11,061 matches
-
casnice” (Hyman, 1961), diferențele dintre rezultate au fost mai evidente (și relevante din punct de vedere statistic) decât cele obținute în experimentul cu studenții însărcinați să rezolve problema turistică. Inginerii supuși unor condiții de evaluare constructive au oferit soluții mai creative la problema depozitării obiectelor casnice și la sarcinile următoare de evaluare a transferului. Hyman a explicat diferențele mai clare dintre condițiile informaționale prin faptul că depozitarea obiectelor casnice se numără printre interesele inginerilor, un argument congruent cu importanța acordată rezolvării
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
explicit) poate fi aplicat în toate cercetările care recurg la instructaje explicite. În capitolul de față vor fi dezbătute și alte aspecte ale diferențelor individuale. Ultima cercetare experimentală descrisă relevă că informațiile au un rol crucial în gândirea și performanța creative. Această concepție corespunde cercetării strategiilor, deoarece strategiile alese depind de informațiile procedurale (Davidson și Sternberg, 1983; Gruber, 1988; Keegan, 1996; Root-Bernstein, Bernstein și Garnier, 1993); ea este, de asemenea, congruentă cu rezultatele unor studii de caz care indică tendința de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetării strategiilor, deoarece strategiile alese depind de informațiile procedurale (Davidson și Sternberg, 1983; Gruber, 1988; Keegan, 1996; Root-Bernstein, Bernstein și Garnier, 1993); ea este, de asemenea, congruentă cu rezultatele unor studii de caz care indică tendința de supra-specializare a persoanelor creative (Albert, 1994) și o experiență profesională de minimum zece ani până la formarea expertizei (Simon și Chase, 1973). Specializarea încurajează individul să acumuleze un volum considerabil de informații în domeniul său de expertiză. În mod ironic, acumularea unui volum prea mare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prea mare de informații poate duce la o anumită lipsă de flexibilitate, care, asemenea rigidității, limitează sau anulează manifestarea gândirii originale. Acest aspect a fost sugerat de Martinsen (1995) în argumentarea sa empirică a nivelului optim de experiență necesar producției creative. Același aspect este relevat de corelațiile experimentale a informațiilor scrise, video sau audio care vor fi descrise în secțiunea următoare. Manipularea problemelor Cercetarea pe care am prezentat-o anterior a implicat manipulări informaționale cu impact asupra generării soluțiilor la probleme
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a implicat manipulări informaționale cu impact asupra generării soluțiilor la probleme - asupra modului în care soluțiile sunt descoperite sau validate. De asemenea, există posibilitatea manipulării percepției individuale asupra problemei. O astfel de orientare poate însemna o contribuție remarcabilă deoarece produsele creative derivă deseori din descoperirea soluțiilor (Getzels, 1975), și nu din rezolvarea unor probleme; iar descoperirea soluțiilor presupune, de obicei, definirea problemei, ce necesită, de cele mai multe ori simpla restructurare a problemei (Runco, 1994b). După cum vom vedea, prin manipularea percepției se pot
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Alba să respingă principiul gestaltist referitor la fixație și a spontaneității ideilor. Alte studii de perspicacitate și restructurare au fost semnalate de Brunham și Davis (1969) și Epstein (în publicații periodice). Baker-Sennett și Ceci (1996) erau convinși că gândirea creativă presupune un anumit „salt” și au testat teoria lor cu ajutorul corelării unor probleme perceptuale și verbale pentru rezolvarea cărora au prezentat cantități variabile de informații. Datele perceptuale au fost prezentate sub formă de imagini scanate pe un computer, unele cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și structurilor Probabil că reformularea necesară rezolvării problemelor de perspicacitate în studiile abia prezentate reprezintă un indicator al procesului de restructurare cognitivă care are loc la subiecții experimentali. O asemenea restructurare poate influența, pe lângă perspicacitate, și alte tipuri de gândire creativă. Baughman și Mumford (1995) au investigat fenomenul de restructurare din prisma influenței sale asupra gândirii categoriale și conceptuale. Ei le-au cerut studenților utilizați drept subiecți să folosească exemplarele unor categorii pentru a forma o nouă categorie care să includă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
astfel de orientări științifice se datorează, parțial, faptului că ea nu ridică probleme de perspicacitate. Problemele de perspicacitate au fost utilizate mult timp în cadrul cercetării procesului de rezolvare a problemelor și perspicacitatea nu are un impact decisiv asupra anumitor performanțe creative (vezi, de exemplu, Davidson și Sternberg, 1983; Gruber, 1988). Totuși, de multe ori problemele de perspicacitate presupun un final închis și originalitatea este redusă în cazul problemelor cu final închis. De exemplu, probleme similare celor nouă puncte prezintă un număr
