3,585 matches
-
de el. Buddha nu este o divinitate distantă și intangibilă către care să-ți ridici privirile cu teamă și smerenie, ci un prieten înțelept și o călăuză iubitoare pentru care simți o afinitate lăuntrică spontană, căci el însuși și-a croit drum printre greșelile și capcanele naturii umane, peste toate culmile și sub toate genunile saṃsărei. Acest element omenesc al caracterului lui Buddha este cel care îi atenuează strălucirea perfecțiunii și o eliberează de aparenta distanțare și izolare de viața omenească
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Drepturile omului se afla „în rândul întâi un ziarist de foarte mare talent care, lipsit de logica adeseori silită, de admirabila sofistică a lui Panu ca și de ușurătatea reprezintanților zilnici ai intereselor de partid, a știut totuși să-și croiască un drum propriu, fiind interesant în orice amintire și orice polemică a sa...“ După încheierea acestei prime serii a Drepturilor omului, redactorii ziarului, redeveniți șomeri, și-au căutat fiecare câte un loc de muncă, de preferință în presă. C.C. Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din capul locului. Gablitz este un poet care n-a existat nicăieri și niciodată; inventând acest sunet nemțesc, eu avui în vedere predilecțiunea Convorbirilor literare pentru tot ce se aduce pre la Berlin. Subscrierea M.I. Ellias este un nume evreiesc croit într-adins pentru a măguli simpatiile și aspirațiunile israelite ale domnului Titu-Liviu Maiorescu. Primul vers: «Ca o liră fără sunet» este tot ce poate fi mai comic prin echivocitatea de a desemna tot așa de bine o hàrpă ca și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o Dacie Mare. Se poate. Noi însă să nu le turburăm acest vis, pentru că el nu va deveni niciodată o realitate, rămânând pentru totdeauna numai un vis și nimic mai mult. Cu modul acesta liberalii-naționali nu vor înscena nicidecum calea croită de roșiii de odinioară, ci, în prima linie, cu sau fără dinastia domnitoare, vor să aducă ordine în finanțele Statului, să reducă budgetul armatei și să emancipeze de influența politicii străine, și în special de aceea a Rusiei, care este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
morală. Simt cum voința mi se concentrează, cum gîndul devine hotărît, pozitiv, înalt. Cu cîteva minute înainte să notez aceste impresii, mușchii feței mele erau încordați și, probabil, ochii îmi străluceau. Era un moment de grație, bun nu numai să croiești, dar și să treci la împlinirea celor mai îndrăznețe planuri. *Neîndoielnic, Nichita Stănescu a fost cel mai liber dintre scriitorii români postbelici. Apărut într-o epocă de prefacere a literaturii (venită după „dezghețul” din 1956), el a beneficiat de simpatia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu sarea, dar care nu a realizat nici măcar speranțele propriilor ei luptători jertfiți pe altarul așa-zisei libertăți și care nu mai au astăzi nici măcar valoarea unei piese de muzeu. Interesant este modul în care au reușit mulți să-și croiască drum peste granițele în care domnește dictatura bunului-plac a domnului Ceaușescu. Și aici este de relevat imaginația mereu neastâmpărată și neîngrădită a românului. Că unii pleacă în vizită și nu se mai întorc, se cunoaște. Dar, în Caraș-Severin, zona de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
românească nu putea veni decât din altă parte. În atacul disperat al unor politicieni de a lua locul altora, nu vedeam nimic aducător de lume nouă. Nădejdea era în tineret. În fața războiului pentru supremație dintre partide și provincii, tineretul își croise drumul său. El era și unitar în acțiunea lui și curat în gândurile pe care le nutrea. Din nenorocire în Universitate nu mai întâlneam tineretul la care priveam cu admirație și cu nădejde din orașul provincial. Luptătorii autentici și promotorii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fost încredințat cu organizarea preoților din Ardeal le-a lăsat impresia că Bălan își bagă oamenii și aici ca să facă tot ce vrea el. Pe păr. Stan eu nu-l cunosc prea bine. Știu că atunci când noi ne sbăteam să croim începuturile unei mișcări în preoțime, Sfinția Sa era complet străin de Mișcare. De aceea-i bine ca să considerați și vechimea și să nu dați cuiva trei încredințări, iar altuia nici una. L-ați numit la Culte și în Comisia pentru reorganizarea Bisericii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
românești. Latura politică în lupta legionară a fost o preocupare cu totul secundară față de primatul educației de transformare a omului. Acum, când poporul român se zbate în lipsuri materiale și morale, lăsate de răsboiu, și în sbuciumul de a-și croi un drum de refacere economică și de redresare sufletească, atenția noastră trebuie îndreptată îndeosebi asupra problemei a doua: redresarea sufletească a poporului român. Cât privește problema politică a țării noastre, ea rămâne să fie rezolvată de organizațiile politice în acțiune
