4,293 matches
-
ferește să gîndim divinul potrivit regimului mundan, ne împiedică să transpunem asupra transcendenței logica, familiară nouă, a legilor naturale și sociale. Sîntem bine situați pentru a nu ceda tentației combătute de Berdiaev de a tematiza sfera divinului prin asemănare cu creatura, atribuindu-i trăsături antropomorfice ori sociomorfice. Desprinsă de simbolismul puterii, suveranitatea divinului rămîne să se reflecte în societățile noastre numai sub chipul autorității spirituale. Străină prin natura ei de forță, autoritatea spirituală se asociază strîns cu libertatea persoanei. Impune doar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
posibilitatea ființărilor. în mistica ebraică, o linie care culminează cu doctrina lurianică a contracției (țimțum) susține că spațiul creației se ivește ca efect al concentrării, restrîngerii sau interiorizării lui Dumnezeu, absorbit de Infinitul lui radical. în termenii lui Meister Eckhart, creatura apare în teritoriul făcut posibil prin transcenderea de sine a lui Dumnezeu, care se retrage în străfundul Deității sale, unde își are locul propriu nașterea eternă a Fiului din Tatăl, unde Tatăl îl naște pe Fiul în abisul increat al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
autolimitează. Vechiul Testament proclamă în cîteva rînduri acest model. După potop, curcubeul e semnul hotărîrii lui Dumnezeu de a-și stăpîni mînia, expansiunea distrugătoare în fața dezordinilor umane și cosmice, de a îndura și de a se îndura de condiția duală a creaturii sale. însuși Legămîntul lui Iahve cu poporul său constă într-o progresivă delimitare a sferelor proprii celor doi interlocutori. Iar atunci cînd se stabilește organizarea țării, a comunității și a cultului, leviții, neam sacerdotal, nu primesc teritoriu, ceea ce simbolizează, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
socială și o putere politică. Această Prezență se retrage în incinta Torei, se sprijină pe practicile unei comunități risipite, dislocate, aflate întrucîtva la marginea istoriei, pe muchia dintre istorie și eschaton. în creștinism, delimitarea unei sfere laice, unde Dumnzeu dă creaturii sale libertatea de a se organiza după capul ei, apare chiar din zorii noii religii. Spre deosebire de alte credințe, creștinismul se ivește într-o lume care e, cultural și politic, deja constituită. Mesajul christic anunță sfîrșitul iminent al istoriei, apropiata desăvîrșire
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Facerea 1.28 că Dumnezeu nu a i-a dat lui Adam putere directă nici asupra oamenilor, nici asupra copiilor și, prin urmare, că nu a fost făcut monarh. Totodată, nu a existat nici domnia exclusivă a lui Adam asupra creaturilor inferioare, pentru că Dumnezeu le-a dat spre folosință întregii omeniri. La origine toate bunurile de pe pământ trebuiau să fie în comun, căci "este mai rațional să credem că Dumnezeu, comandând oamenilor să crească și să se înmulțească, a preferat să
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
discută problema monarhiei de drept divin justificată de Filmer prin dreptul de succesiune transmis pe linie paternă, cu începere de la Adam. El reia chestiunea discutată la început, referitoare la fondarea suveranității lui Adam pe un drept de proprietate asupra tuturor creaturilor din Univers, și pe un drept de paternitate asupra tuturor ființelor umane. Primul drept rezultă din donația făcută de Dumnezeu, despre care vorbește Facerea 1.28, iar al doilea rezultă din actul generării. Ceea ce distinge teoria lui Filmer de toate
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
chiar "vocea lui Dumnezeu". Aceasta îl învață și în același timp îl asigură că "urmând înclinația sa naturală, omul trebuie să își conserve ființa, prin aceasta urmând Voința Creatorului său și are totodată dreptul de a se folosi de acele creaturi pe care rațiunea sau simțurile sale le descoperă ca fiindu-i folositoare. Și, astfel, luarea în proprietate a creaturilor se bazează pe dreptul pe care omul îl are de a se folosi de acele lucruri care îi sunt necesare sau
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
trebuie să își conserve ființa, prin aceasta urmând Voința Creatorului său și are totodată dreptul de a se folosi de acele creaturi pe care rațiunea sau simțurile sale le descoperă ca fiindu-i folositoare. Și, astfel, luarea în proprietate a creaturilor se bazează pe dreptul pe care omul îl are de a se folosi de acele lucruri care îi sunt necesare sau folositoare existenței"7. Așa cum am arătat în secțiunea referitoare la critica lui Filmer, atunci când Locke se referă la specia
