51,468 matches
-
motivele expuse mai sus, Curtea reține că este întemeiată și critica formulată prin raportare la prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, calificată eronat drept o critică de neconstituționalitate extrinsecă, și constată că prevederile art. 2 pct. 27 din legea criticată, cu referire la introducerea art. 10^2 alin. (1) lit. c) în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, conservă și perpetuează viciul de neconstituționalitate al soluțiilor legislative anterioare a căror neconstituționalitate a fost constatată prin deciziile Curții
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
și, pe de altă parte, schimbarea categoriei de folosință a terenului agricol, cu privire la care apreciază că procedura de despăgubire a proprietarilor este reglementată deficitar și generează un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare. ... 158. Analizând norma criticată, Curtea constată că art. 10 alin. (1) reglementează, prin derogare de la prevederile art. 92 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (care interzic amplasarea construcțiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan, pe cele amenajate cu lucrări
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
ansambluri arheologice și istorice), posibilitatea amplasării elementelor de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice în extravilanul unităților administrativ-teritoriale, fie pe terenuri agricole, indiferent de clasa de calitate a acestora, fie pe terenuri amenajate cu îmbunătățiri funciare. Potrivit reglementării criticate, amplasarea acestor elemente urmează să se realizeze în condițiile art. 92-103 din Legea nr. 18/1991, care se aplică în mod corespunzător, precum și în condițiile prevăzute de art. 10 alin. (2)-(7) din legea supusă controlului de constituționalitate. ... 159. Dispozițiile
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
elemente de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice, Curtea reține că legea prevede acordul prealabil al proprietarilor terenurilor, iar în cazul în care aceștia nu pot fi identificați, acordul prealabil al deținătorilor terenurilor. În vederea manifestării acordului, norma criticată prevede expres publicitatea anunțului privind intenția de a executa lucrările de construcții. În cazul în care persoanele menționate refuză să își dea acordul, litigiul este dedus soluționării instanței judecătorești, care, dacă constată că refuzul este nejustificat, pronunță o hotărâre care
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane și se completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului 169. Critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 și ale art. 48 din actul normativ criticat vizează, în esență, schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi în vederea amplasării elementelor de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice, care, în opinia autorului sesizării (Avocatul Poporului), contravine art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății și art.
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
amplasării elementelor de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice, care, în opinia autorului sesizării (Avocatul Poporului), contravine art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății și art. 35 privind dreptul la un mediu sănătos din Constituție. ... 170. Analizând normele criticate, Curtea reține că art. 13 consacră posibilitatea amplasării elementelor de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice pe spațiile verzi situate în intravilan. Amplasarea se realizează prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
construcțiilor urmează a se face fără a fi necesară modificarea prealabilă a documentațiilor de urbanism, în condițiile prevăzute în contractul care conferă dreptul de a executa lucrări de construcții, respectiv în hotărârea judecătorească prin care este recunoscut acest drept. Norma criticată stabilește însă o limită, reglementând expres că, „în cazul amplasării supraterane, suprafața cumulată a amprentei la sol a acestor elemente de infrastructură fizică să nu depășească 50 de metri pătrați și 10% din suprafața totală a spațiului verde în cadrul
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
amplasării supraterane, suprafața cumulată a amprentei la sol a acestor elemente de infrastructură fizică să nu depășească 50 de metri pătrați și 10% din suprafața totală a spațiului verde în cadrul căruia sunt amplasate“. ... 171. Dispozițiile art. 48 din legea criticată completează art. 71 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, care interzice schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor, indiferent
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
de regimul juridic al acestora, în sensul introducerii unei excepții de la această interdicție, respectiv aceea a cazului „în care se realizează lucrări de construcții pentru infrastructura fizică necesară susținerii rețelelor de comunicații electronice“. ... 172. Curtea constată, așadar, că normele criticate modifică în mod corelat cadrul legal în vigoare, instituind posibilitatea ca elemente de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice să fie amplasate pe spațiile verzi situate în intravilan, cu efectul reducerii acestor suprafețe în limita a 50 de
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
prevadă concret condițiile în care se realizează schimbarea destinației de spații verzi a terenurilor. Însă, pe lângă faptul că instalarea construcțiilor urmează a se face fără modificarea prealabilă a documentațiilor de urbanism, Curtea reține că, prin art. 13 din legea criticată, legiuitorul transferă stabilirea acestor condiții fie părților care încheie contractul în baza căruia se execută lucrările de construcții, deci implicit beneficiarilor contractului, adică furnizorilor de rețele de comunicații electronice/ operatorilor de infrastructură de comunicații electronice, fie instanței judecătorești care pronunță
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
pentru perioade rezonabile de timp. Dimpotrivă, legea lasă posibilitatea autorităților competente și furnizorilor de rețele de comunicații electronice/ operatorilor de infrastructură de comunicații electronice să modifice acest regim încontinuu, fără nicio limitare sau fără nicio condiție impusă în textele legale criticate, ceea ce accentuează riscurile ecologice urbane, având un impact negativ imediat asupra viabilității și sustenabilității acestora, asupra calității vieții și stării de sănătate a populației, mai ales în condițiile în care media de spațiu verde pentru un locuitor în România