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
2 probe. Cismarii: pot produce într’o zi două perechi bocanci de pingelit sau 4 perechi bocanci cusături vârfuri, tocuri și potcoave. Lengerii: repară într’o zi 6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă/șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
2 probe. Cismarii: pot produce într’o zi două perechi bocanci de pingelit sau 4 perechi bocanci cusături vârfuri, tocuri și potcoave. Lengerii: repară într’o zi 6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă / șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de vest, adică cu poarta de vest din apropierea gheretei Paznicului. Am ocolit orașul în sensul acelor de ceasornic. În partea de nord a porții se află câmpii întinse, pline de buruieni crescute până la înălțimea taliei. Adevărul este că-ți poți croi drum printre ele dacă vrei. Am văzut pe câmp cuiburi de păsărele care semănau cu privighetorile. Se înălțau la cer în căutare de mâncare și apoi se întorceau la locurile lor. Animalele înaintau încet, gâturile și spinările lor înotând pur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
horcăie. Uneori se aude mai tare, alteori mai încet. Continuu sau cu intermitențe. Câteodată pare panicat, de parcă s-ar înăbuși. — Ai impresia că mârâie la cineva, am zis. Ea s-a întors spre mine fără să scoată o vorbă. Își croia drum printre tufișuri cu mâinile înmănușate, iar eu o urmam. — Drumul e mult mai prost decât pe vremuri, zise ea. Când am venit aici ultima oară nu era atât de îngrozitor. Poate ar fi mai bine să ne întoarcem. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de mână. La suprafață pare el calm, dar e acolo un vârtej îngrozitor. Dacă te-a prins, s-a zis cu tine. Nu mai vezi lumina zilei. — Cam cât e de adânc? — N-am nici cea mai vagă idee. Își croiește drum ca un burghiu, așa că probabil pătrunde spre străfunduri, tot mai adânc. Pe vremuri aruncau aici eretici și criminali... Și ce s-a întâmplat cu ei? N-au mai ajuns niciodată la suprafață. Ai auzit de grote, nu? Sunt câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pusese vremea amprenta și-am ridicat privirile. Dinspre coama de nord bătea un vânt care făcea să foșnească crengile copacilor din jur. Printre ele se zărea o pată de cer în formă de semicerc. Un nor gros și negru își croia drum printre crengi. În timp ce-l priveam trecând, am simțit nevoia să-mi ridic gulerul de la palton. Zidul se înălța și el în spatele rămășițelor clădirii. De când am venit în pădure, n-am mai avut ocazia să fiu atât de aproape de el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să mă delectez cu literatură de mult apusă. Câți tineri din ziua de azi mai citesc Roșu și negru? Oricum, în timp ce-o citeam, am fost capabil să-l compătimesc pe Julien Sorel. În cazul lui, defectele și-au croit drum prin caracter până la vârsta de cincisprezece ani, un motiv în plus să-l simpatizez. Mie mi se pare o adevărată tragedie să reușești să te formezi definitiv până la o asemenea vârstă. Ca și când te-ai întemnița de unul singur. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lumii Moartea animalelor Câteva animale bătrâne pieriseră deja. După prima noapte de ger, au fost găsite moarte în zăpada care se așternuse cam de cinci centimetri. Trupul lor mai era acoperit doar de câteva fire de blană aurie. Soarele își croia drum printre nori, făcând să sclipească pământul înghețat. Respirația celor peste o mie de animale plutea în lumina strălucitoare.. Când m-am trezit dimineața, pământul era învelit de o pătură albă de nea. Priveliștea era minunată. Turnul cu ceas se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am întrebat. — Nu lumea asta se sfârșește, ci lumea din mintea ta. — Nu înțeleg. Pe scurt, nucleul conștiinței tale. Imaginea surprinsă în conștiința ta se numește „sfârșitul lumii“. Nici eu nu știu de ce tocmai aceasta s-a găsit să-și croiască drum acolo, dar în adâncul conștiinței tale lumea se sfârșește. Dacă o luăm invers, conștiința ta trăiește în locul care se numește „capătul lumii“. Tot ce există în lumea asta nu se mai întâlnește acolo. E o lume din care lipsesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
actorului în opera de culturalizare a maselor, legătura artistului cu poporul fiind absolut necesară pentru ca „manechinul [...] maleabil și servil, fără personalitate, fără idealuri constructive” să dispară. Ștefan Tita se exersează în noul mod de a scrie în litera ideologiei oficiale, croind un „portret” al „ziaristului zilelor noastre”, M. Vescan urmărește Drumul artiștilor instrumentiști. Singurul articol mai echilibrat , Creator și operă, eliberat de puzderia poncifelor ideologice, îi aparține lui Ion Biberi. D.B.
FORUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287073_a_288402]
-
empowerment, ale femeilor. Femeia socialistă este un proiect care nu are nici o legătură cu acțiunea politică de contestare a patriarhatului și de creștere a puterii publice a femeilor și nu rezultă dintr-o mișcare politică, ci dintr-o construcție identitară croită după standardele neutre În raport cu genul ale conceptului de om nou. Importanța Înțelegerii acestui model sociopolitic constă În faptul că el se perpetuează și la statul postsocialist, care, fără să fi evoluat (dimpotrivă, aflat Încă Într-un moment de dificultate a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
într-o frazare intens afectivă, aflată sub grifa durerii. Invectiva alternează cu ruga pioasă, duritatea cu exhortația creștinească sau cu apelul energic, mobilizator. Se schițează, de altfel, și un program de reformă morală, după paradigma luministă, în numele căreia G. și-a croit activitatea. Însemnare a călătoriii mele..., important document social, ideologic, etic și psihologic al fazei de trecere spre modernitate, rămâne, în literatura română, cel dintâi jurnal de călătorie tipărit. Autorul, genuin, încă nu avea gustul pentru o informație cât mai precisă
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
șale. / În el e un trecut zăcut ca o lingoare, / Și rădăcina lui încă mă doare. // Dar tot mai fulgeră - Parâng - iarăși să știi / - Destin cu creștet sus ne-nfrânt de vitregii - / Străbunul nu, prin oarbele potrivnicii. Cu el, drum vă croiți spre aspre culmi, spre soare.” Versurile din volumul În creștetul luminii adâncesc treptat nota elegiacă, ca și referința simbolică la un univers tradițional de mult părăsit, în vremuri de crâncenă istorie, și regăsit la vremea amurgului, într-o solaritate patetică
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
când explorarea face să apară alternative particulare, noi informații, mai puțin generale, te poți Îndoi de buna fundamentare a strategiei originale. O strategie reușită impune apelarea permanentă la feedback; 6. cum strategia și obiectivele servesc selecționării proiectelor, ele pot fi croite În mod similar, deși sunt net distincte. Obiectivele sunt scopurile pe care firma și le-a fixat, În timp ce strategia este mijlocul de a le atinge. O strategie valabilă În funcție de obiective sigure Își poate pierde valoarea când obiectivele organizației se schimbă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Elaborarea de jos În sus Inițiativele formulării strategice sunt luate la nivelul subunităților, după care urcă prin structură pentru aprobare și integrare cu strategiile elaborate În alte subunități. Nivelul strategiei finale unește strategiile diferitelor subunități. La nivelul acestora, strategia este croită să urmeze circumstanțele particulare, cu dominanta centrată pe consolidarea poziției celei mai favorabile; alte noi inițiative tind să fie continuări ale activităților prezente. Mai mult, un mare număr de manageri din subunități cunosc bine detaliile strategice și operaționale ale firmei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
implice atâția oameni cât este necesar În elaborarea unor moduri de a transforma planul strategic În acțiuni zilnice și a-l face să funcționeze. Așadar sarcina managementului general de implementare a strategiei este aceea de a da formă, de a croi structura managerială, relațiile neoficiale și schema sarcină - autoritate - buget - recompensă-stimulent pe măsura specificului cerințelor planului strategic al firmei. Scopul este de a menține energiile și resursele firmei grupate În jurul obiectivelor și strategiei și de a evita capcana de a lăsa
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]