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al variabilelor dependente utilizate de Baughman și Mumford (1995), subiecții examinați au avut posibilitatea să rezolve problemele într-un mod original. Sarcinile cu final deschis prezintă, de asemenea, avantajul implicării unor abilități cu adevărat sugestive pentru abilitățile pe care performanța creativă le reclamă în mediul natural. Prin urmare, rezultatele cercetărilor organizate după modelul lui Baughman și Mumford (1995) au un grad de validitate externă. Intuiția Mulți creatori eminenți au afirmat că în elaborarea lucrărilor lor au fost conduși de un sentiment
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Mumford (1995) au un grad de validitate externă. Intuiția Mulți creatori eminenți au afirmat că în elaborarea lucrărilor lor au fost conduși de un sentiment aparte (vezi Gardner, 1994; Schaffner, 1994), fapt ce sugerează că atât insightul și ideile creative, cât și problemele sunt definite inadecvat, cel puțin în primă instanță. Cu alte cuvinte, ele debutează printr-o intuiție. Bowers și colaboratorii săi (1990) au definit intuiția drept „percepția preliminară a principiului (configurației, semnificației, structurii) care nu posedă inițial o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care vin în sprijinul distincției dintre creativitatea verbală și cea nonverbală (Runco și Albert, 1985; Smith, Michael și Hocevar, 1990; Wallach și Hogan, 1965), precum și motive solide de a suspecta că abilitățile speciale (de exemplu, verbale și nonverbale) condiționează producția creativă în anumite domenii (Gardner; Li, în publicații periodice). Astfel, ceea ce cunoaștem despre creativitatea verbală poate să nu fie valabil pentru creativitatea nonverbală, iar pentru a înțelege ansamblul abilităților și înclinațiilor în cadrul complexului creativ, cercetările experimentale au datoria să investigheze ambele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de exemplu, verbale și nonverbale) condiționează producția creativă în anumite domenii (Gardner; Li, în publicații periodice). Astfel, ceea ce cunoaștem despre creativitatea verbală poate să nu fie valabil pentru creativitatea nonverbală, iar pentru a înțelege ansamblul abilităților și înclinațiilor în cadrul complexului creativ, cercetările experimentale au datoria să investigheze ambele fenomene. Un raționament similar a îndemnat cercetătorii să studieze procesele preverbale care determină creativitatea. După cum vom vedea în următoarea secțiune, procesele preverbale influențează percepția, reprezentările și sinteza mentală. Sinteza mentală, reprezentările și percepția
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care este modalitatea prin care pot fi manipulate procesele preverbale? Cercetările experimentale sugerează câteva răspunsuri. Rothenberg (1991; Rothenberg și Hausman, în publicațiile din presă) enumeră o serie de studii care investighează procesele ianusiene și homospațiale și interacțiunea lor cu fenomenul creativ. Primul proces a fost denumit după zeul roman Ianus, ale cărui „fețe priveau în același timp în direcții diametral opuse” (Rothenberg, 1991, p. 183). Prin definiție, procesele homospațiale „creează două sau mai multe entități sau elemente distincte, localizate în aceeași
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fost manipulată experimental prin suprapunerea unor diapozitive care le-au fost apoi proiectate unui eșantion de scriitori și artiști. Suprapunerea avea menirea de a facilita formarea concepțiilor homospațiale. Evaluatorii experți au confirmat că metaforele induse de imaginile suprapuse erau mai creative decât cele generate în urma altor proiecții de diapozitive prezentate pentru a induce metafore prin intermediul asociațiilor, a analogiilor și a proceselor gestaltiste. Finke (1990) susținea că formele preinventive facilitează invenția. Formele preinventive reprezintă ideile și imaginile întrebuințate de indivizi înaintea de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Slayton (1988) le-au oferit subiecților trei fragmente alese la întâmplare dintr-un grup de 15 figuri geometrice și liste alfabetice. Subiecților li s-a cerut să combine fragmentele pentru a crea un model. Un număr mare de modele creative au fost construite în această manieră, multe dintre ele fiind dificil de anticipat. Într-o cercetare ulterioară, Finke (1990) a pus la dispoziție forme tridimensionale și fragmente simple de figuri pe care subiecții trebuiau să le combine pentru a construi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să creeze produse aparținând unor categorii diferite de obiecte. Ei au realizat numeroase invenții care au fost evaluate pentru gradul lor de practicabilitate și originalitate. În mod semnificativ, Finke a descoperit că subiecții au realizat un număr mare de invenții creative atunci când atât fragmentele, cât și categoriile de obiecte au fost selectate la întâmplare la începutul fiecărei probe. Ce s-ar întâmpla dacă subiecții ar trebui să creeze imagini și forme cu ajutorul elementelor și componentelor, fără să cunoască în ce tip
