3,596 matches
-
ceilalți, luau parte la așteptarea apăsătoare, nesfârșită. Noaptea târziu ninsoarea se potoli, un ger aspru începu iarăși să cuprindă întinderea nemărginită de zăpadă, colindătorii nu se mai auzeau, luminile se stingeau în dezordine, neîncetat. Când speranța celor din casă mereu cufundată în bezna adâncă licărea ca flacăra focului gata să se stingă în vatră, în liniștea încremenită, se deslușiră de undeva din curte, un mârâit scurt, un schelălăit ușor, ce aminteau de felul de a se gudura al câinelui lor ciobănesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cer și între ele lungit, nepăsător trupul său. Simțurile se atrofiaseră parcă, doar de auzit mai auzea când, obosit sau prea bucuros de sine, pleoapele i se închiseră ușor. Liniștea îl împresură pe dată ca un balsam plăcut, mirositor se cufundă într-un somn profund, fără vise. Cerul înstelat strălucea deasupra lui, luna nu răsărise încă sau poate da, altundeva, nu peste lanul de grâu auriu ce-l primise cu căldură în brațele sale ocrotitoare. De atunci, ori de câte ori vroia să uite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
se foiau fără rost în apropiere. Ei nu vedeau gigantul de piatră de parcă ar fi fost un copac înalt cu care se obișnuiseră demult, un copac bătrân, scorojit, crescut sub ochii lor, fără nici un scop. În apropiere se află berăria. Cufundați în gânduri impenetrabile, câțiva bărbați zăboveau în jurul meselor cu halbele pline în față, cu privirile ațintite asupra lor. Am așteptat un timp îndelungat până când unul din ei a ridicat halba sorbind tacticos din ea. Eu trăiam emoția de a o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
apă, al inițiatului, labirint și metaforă a misterului creației. Drumul vertical este cel care i se atribuie lui Teodul prin fântână: „Numai în fântână tremură apa ... Se pare că, în clipa când a ieșit de aici, călugărul Teodul s-a cufundat în pământ.” (Cruciada...: 270). Revelatoarea imagine a poeticii blagiene („Numai în fântână tremură apa...”) exprimă, deopotrivă, o întreagă filosofie existențială, dar și o insinuare a Fantasticului oarecum neașteptat în această dramă, sub forma discretă a eresului. în Ivanca , ipostaza hidoasă
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
Atipic prin informație, poezie și mister, „un Parsifal rătăcit” prin cultura occidentală, cum frumos îl numește Noica, preluînd formula din înseși textele lui Eliade, prozatorul încearcă și prin ficțiune, la scara personalității sale copleșitor rezervate, să resacralizeze lumea. Povestea ființei cufundate în paradisiace nostalgii și idealuri apare în toate textele narative ale lui Mircea Eliade. Cît despre funcția metafizică și cosmogonică a lunii, descoperim, alături de el, că e una din problemele cele mai fascinante puse societăților dominate de simbol. Cuvîntul care
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
prea mult timp în spațiul virtual, dacă nu cumva deja o facem, ca să mai avem vreme pentru dezvoltarea și întreținerea relațiilor din lumea offline, sau lumea „reală“, cum le place unora s-o numească. Gândiți-vă la tinerii din metrou, cufundați în propriul telefon mobil, la familiile ai căror membri sunt, fizic, în aceeași cameră, dar fiecare în lumea lui, comunicând cu prietenii sau colegii prin SMS, Facebook sau Twitter. Prin anul 2000, în timp ce eram cercetător Fulbright la Annenberg School for
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
alte și alte emisiuni. Nimeni, în industria televiziunii din acei ani, nu s-ar fi gândit să investească resurse pentru a realiza un film pe care să-l reia de nenumărate ori, în care cineva nu face altceva decât să cufunde niște pastile mentolate într-o băutură acidulată. Ar fi fost de-a dreptul copilăresc, iar chichițele avocățești complicau probabil lucrurile și mai tare, având în vedere că era vorba despre două mărci foarte cunoscute de produse de larg consum. De
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
compas de urmat. Astfel se perindau sub mine și de la mare distanță: munți, localități, ape, păduri și lanuri întinse și grădini. Peste tot mișunând oameni la lucru. Zborul îmi producea o mare plăcere prin liniștea și destinderea în care mă cufunda. Era, de fapt, primul zbor pe care-l făceam după memorabila zi de 23 August, cu două săptămâni în urmă, când, cu Messerschmitul meu 109G făcusem acea aterizare pe o singură roată, așa cum v-am povestit. Mai mult, pot spune
