, hălăduiesc pe crestele ce limitează comuna noastră în partea ei de sud,și în zonele stâncoase pe Bâlea, pe Vânătoarea lui Buteanu, pe Doamnei, pe Șeaua Caprei, pe Paltinul. E declarată monument al naturii. Vânarea ei se face în condiții, de asemenea, cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
luncă, Volbură galbenă (Trollius europaeus), Ciucurel (Aquilegia vulgaris), Omeag (Aconitum moldavicum, Aconitum cammarum, Aconitum variegatum, Aconitum napellus. Aconitum lycoctonum), Orbanț (Actea spicata) Familia Papaveracee. Mac roșu, Mac puturos, Mac sălbatic, Mac de câmp (Papaver rhoeas, Papaver hibridum), Rostopastă, Buruiană de creastă (Chelidonium majus), Breben vânăt (Corydialis cava), Breben roșu (Corydialis solida, Corydialis pumilla, Fumaria officinalis, Fumaria Schleicheri) Familia Crucifere. Buruiană de friguri (Capsela bursa pastoris), Vindecuț (Roripa pyrenaica, Arabis alpina, Arabis auriculata, Arabis sagitata, Arabis halleri, Arabis procurens, Arabis brasticaformis, Cardamiine
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Familia Bryacee. Mușchi de copac (Bryum argentum) Familia Polytricacee. Mușchi de jgheab (Pogonatum urnigerum), Mușchi de pământ (Polytrichum commune) Familia Marchantiacee. Călbează, Gălbează (Marchantia polymorfa) 3. Clasa Bureți. Familiile Mucoracee, Aspergilacee. Mucezeală (Mucor mucedo, Penicillium candidum, Aspergillius glaucus) Familia Clavariacee. Creasta găinii (Clavaria botrytis), Creastă măruntă (Clavaria crispula), Creasta cocoșului (Clavaria flava). Familia Hidnacee. Nemțișor gros (Hydnum repandum) Familia Polyporacee dintre care despre câteva specii domnul învățător le-a vorbit copiilor. Mânătarca (Boletus edulis, Boletus aerus), Ciuperca de brad (Boletus bovinus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
copac (Bryum argentum) Familia Polytricacee. Mușchi de jgheab (Pogonatum urnigerum), Mușchi de pământ (Polytrichum commune) Familia Marchantiacee. Călbează, Gălbează (Marchantia polymorfa) 3. Clasa Bureți. Familiile Mucoracee, Aspergilacee. Mucezeală (Mucor mucedo, Penicillium candidum, Aspergillius glaucus) Familia Clavariacee. Creasta găinii (Clavaria botrytis), Creastă măruntă (Clavaria crispula), Creasta cocoșului (Clavaria flava). Familia Hidnacee. Nemțișor gros (Hydnum repandum) Familia Polyporacee dintre care despre câteva specii domnul învățător le-a vorbit copiilor. Mânătarca (Boletus edulis, Boletus aerus), Ciuperca de brad (Boletus bovinus), Ciuperca domnească (Boletus luridus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]