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a naturii. Aceasta l-a înzestrat cu puterea de a-și conserva viața, nu în mod instinctiv, ci prin exercitarea în mod rațional a libertăților sale. Comunitățile care ar accepta o dominație absolută arbitrară trebuie văzute ca "o turmă de creaturi inferioare, aflată sub autoritatea unui păstor care îi mână și îi muncește pentru plăcerea sau câștigul său"66. Locke recunoaște însă că nu orice putere absolută este condamnabilă. Ea poate fi uneori necesară în mod rațional pentru a atinge anumite
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Vezi Ibidem, § 67, p. 92. 53 Ibidem, § 23, p. 65. 54 Ibidem, § 24, p. 66. 55 "În limitele permise de legea naturală, lege comună tuturor, el, omul, și restul omenirii alcătuind o colectivitate, formând o societate distinctă toate celelalte de creaturi". Ibidem, § 128, p. 131. 56 Vezi Vaughan, Studies in the History of Political Philosophy, vol. II, p. 149. 57 "Și dacă n-ar fi existat decăderea și viciul unor degenerați, n-ar fi existat nici nevoia de altceva, nici necesitatea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în rugăciune, între noi și Dumnezeu sunt cu putință legături sufletești de deplină încredere, de dragoste, de apropiere și de comunicare. Rugăciunea s-a născut odată cu omul, cu religia. Omul dintru început a simțit nevoia unei legături între Creator și creatură. Prin ea, omul a stabilit chiar de la început o comunicare cu Creatorul său, căruia i-a închinat gândurile, dorințele, bucuriile și durerile, viața și întreaga cugetare. Astfel, rugăciunea a devenit o formă de participare la viața pe care Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ne otrăvim, iar apa nu se poate folosi. în adâncurile sufletului nostru se zămislesc gândurile și se iau toate hotărârile. Acest „ochi” sufletesc este „chipul lui Dumnezeu”, pe care omul l-a primit de la Creatorul său. Este „organul” prin care creatura este legată de creator. Căci precum ochiul este fereastra trupului spre vederea și lumina acestei lumi, tot așa și sufletul este lumina cea înțelegătoare și veșnică a ființei noastre. Adevărata viață creștină se realizează cu hotărârea de a ne curăți
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
păcatele, decât Unul Dumnezeu. De aceea, dacă cineva s-a învrednicit să aibă, în viață fiind, calități specifice în mod esențial lui Dumnezeu, acela, într-o anumită măsură, se face ca și Creatorul, Care și-a vădit o întocmai-asemănare cu creatura Sa, omul. „Să vedem, așadar, ce ne învață cuvântul acesta? Mai întâi, să poți avea curajul, la care nu-ți dă dreptul decât modul în care ți-ai trăit mai înainte viața, de a-ți asuma asemănarea cu Dumnezeu. Abia
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
non-umane presupune anumite aspecte care sunt străine ființelor umane, așa cum ar fi cazul anumitor aspecte ale bunăstării animalelor sălbatice. Aceste diferențe nu înseamnă însă că analogia nu poate fi făcută 42. Următorul pas constă în luarea în considerare a tuturor creaturilor, a tuturor ființelor vii, dincolo de limita reprezentată de ființele înzestrate cu sensibilitate. Temeiul unei asemenea extinderi l-ar reprezenta ideea că orice creatură are binele său propriu și tinde spre propria sa bunăstare într-un fel propriu 43. S-a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
însă că analogia nu poate fi făcută 42. Următorul pas constă în luarea în considerare a tuturor creaturilor, a tuturor ființelor vii, dincolo de limita reprezentată de ființele înzestrate cu sensibilitate. Temeiul unei asemenea extinderi l-ar reprezenta ideea că orice creatură are binele său propriu și tinde spre propria sa bunăstare într-un fel propriu 43. S-a propus și luarea în considerare a statutului moral al plantelor. S-a obiectat că o asemenea extindere ar justifica, prin înscrierea argumentației pe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pe baza unor regularități, de la sistemul social și economic de tip capitalist la sistemul solar, ceea ce nu se poate admite. De aceea, vom respecta aceste sisteme, dar nu le vom acorda statut moral întrucât ele sunt reductibile la valoarea vieții creaturilor vii care le alcătuiesc, acum și în viitor, cu toate că aceste ființe sunt dependente de aceste sisteme. În concluzie, acordăm statut moral entităților prezente sau viitoare care urmăresc un bine ce la este propriu și a căror existență posibilă poate fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
