4,796 matches
-
locuitorilor acestuia cu apelativul de „români”, și nu etnia locuitorilor noului stat a dat numele statului. După părerea noastră, „istoricul” Vasile Vieru face un deserviciu enorm chiar „cauzei moldovenismului”, prin argumentația sa absurdă ce nu permite păstrarea celei mai fragile credibilități. Despre cele două naționalități vorbește și Grigore Romanenco, istoric, eminent al învățământului public din Republica Moldova: „despre unirea Principatelor române și despre un Stat Unitar Național Român Modern nu putea fi vorba, pentru că ele nu existau pe harta Europei (nu știm
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
persuasiunii, adică a influențării și schimbării, prin discurs, a opiniilor, credințelor, atitudinilor și comportamentelor oamenilor. Domeniile principale erau cel politic (discursul deliberativ), juridic (discursul forensic) și ceremonial (discursul epidictic). Căile principale prin care se urmărea producerea persuasiunii erau ethos-ul (credibilitatea oratorului), logos-ul (argumentarea logică) și pathos-ul (emoțiile și sentimentele auditoriului), folosite astfel: prima, în partea de început a discursului, cea de a doua, în partea centrală a discursului, iar ultima, în partea de încheiere a discursului. Obiectivul mai general
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
dar și bunăvoința oratorului față de publicul său, acest lucru nu mai este valabil pentru cercetătorii a căror orientare empirică îi determină să verifice orice astfel de "adevăr", înainte de a îi accepta valoarea ca atare. Substitut conceptual al ethos-ului aristotelian, "credibilitatea comunicatorului" ("communicator credibility", în limba engleză) depindea, într-adevăr, așa cum verifică noii cercetători, de factori de competență (inteligența, în speță) și încredere în orator (caracter), însă cercetătorii empirici nu găsesc nici un motiv să alăture intențiile pozitive ale oratorului față de publicul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
limba engleză) depindea, într-adevăr, așa cum verifică noii cercetători, de factori de competență (inteligența, în speță) și încredere în orator (caracter), însă cercetătorii empirici nu găsesc nici un motiv să alăture intențiile pozitive ale oratorului față de publicul său pe lista atributelor "credibilității oratorului", considerând că acest atribut este conținut logic de cel anterior, al caracterului. Dincolo de aceste amănunte, Griffin notează un fapt de primă importanță, specific perioadei din istoria metodologică a domeniului pe care tocmai o discutăm. Iată că cercetătorii empirici ai
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în aceeași manieră, pe același ton. Cum bine spune Al González în aceeași Introducere la Our Voices, la care m-am mai referit, "Resimțim o presiune majoră de a lăsa la o parte propriul nostru sine cultural pentru a obține credibilitate academică"15. Totuși, adaugă criticul, câteva pagini mai târziu, "dacă, într-adevăr, comunicarea umană se caracterizează prin (imboldul de a spune - adăugirea mea) povești și prin crearea de înțelesuri"16, este momentul, pe care Our Voices îl celebrează, al redefinirii
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
adresa președintelui Nixon; ele constituie tot atâtea "intenții" ale președintelui american ce pot fi inferate strict în baza textului discursului său. Astfel, notează Campbell, "cele trei criterii pe care președintele le sugerează explicit (în discursul său - adăugirea mea) sunt adevărul, credibilitatea și unitatea, iar ultimul implică un al patrulea criteriu, care se bazează pe responsabilitate și principii etice"288. Cu alte cuvinte, nu-i așa, președintele intenționează ca, în adresa sa, să spună adevărul, să mărească gradul de credibilitate a declarațiilor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sunt adevărul, credibilitatea și unitatea, iar ultimul implică un al patrulea criteriu, care se bazează pe responsabilitate și principii etice"288. Cu alte cuvinte, nu-i așa, președintele intenționează ca, în adresa sa, să spună adevărul, să mărească gradul de credibilitate a declarațiilor administrației în ce privește războiul din Vietnam, să unifice națiunea și să reamintească propriilor concetățeni datoriile lor în calitatea respectivă. Campbell analizează, deci, discursul lui Richard Nixon din perspectiva finalității sale în ce privește intențiile președintelui, astfel textualizate. Cu alte cuvinte, criticul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
discursul ca atare al președintelui Nixon reușește, într-adevăr, să își susțină în mod continuu și activ intențiile, altfel spus dacă sau nu discursul lui Nixon, în litera sa, întreține, pe tot parcursul său, starea de adevăr, efortul întru obținerea credibilității (pentru sine și pentru administrația în numele căreia vorbește), unitatea națiunii și îndemnul la responsabilitate, toate acestea prin intermediul propriului exemplu. În ce privește promisiunea președintelui de a spune adevărul, Campbell identifică două motive pentru care această intenție, nobilă, desigur, a președintelui, poate fi pusă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
