3,573 matches
-
preconizau internarea tuturor legionarilor în Insula Șerpilor, lucru la care Căpitanul a răspuns: mai curând Insula Șerpilor o vom utiliza noi ca ospiciu de nebuni pentru politicienii cu mintea uscată. Dar legionarii au un crez, un neam și un Dumnezeu. Crezul lor are un conținut creator care servește neamul și eternitatea lui în slujba lui Hristos. Genocidul în România a fost practicat înainte de instaurarea comunismului, „năluca” înspăimântătoare. El a fost adus de întunecate forțe oculte și impus pe furiș, pe căi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
este un blestem, nebunie și trădare. Da, cercetați faptele celor trei guvernanți, dragi cititori, și apoi luați poziție. De ce ne asupriți și ne ucideți fără a cerceta și a cunoaște adevărul? Noi, legionarii, nu avem dreptul de a ne mărturisi crezul nostru, nu avem dreptul nici la mormânt. Unde sunt osemintele lui Corneliu Zelea Codreanu, ale Nicadorilor, ale Decemvirilor, ale Nicoletei Nicolescu? Este de neînțeles și dureros că aceste acte de injustiție împotriva legionarilor le fac mulți români. Ei sunt niște
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al Lui.” Pătimirea este creatoare, ea înflăcărează pe om atunci când are un scop măreț, un ideal sfânt și devine punct cardinal în viața sa spre care mărșăluiește ducându-l la biruința finală, crezul său. Temporarii învingători sunt lipsiți de conștiința rostului omului pe pământ și uzurpatori ai legilor divine pe care le neagă considerându-le povară. Sunt impostori, șarlatani și lași. Ei slujesc materiei. Sunt lipsiți de demnitate, mincinoși, paraziți care trăiesc din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și neliniștește pe nătâng până la legionarofobie. Dacă cei ce ne lovesc nu se pot înălța cu fapte, atunci să-i coborâm noi pe ei, legionarii, la micimea noastră, revărsând valuri de otravă. Să nu ne autodemobilizăm de la lupta noastră, de la crezul nostru. „Dușmanul, las să urle, las să geamă și să drapene cu gheara, nouă nu ne este teamă atunci când țara ne cheamă.” „Legionarii sunt arhangheli cu spadă de foc și stau Bisericii pază și Neamului nostru noroc”, motiv de fobie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mulți cu neputință și pasivitate, alții cu trădare. Legionarii au răspuns cu luptă, sânge și moarte. Lupta legionară s-a dat și se dă în pas cu istoria. Autoritățile naționale și statale tac... Până când? Legionarii au mărturisit și vor mărturisi crezul lor oricât de vitreg va fi destinul cu noi. Vom lupta cu aceeași dăruire pentru Neam și Cruce și nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
macină și doboară temeiurile noii rânduieli umane pentru care s-a dat sânge și morminte. Noi, legionarii, am slujit lui Dumnezeu și legilor Sale. Dreptul la credință e mai presus decât legile pământești, de aceea rămânem nezdruncinați și neclintiți în crezul nostru. Legea trebuie să opereze împotriva celor fără de lege. Prădalnicii din zilele noastre maimuțoii slujesc legilor legiuitorilor nelegiuiți. De aceea ne urăsc pe noi, legionarii. Nu există aspirație mai înaltă, nu există treaptă mai înaltă de împliniri și desăvârșire decât
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dar nu agresori și de va trebui, nu ne vom apăra nici viața vărsând sânge”. Și-au zăvorât inimile și purtându-și cu demnitate existența. Înlănțuiți, scuipați, hăituiți ca fiarele, batjocoriți, omorâți mișelește ei nu s-au dezis niciodată de crezul lor, de credința în Dumnezeu, de dragostea de Neam. Și-au asumat crucea credinței, crucea Neamului, crucea libertății, crucea Adevărului, crucea jertfei. Răstignirile le-au fost fie ascunse, în temnițe, în mine, la canal... fie la vedere, când au fost
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
1895. Din redacție au făcut parte Panait Macri, Paul Scorțeanu, Eugen Vaian, Lăură Vampa și, probabil, Cincinat Pavelescu. Deși Ț. apăra interesele unei grupări politice conservatoare, preferințele redactorilor, unii dintre ei simpatizanți socialiști (Paul Scorțeanu, Eugen Vaian), se îndreptau către crezurile literare profesate de „Contemporanul” și de „Evenimentul literar” sau către modernism. O rubrică permanentă a gazetei și a suplimentelor este cronică literară, susținută, între alții, de H. Streitman, Eugen Vaian, Cincinat Pavelescu. H. Streitman, cel mai des întâlnit și totodată
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
de impunere a fenomenului local: „În indestructibila comunitate națională vom valorifica ceea ce are mai de preț sufletul, gândirea și energia Ardealului. Ne vom strădui ca pe vadul cuprinzător al românismului să curgă cât mai multă spiritualitate și faptă ardelenească”. Un crez asemănător afirmă și editorialul numărului inaugural, Profilul unei generații, în care este definită și culoarea politică a publicației. Ț.n. duce o politică de stabilitate românească, antirevizionistă, pacifistă de stânga (fără ca tendința să fie exprimată în mod expres). Publicată până în