caz în care pot fi formulate trei tipuri de obiecții filosofice, și anume, din perspectivă metafizică, epistemologică și motivațională 58. Obiecția metafizică constă în exprimarea îndoielii cu privire la posibilitatea existenței unei asemenea proprietăți dacă între aceasta și trăirile sau dorințele unor creaturi înzestrate cu sensibilitate nu ar fi nici o conexiune necesară. Valoarea intrinsecă ar fi o entitate ciudată, diferită de orice altceva din univers. Răspunsul la această obiecție ar fi acela că valorile intrinseci sunt motive ale acțiunilor noastre, eventual motive cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asupra celorlalte nevoi de bază, dar numai în măsura în care prin aceasta este asigurată satisfacerea capacităților esențiale. Satisfacerea unei nevoi sau dorințe timp de n ani este de n ori mai bună decât satisfacerea ei timp de un an. • Valoarea vieții unor creaturi viitoare este egală cu valoarea vieții unor creaturi asemănătoare care trăiesc în prezent. • În cazul în care nevoile de bază ale creaturilor relativ complexe sunt în conflict cu interesele de bază ale creaturilor mai puțin complexe, nevoile de bază ale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prin aceasta este asigurată satisfacerea capacităților esențiale. Satisfacerea unei nevoi sau dorințe timp de n ani este de n ori mai bună decât satisfacerea ei timp de un an. • Valoarea vieții unor creaturi viitoare este egală cu valoarea vieții unor creaturi asemănătoare care trăiesc în prezent. • În cazul în care nevoile de bază ale creaturilor relativ complexe sunt în conflict cu interesele de bază ale creaturilor mai puțin complexe, nevoile de bază ale celor dintâi au prioritate. În cazul în care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
n ani este de n ori mai bună decât satisfacerea ei timp de un an. • Valoarea vieții unor creaturi viitoare este egală cu valoarea vieții unor creaturi asemănătoare care trăiesc în prezent. • În cazul în care nevoile de bază ale creaturilor relativ complexe sunt în conflict cu interesele de bază ale creaturilor mai puțin complexe, nevoile de bază ale celor dintâi au prioritate. În cazul în care nevoile secundare ale celor dintâi sunt în conflict cu nevoile de bază ale celor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
timp de un an. • Valoarea vieții unor creaturi viitoare este egală cu valoarea vieții unor creaturi asemănătoare care trăiesc în prezent. • În cazul în care nevoile de bază ale creaturilor relativ complexe sunt în conflict cu interesele de bază ale creaturilor mai puțin complexe, nevoile de bază ale celor dintâi au prioritate. În cazul în care nevoile secundare ale celor dintâi sunt în conflict cu nevoile de bază ale celor din a doua categorie, interesele celor dintâi au prioritate și în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sau nu o anumită caracteristică, ori că o posedă în proporții diferite, deși însăși natura atitudinii respective poate să varieze în funcție de acea caracteristică. Într-un fragment celebru, Bentham pune în discuție problema extinderii aplicării cerinței egalității de la oameni la celelalte creaturi: "Poate că va veni cândva ziua când celelalte creaturi vor dobândi drepturile care le-au fost refuzate de mâna tiraniei. Francezii au înțeles deja că nu putem lăsa o ființă umană în seama capriciului vreunui asupritor numai pentru motivul vă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în proporții diferite, deși însăși natura atitudinii respective poate să varieze în funcție de acea caracteristică. Într-un fragment celebru, Bentham pune în discuție problema extinderii aplicării cerinței egalității de la oameni la celelalte creaturi: "Poate că va veni cândva ziua când celelalte creaturi vor dobândi drepturile care le-au fost refuzate de mâna tiraniei. Francezii au înțeles deja că nu putem lăsa o ființă umană în seama capriciului vreunui asupritor numai pentru motivul vă pielea ei este neagră. Tot așa, poate că într-
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
filosofice ale modernității acționează asemenea unor constrângeri care fac imposibilă conceperea unei alternative la punctul de vedere dominant. Printre cei dintâi care exprimă explicit această poziție teoretică specifică modernității se află David Hume. Acesta pune în discuție posibilitatea includerii altor creaturi, în principal a animalelor, în sfera drepturilor naturale. Redau in extenso următorul fragment relevant pentru o asemenea perspectivă filosofică: "Să presupunem că există o specie de creaturi asemănătoare oamenilor, care, deși raționale, au capacități inferioare, atât ale corpului, cât și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
specifică modernității se află David Hume. Acesta pune în discuție posibilitatea includerii altor creaturi, în principal a animalelor, în sfera drepturilor naturale. Redau in extenso următorul fragment relevant pentru o asemenea perspectivă filosofică: "Să presupunem că există o specie de creaturi asemănătoare oamenilor, care, deși raționale, au capacități inferioare, atât ale corpului, cât și ale sufletului, încât nu sunt capabile de nici o rezistență și nu ar putea niciodată, nici sub cea mai puternică provocare, să ne facă să simțim efectele resentimentelor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]