parte scopurile posibile ale criticismului retoric - sigur, de factură etică - în beneficiul altor valori. În ce privește al doilea criteriu pe care Karlyn Kohrs Campbell și-a propus să îl întrebuințeze în evaluarea din perspectivă etică a discursului lui Nixon, și anume credibilitatea (conferită administrației de către națiunea americană), pe care președintele intenționează să o consolideze în și prin discursul său, criticul pare să gafeze de la început. Întrebarea "copleșitoare", după Campbell, în tranșarea chestiunii credibilității este "dacă președintele a avut cu adevărat (really, în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
din perspectivă etică a discursului lui Nixon, și anume credibilitatea (conferită administrației de către națiunea americană), pe care președintele intenționează să o consolideze în și prin discursul său, criticul pare să gafeze de la început. Întrebarea "copleșitoare", după Campbell, în tranșarea chestiunii credibilității este "dacă președintele a avut cu adevărat (really, în limba engleză) un plan secret în vederea retragerii și dacă a intenționat, într-adevăr, să încheie războiul"300. Să urmărim, cu răbdare, ce dovezi găsește Campbell pentru a răspunde, desigur, negativ, acestor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
întreprinderea critică a lui Karlyn Kohrs Campbell "criticism intrinsec"321 și aprecia că, pe temeiul acestui criticism intrinsec, autoarea condamna adresa lui Nixon din 3 noiembrie 1969 pentru că, "deși scopurile sale declarate erau cel de a spune adevărul, a crește credibilitatea, a promova unitatea și a afirma responsabilitatea morală, retorica sa (a adresei - nota mea.) ascunde adevărul, diminuează credibilitatea, promovează dezbinarea și evită responsabilitatea morală"322. Apoi, aprecia Hill - și, din nou, pare momentul potrivit să discutăm, împreună, această observație a
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
autoarea condamna adresa lui Nixon din 3 noiembrie 1969 pentru că, "deși scopurile sale declarate erau cel de a spune adevărul, a crește credibilitatea, a promova unitatea și a afirma responsabilitatea morală, retorica sa (a adresei - nota mea.) ascunde adevărul, diminuează credibilitatea, promovează dezbinarea și evită responsabilitatea morală"322. Apoi, aprecia Hill - și, din nou, pare momentul potrivit să discutăm, împreună, această observație a criticului retoric - "ieșind în afara cadrului (teoretic al criticismului - adăugirea mea) intrinsec, ea (Campbell - nota mea) întreprinde partea cea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
desigur, al altor criterii de evaluare, cum ar fi cel ideologic. În consecință, notează Lewis, cadrul general și dominant al narațiunii, ce găzduiește retorica lui Reagan, a reușit să obnubileze semnificativitatea oricăror critici cu privire la caracterul "inexact" al afirmațiilor sale. Astfel, credibilitatea și popularitatea lui Reagan nu au fost afectate în nici un fel de lipsa de acuratețe a unora dintre declarațiile sale, atâta timp cât povestea continuă să propună publicului un "adevăr" plin de sens, la care acesta să se poată raporta prin identificare
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mult, observă criticul, dacă îl privim pe Ronald Reagan din perspectiva paradigmei narative, devine evident de ce numeroasele critici care i-au fost aduse, de la acuzele de ignoranță sau dezinformare până la militarism, nu au afectat în nici un fel nici popularitatea, nici credibilitatea președintelui american, întrucât "adevărul a fost apreciat în contextul poveștii, iar povestea a fost apreciată din perspectiva adecvării sale față de moralitatea populară și față de bunul simț"621. Astfel, nu putem ignora, zice Lewis, "atracția enormă"622 pe care forma narativă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a caracterului periculos al retoricii lui Reagan, punându-le, nu întâmplător, pe seama apelului președintelui la acea unică narațiune mitică, povestea sa americană. Criticul se referă, pe de o parte, la efectele pe care propria incoerență narativă le-a avut asupra credibilității președintelui american și, pe de altă parte, la faptul că "prezumpția de adevăr al poveștii ascunde natura contingentă a ideologiei sale implicite"625, ceea ce face ca povestea americană, oricât ar fi de eficientă în momentul istoric apropriat de Reagan, să
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
este premisa cunoașterii celorlalți. Psihologul oferă lectorului un plus de certitudine, prin faptul de a-și fi întemeiat supozițiile sale teoretice pe studiu aplicat inductiv și nu doar pe deducții raționale. Deși trecerea de la individual la particular are mai puțină credibilitate printre intelectuali, în cazul psihologilor, studiul particularelor este necesar. Intelectualul lui Knut Hamsun este silit să traverseze episoade sociale dintre cele mai dramatice și modul cum administrează el conflictele pe care le trăiește, ne determină să considerăm că un astfel
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
să-i trimită o telegramă în care sublinia: „Un ambasador nu are de ales decât să renunțe la funcțiile sale atunci când crede că nu este de datoria să se conformeze unor instrucțiuni primite care nu suferă întârziere”. După acest episod, credibilitatea sa a avut de suferit, atât la Constantinopol, cât și la Londra, ceea ce a dus, în final, la rechemarea sa, în decembrie 1857. în locul său avea să fie numit Bulwer, care avea o poziție mai pragmatică față de o posibilă unire