ŢARA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290071_a_291400]
-
cunoscuse între 1870 și 1885 o amploare extraordinară. O prezentare mai detaliată a acestor mișcări o face în „Adevărul”, de astă dată în antiteză șarjată cu comportamentul tineretului intelectual român, inclusiv cel socialist, totul culminând într-o expunere vibrantă a crezului propriu. Prioritatea vădită a obiectivului privitor la intelectualitate îl determină să treacă imediat la propovăduirea lui, pentru care găsise și o tribună adecvată, la nou-apărutul „Evenimentul literar”, unde e secondat de câțiva tovarăși de idei, între care foarte activ se
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
mai 1906, text ce relevă și un cert dar de povestitor, umor, spirit de observație, capacitate de portretizare în câteva tușe sigure. De altminteri, publicistul S. arătase de la început calități de scriitor. În „foiletonul social” din 1893, patetica expunere a crezului democratic și naționalist e așezată în rama, literară, a unei scrisori de sinucigaș, în care informațiile autoreferențiale incomplete, generând o aură de mister, alternează cu relatarea unor întâmplări cu personaje apăsat antitetice: meschini, duplicitari studenți, intelectuali și politicieni români, pe
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Harold, Chișinău, 1979; Poeți letoni, Chișinău, 1983; M. Dudin, Versuri, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Victor Teleucă, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 532-541; Mihai Cimpoi, Focul sacru, Chișinău, 1975, 155-165; Liviu Damian, Îngânduratele porți, Chișinău, 1975, 106-113; Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 253-270; Gheorghe Mazilu, Cu scut și fără, Chișinău, 1983, 38-47; Ana Bantoș, Creație și atitudine, Chișinău, 1985, 104-116; Valeriu Senic, Creația lui V. Teleucă în școală, Chișinău, 1985; Valeriu Senic, Ecuația poetică a înaltului, Chișinău
TELEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
febril și ursuz.Când termina, era adesea intoxicat de tutun și cădea câteva zile într-o stare de somnolență pașnică...” Sursele comicului * Comicul de caracter * Comicul de nume * Comicul de limbaj * Comicul de situație * Comicul de intenție( râsul îndreaptă moravurile) Crezul artistic caragelian: “Numai când te așezi la masa de scris și vezi hârtia albă înaintea ta,atunci îți dai seama ce vîrtej cumplit îți face mintea în jurul unui subiect.E un chin facerea asta...Talentul e un accident de naș
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sau resentimente față de tot ceea ce ați trăit? Soarta omului n-o poate schimba nimeni, asta-i părerea mea, așa că n-am ce să regret... Ați face la fel acuma? Păi, tot la fel, pentru că ăsta al nostru o fost un crez atunci... Și, până la urmă, s-a dovedit că tot noi am avut dreptate, că Încă nici astăzi nu e o democrație de-adevăratălea. Nu vedeți câte se Întâmplă și acuma? De fapt, ăștia toți au același tată, tot un tată comunist
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dreptate, că Încă nici astăzi nu e o democrație de-adevăratălea. Nu vedeți câte se Întâmplă și acuma? De fapt, ăștia toți au același tată, tot un tată comunist, indiferent că se numesc de dreapta sau de stânga..., și menirea lor, crezul lor, e să distrugă partidele istorice... Ăsta-i adevărul. Vă mulțumesc mult, domnule Tivadar. Mureștc "Mureș" Alexandru Maiertc "Alexandru Maier" S-a născut la 25 martie 1934, În Târgu Mureș. Religia: ortodoxă. Studii: Facultatea de Medicină. Arestat prima dată pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nr. 1, 3 ianuarie 1915, p. 1. 19. „Noul avânt“, Românimea, an. I, nr. 1, 2/15 decembrie 1918, p. 1. Ceva mai târziu, de astă dată sub proprie semnătură, Bacalbașa care, în articolul citat mai sus își reafirma și crezurile democratice („Suntem pe pragul unei lumi noi... Religiunea cea nouă se numește democrație“), va exclama încrezător în destinul fast al patriei întregite, revenind asupra ideii că „o lume veche a expirat și alta nouă se întrezărește“: „O Românie Mare, dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mea. Ținutul Băii Sucevei noastre, după cum știți, a avut norocul de fii care-au cinstit În chip deosebit, prin ales devotament, locul unde-au lucrat În viață. Întotdeauna, am simțit o deosebită admirație pentru oamenii care și-au făcut un crez din Îndeplinirea datoriei lor. Credincios acestui sentiment, am căutat să schițez ființa acestor oameni ai Băii noastre, Într-o modestă Încercare monografică. Până-n prezent, n-am izbutit să tipăresc această expunere a mea În care se spune numai adevărul și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