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.328D/2018. Aceeași instanță, în complet diferit, apreciază - în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.325D/2018 - că „excepția este neîntemeiată, dispozițiile de lege criticate îndeplinind condițiile de constituționalitate în raport de prevederile constituționale invocate“. ... 15. Curtea de Apel Brașov - Secția penală consideră ca fiind neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, întrucât textele de lege criticate sunt în concordanță cu prevederile constituționale și convenționale menționate de autorul
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
Curții Constituționale nr. 2.325D/2018 - că „excepția este neîntemeiată, dispozițiile de lege criticate îndeplinind condițiile de constituționalitate în raport de prevederile constituționale invocate“. ... 15. Curtea de Apel Brașov - Secția penală consideră ca fiind neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, întrucât textele de lege criticate sunt în concordanță cu prevederile constituționale și convenționale menționate de autorul excepției. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 321 din 14 septembrie 2004, nr. 806 din 9 noiembrie 2006, nr. 412 din
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 17. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.387D/2018, apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, invocând, în acest sens, deciziile nr. 412 din 8 octombrie 2013 și nr. 349 din 11 mai 2017. Astfel, subliniază că avocatura este un serviciu public, care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, profesia de
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
60 alin. (6) și art. 113 din Legea nr. 51/1995, republicată în 2011, au devenit art. 25, art. 59 alin. (6) și, respectiv, art. 107 din aceeași lege, republicată în 2018. Curtea se va pronunța însă asupra textelor de lege criticate având în vedere numerotarea și cuprinsul care au produs efecte în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Astfel, dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată în 2011, au fost modificate prin prevederile art. I
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
asupra dispozițiilor art. 26 alin. (1), ale art. 60 alin. (6) și ale art. 113 din Legea nr. 51/1995, republicată în 2011, în redactarea ulterioară modificării prin Legea nr. 187/2012, dar anterioară modificării prin Legea nr. 25/2017. Textele de lege criticate au următorul cuprins: – Art. 26 alin. (1): „(1) Exercitarea oricărei activități de asistență juridică specifică profesiei de avocat și prevăzută la art. 3 de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenție. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 26 alin. (1), ale art. 60 alin. (6) și ale art. 113 din Legea nr. 51/1995, în redactarea criticată, au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - invocate și în prezenta cauză - și față de critici similare. ... 23. Astfel, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
prin Decizia nr. 30 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 23 martie 2021, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, reținând, în paragrafele 30 și 31, că dispozițiile de lege criticate oferă instanțelor de judecată cadrul legal pentru a veghea ca desfășurarea fiecărui proces, indiferent de ramura de drept în care acesta a fost declanșat, să aibă loc cu respectarea dreptului la apărare, garanție a dreptului la un proces echitabil. În
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
Legea nr. 51/1995, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 31. În plus, autorii excepției sunt nemulțumiți și de modul de interpretare și aplicare în cauzele deduse judecății a dispozițiilor de lege criticate. Or, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că aspectele ce țin de aplicarea legii intră în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiilor, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. ... 32. Pentru considerentele expuse
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, care au următorul conținut: „În sensul prezentei legi, [...] comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională. “ ... 16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 21 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite. Totodată, din motivarea excepției rezultă că neconstituționalitatea prevederilor criticate este susținută și prin raportare la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională. “ ... 16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 21 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite. Totodată, din motivarea excepției rezultă că neconstituționalitatea prevederilor criticate este susținută și prin raportare la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, referitoare la caracterul de stat de drept al statului român și la principiul legalității. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 52
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
are, conform legii organice speciale în materie, competența de soluționare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale“. ... 22. Așadar, cu toate că textul de lege criticat stabilește expres caracterul comisiilor județene de fond funciar de „autorități publice cu autoritate administrativ-jurisdicțională“, Curtea constată că, în realitate, din ansamblul reglementărilor legale care conturează cadrul de organizare și funcționare a acestora rezultă în mod inechivoc faptul că acestea nu
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). ... 30. În concluzie, Curtea constată că afirmația potrivit căreia comisia județeană ar fi autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională, cuprinsă în prevederile de lege criticate, reprezintă un anacronism, incompatibil cu principiul coerenței legislative. Aceasta constituie, totodată, o reglementare revolută, ce poate genera confuzii și care trebuie înlăturată, întrucât logica ansamblului legislativ este afectată în condițiile coexistenței unor prevederi discordante. Certitudinea juridică, precizia și claritatea ce
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]