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
fundamentală a limbajului specializat, în discurs. "Credit", deși este accesibil semantic oricărui vorbitor, devine un concept deosebit de confuz într-un enunț de tipul: "Are credit", dacă nu este monoreferențializat în contextul de comunicare (credit la telefonul mobil? împrumut la bancă? credibilitate morală în fața concetățenilor?). Funcțional, conceptul intră în corelație cu alte concepte, formând structuri la nivelul "câmpurilor conceptuale" (M.T. Cabré, 1998), sisteme noționale organizate. Organizarea conceptelor nu se realizează linear. Există o ierarhie a cunoașterii științifice, teoretizată, printre alții de Loic
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
manieră ușor disimulată, atenția este orientată spre ideea persuasivă a titlului: imaginea politicianului se suprapune/ se confundă cu "inima României". Metafora "inimă" asociată altor elemente ale subiectului este "deznodământul" care produce surpriza într-o microstructură de tip confesiv. Jurnalistul menține credibilitatea imaginii "pozitive" nu numai prin echivalențele date de metaforă: ideile se dezvoltă pe tehnica pro și contra a argumentării, tonul obiectiv se îmbină cu tonul subiectiv al confesiunii. Dinamica/ tensiunea intrinsecă a comunicării, redată prin abundența de verbe ("contraatacă", "confundă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
echivalență folosită ca marcator emoțional al voinței politice, prin care se subminează poziția deținută de "Celalalt". 4) Băieții deștepți"au început contraatacul la Hidroelectrica" (Capital, octombrie 2012). În limbajul jurnalistic, textul este orientat de două principii ale comunicării: referențialitatea și credibilitatea informațională. Primul principiu orientează structurarea textului în funcție de capacitatea de monoreferențializare dată de instrumentele limbajului utilizat. Ambiguitatea semantică devine în multe dintre situațiile de comunicare una dintre strategiile de convingere. ,,Inima României" (care inimă? unde este localizată?) din exemplul de sub 3
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
exemplul de sub 3, ca și "Băieții deștepți" (cine sunt" băieții deștepți"? de unde?) din exemplul de sub 4. Sunt două metafore persusive, prin natura lor ambiguă. Tot mai mult este acreditată ideea (C. Sălăvăstru, 2009; S. Săvulescu, 2003) că mesajul câștigă în credibilitate prin menținerea unei ambiguități controlate. Nu trebuie confundată ambiguitatea de tip jurnalistic cu ambiguitatea poetică, dată fiind potențarea funcției reprezentative (referențiale) în detrimentul funcției poetice a limbajului jurnalistic. David Randall (1998) observa că articolele de presă nu sunt literatură, "a scrie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
publice printr-un tipar cvasi-universal al "persuasiunii" menținut prin elemente ale cognitivului (seria metaforelor "atac", "contraatac", "a ataca", "a contraataca", "atacat", "contraatacat" etc.) și prin registrul limbii. Cel de-al doilea element al persuasivului invocat de autorii cărții este "veridicitatea", credibilitatea. Este o "calitate" menținută prin implicarea jurnalistului care comunică adevărul înainte de a comunica o informație anume. Campaniile publicitare sunt eterogene sub aspectul metaforei structurale (dar și sub aspectul mesajului, al strategiilor, al structurii) etc. Există un tipar metaforic al campaniei
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
presă cuprinde obligatoriu o metaforă "în basorelief" un citat, o confesiune (aceasta echivalează cu "supraexpunerea" candidatului - la tribună, pe scenele teatrelor/ arenei/ în spațiile publice etc, din timpul campaniei electorale). Imaginea pozitivă este menținută prin atitudinea dinamică, prin metafore ale "credibilității", prin verbe ale acțiunii. Jurnalistul pune în relief (prin ghilimele, cratimă etc.) fie în titlu, fie în subtitlu etc. confesiuni ale politicianului, care fac referire la valori, idei, convingeri. Metafora jurnalistică face parte din aceeași recuzită a persuasiunii. Pe lângă calitatea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
putea fi tra?i de cineva la r?spundere, speciali?ții aveau toat? responsabilitatea f?r? nici o putere). �Comunismul� s-a vrut o societate a oamenilor egali. , nu s-au manifestat �n totalitate. Numeroase institu?îi ?i-au pierdut atunci credibilitatea din cauza subordon?rîi (totale?) fă?? de partidul unic, �n special fiindc? au disconsiderat omul concret, l-au nivelat prin paternalism ?i monotonia discursurilor oficiale care inoculau iluzia �bun?st?rîi generale� ?i a previzibilit??îi (cum proceda, de exemplu, psihopedagomania
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ilie Minea, care preconiza stoarcerea la maximum a izvorului istoric de informația pe care o conține, Alexandru Gonța recurge, ca și maestrul său, la o masă impresionantă de informații, pe care le analizează critic, stabilind pentru fiecare gradul ei de credibilitate. Meritul studiului lui asupra Hoardei de Aur constă în plasarea problemelor, pe care le analizează, în contextul mai vast al istoriei universale, stabilind conexiunile necesare între faptele petrecute la Câmpulung și cele ce aveau loc la Dest’i Kipciak și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]