filosofie de la Columbia University avusese aprinse controverse cu oaspetele maghiar: „Cum poți, după tot ce ai trăit, să susții că iubirea este caracteristica esențială a existenței? Pare o falsitate pioasă, Împrumutată din creștinism!”. Imre surâdea, reconfirmând că da, acesta este crezul său, un crez strict personal, nu neapărat pios și deloc creștin. „Să fie oboseala existenței?”, am Întrebat-o, la rândul meu, pe exegeta lui Adorno. Cine reafirmă, din nou și din nou, că nu va renunța nicicând la Auschwitz, rămas
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
University avusese aprinse controverse cu oaspetele maghiar: „Cum poți, după tot ce ai trăit, să susții că iubirea este caracteristica esențială a existenței? Pare o falsitate pioasă, Împrumutată din creștinism!”. Imre surâdea, reconfirmând că da, acesta este crezul său, un crez strict personal, nu neapărat pios și deloc creștin. „Să fie oboseala existenței?”, am Întrebat-o, la rândul meu, pe exegeta lui Adorno. Cine reafirmă, din nou și din nou, că nu va renunța nicicând la Auschwitz, rămas În miezul biografiei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În Iugoslavia, de unde soseau, În sens invers, zeci de mii de italieni, fugind de comuniști și de persecuțiile iugoslave. Vroiau să construiască viitorul fericit al lumii și, În momentul când Tito s-a opus lui Stalin, „disidenții”, credincioși până la capăt crezului stalinist, fuseseră Încarcerați În două insule ale represiunii titoiste. Ignorați de Kremlin, dar și de anglo-americani, care nu vroiau să irite iugoslavii ostili blocului sovietic, militanții aveau să se reîntoarcă, până la urmă, după decenii, În Italia. Priviți ca niște nebuni
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vrăjmaș îl vom strivi ca și Arhanghelul. Răzbunare, răzbunare, răzbunare, Prin oțel și foc. Brațe tari de gărzi legionare La hotare vom înlănțui. Năzuinți de doruri milenare Legiunea le va împlini. Noi ne dăruim, să servim mereu Altarul sfânt de crez legionar. Căpitane, Căpitane, Căpitane, în veci pe drumul tău! Aceste versuri erau simple gânduri versificate și nu aveau nimic din arta poetică a cântecelor legionare cunoscute, alcătuite ca versificație de poeți de talia lui Radu Gyr și muzica de Nello
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-l pe Rege, care era și el un prosovietic, ca și întreg aparatul de stat al dictaturii sale. Singura forță care ar fi putut să se opună ar fi fost Legiunea, care prin zecile de mii de tineri, crescuți în crezul Căpitanului și cu formidabila adeziune populară, putea oricând deveni o armată de temut în apărarea țării, contra unei agresiuni comuniste. Evenimentele luaseră un curs precipitat: înțelegerea de la Craiova se soldase cu pierderea Cadrilaterului, (județele Durostor și Caliacra), Basarabia și Bucovina
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
legătura cu ambasadorul italian la București, Ghigi, după evenimentele din 21-23 Ianuarie 1941, pentru a-i explica adevărata cauzalitate a celor întâmplate. Pentru cei necunoscători ai împrejurărilor excepționale din trecut, în care Nicolae Petrașcu își arătase credința de nestrămutat în crezul legionar și capacitatea sa uriașă de organizare, contau prezența sa permanent vie și încurajatoare de care se simțeau atrași și de care se apropiau ca de o sursă de energie luptătoare inepuizabilă, pentru a se contamina. Schimbarea poziției grupurilor de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de rasă... După răsboiul mondial, condițiile din Germania și Italia au determinat ca purtători ai duhului de renaștere națională să fie luptătorii tranșeelor. În România însă, generația care a făcut răsboiul nu s-a simțit atrasă de chemarea unui nou crez. Condițiile de trai de pe atunci, dimpreună cu viața de lux, petreceri și politicianism, au îndepărtat această lume dela preocupări cari depășiau momentul. în plus, o influență covârșitoare a mai exercitat asupra acestor oameni: elementul străin și înstrăinat, care domina în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu port nici o vină.” După o pauză începu să ne spună: „Să știți că ce suferim noi acum se aseamănă cu ce a suferit în Evul Mediu o mișcare asemănătoare cu a noastră, în Portugalia, având tot ideea națională drept crez de luptă, cu o camaraderie puternică bazată pe o disciplină autoimpusă și selectarea elitei după capacitatea de jertfă, care a dispărut fără urmă în meandrele istoriei. Ceea ce cred eu că nu avea acea mișcare era dragostea, care la noi arde
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]