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la dispoziția subiecților o categorie de obiecte selectată la întâmplare, după care li s-a cerut să asocieze formele create cu dispozitive sau obiecte practice. Finke a observat că acești subiecți au creat un număr considerabil mai mare de invenții creative decât subiecții care au primit categoria de obiecte înaintea de conceperea formelor preinventive. Aplicabilitatea unei asemenea abordări experimentale este redată de strategiile propuse de Fink (în articole din presă; vezi și Weber, 1996). Finke afirma, de exemplu, că invențiile creative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creative decât subiecții care au primit categoria de obiecte înaintea de conceperea formelor preinventive. Aplicabilitatea unei asemenea abordări experimentale este redată de strategiile propuse de Fink (în articole din presă; vezi și Weber, 1996). Finke afirma, de exemplu, că invențiile creative pot fi inițial generate prin crearea unei forme preinventive și ulterior prin evaluarea utilității și a aplicabilității lor. Procesul corespunde premisei fundamentale a brainstormingului, prin amânarea procesului de gândire rațională. Există proceduri care, asemenea altor strategii (Runco, 1992a, 1992b), stabilesc
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Finke și Slayton (1988), subiecții „probabil că nu ar fi detectat asocierile vizuale fără instrucția explicită de a imagina modalitățile de combinare a părților... [Însă] limitele artificiale impuse de astfel de instrucții inhibă drastic abilitatea subiecților de a realiza descoperiri creative” (p. 252). Cu siguranță, anumite tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin direcționarea eronată a individului către piste sau idei neproductive, fie prin activarea rigidității sau a unor blocaje emoționale și atitudinale. Blocajele de atenție vor fi discutate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vizuale fără instrucția explicită de a imagina modalitățile de combinare a părților... [Însă] limitele artificiale impuse de astfel de instrucții inhibă drastic abilitatea subiecților de a realiza descoperiri creative” (p. 252). Cu siguranță, anumite tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin direcționarea eronată a individului către piste sau idei neproductive, fie prin activarea rigidității sau a unor blocaje emoționale și atitudinale. Blocajele de atenție vor fi discutate mai amplu în secțiunea destinată afectivității și motivației. În primul rând, este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fi discutate mai amplu în secțiunea destinată afectivității și motivației. În primul rând, este necesar să analizăm tehnica experimentală dezvoltată de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1994, în articole din presă) care abordează, de asemenea, percepția și imagistica creativă sau ceea ce Smith numește geneză perceptuală. Procesul poate fi investigat prin intermediul Testului de Identificare (Identification Task), în care subiecții privesc o figură umană ce apare pe un monitor. Figura este în mod intenționat ambiguă și conține mesaje verbale subliminale care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
162) de subiectul experimentului cu persoana a cărei figură a fost proiectată. Smith și Van der Meer (1994) au declarat că mesajul subliminal „pregătește spectatorul pentru vizionarea figurii și influențează modul în care este percepută” (p. 162). Testul de Funcționare Creativă (Creative Functioning Test - CFT) constituie a doua parte a tehnicii lui Smith de geneză perceptuală și, de asemenea, utilizează prezentări tahistoscopice care însă includ stimuli simpli (un castron și o sticlă, de exemplu). Prezentarea începe cu perioade scurte de expunere
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de subiectul experimentului cu persoana a cărei figură a fost proiectată. Smith și Van der Meer (1994) au declarat că mesajul subliminal „pregătește spectatorul pentru vizionarea figurii și influențează modul în care este percepută” (p. 162). Testul de Funcționare Creativă (Creative Functioning Test - CFT) constituie a doua parte a tehnicii lui Smith de geneză perceptuală și, de asemenea, utilizează prezentări tahistoscopice care însă includ stimuli simpli (un castron și o sticlă, de exemplu). Prezentarea începe cu perioade scurte de expunere (0
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
perioade scurte de expunere (0,01 secunde) a stimulului, multiplicate progresiv. Subiecții au sarcina să descrie ce au vizionat și sunt încurajați să își împărtășească impresiile chiar dacă nu s-au decis asupra naturii obiectului. Ipoteza acestui test este că indivizii creativi sunt deseori receptivi la impresii, opțiuni și intuiții și e frecvent întâlnită în teoriile creativității (vezi Martindale, Anderson, Moore și West, 1996). Stimulii și perioadele de expunere sunt manipulate prin intermediul CFT. Smith a observat că indivizii care își formează impresii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și prin urmare ambigue a stimulului) au fost înclinați să formuleze interpretări pozitive ale figurii umane în Testul de Identificare, chiar atunci când mesajele verbale subliminale evocau o stare de suferință fizică. Subiecții se opun cu ostentație manipulării subliminale, iar indivizii creativi întrebuințează termeni afectivi în procent mai mare în Testul de Identificare (vezi Hope și Kyle, 1990). Rezumat Dintre numeroasele tipuri de procese preverbale supuse investigației, unele reflectă eforturi deliberate ale subiecților, precum cele descrise de Rothenberg și Hausman (în publicațiile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]