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
la eleganță, departe de a se teme de ste ri litate, trebuie, dimpotrivă, s-o cultive, să saboteze cuvin tele în numele Cuvântului, să știrbească tăcerea cât mai puțin cu putință, să nu renunțe la ea decât arareori, pentru a se cufunda apoi și mai adânc în ea. Maxima, care ține fără îndoială de un gen discutabil, este totuși un exer ci țiu de pudoare, pentru că ne permite să ne smulgem din ple tora verbală și să-i vedem mai bine necuviința
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
surpării totale a facultăților noastre, rod al desfrâului, al lingușirii și al tuturor otrăvurilor; cine a fost insensibil la glorie devine sensibil la infamie. Mirabeau, Laclos, crima în sfârșit, cu toate pârghiile ei, n-au putut să înalțe sufletul acesta cufundat în mlaștina lui: ura, disprețul și toate torturile opiniei au fost neputincioase împotriva acestei forme de insensibilitate, care ar fi culmea filozofiei dacă n-ar fi ultima treaptă a abrutizării și simptomul destrămării. L-am văzut în 6 octombrie pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
că și-l punea dis-de dimineață, pe halat. Într-un rând l-am zărit cățărându-se pe stâncile care mărginesc lacul de la Morfontaine, îmbrăcat cum îi era obiceiul, ca și când stătea să plece la Versailles. De jos, pe unde mă plimbam, cufundată în reveriile mele câmpenești, i-am strigat că, în mijlocul acestei atât de frumoase naturi, Cordonul său Al bastru era cu totul ridicol. Nu mi-a luat în nume de rău nici o clipă că l-am făcut să-și simtă cusurul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de niciun fel. O astfel de carte a fost The Plato Papers. Dan Leno la fel. M-am așezat pe scris și, când am terminat, au fost gata. Când, însă, cărțile au un miez istoric mai important, trebuie să te cufunzi în cultura de atunci înainte să te apuci de lucru. Student: Când vă cufundați într-o altă vreme, despre care urmează să scrieți, o faceți fiindcă vreți Dvs s-o cunoașteți, ori fiindcă v-ar place să trăiți în ea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la fel. M-am așezat pe scris și, când am terminat, au fost gata. Când, însă, cărțile au un miez istoric mai important, trebuie să te cufunzi în cultura de atunci înainte să te apuci de lucru. Student: Când vă cufundați într-o altă vreme, despre care urmează să scrieți, o faceți fiindcă vreți Dvs s-o cunoașteți, ori fiindcă v-ar place să trăiți în ea și s-o descrieți din această persepectivă? PA: Vreau s-o înțeleg, sigur că
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Se spune că în artă, talentul și șansa aduc izbânda, în politică minciuna și calomnia, în știință numai munca. Dar dacă în artă izbânda este învăluită de o orbitoare glorie, în politică de un perfid extaz, în știință izbânda este cufundată într-o imperturbabilă tăcere. Posteritatea, după decenii sau secole va reface o pare din dreptate, clasând lucrurile într-o ordine cât de cât firească. Coborând la clipa de față, să ne plecăm cu recunoștință la amintirea invincibililor anonimi dinaintea noastră
MESAJ DE FELICITARE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Todoran () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1001]
-
să nu fi lăsat acestea urme de neșters asupra lumii românești de astăzi: această lume traumatizată de frica transformată în neîncredere instinctivă, la limita unei duplicități ascunse? Încerc să-mi amintesc de comportarea mea în fața polițiștilor, atunci când prezența lor mă cufunda în adâncuri de frică, precum și descumpănirea mea, pe care mă străduiam să le-o ascund. Retrăiesc o scenă printre altele. Era în 1959, câtăva vreme după proces. Pedeapsa lui Vlad cuprindea și „confiscarea averii“. Această avere cuprindea: hainele lui, un
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
al XIII-lea, potrivit căreia Dumnezeu ar fi creat lumea precum marea țărmurile : retrăgîndu-se. Nu este vorba despre o mișcare limitativă, prin care Dumnezeu se strînge puțin ca să facă loc și operei sale. Contracția înseamnă aici efectiv concentrare: Dumnezeu se cufundă în propriul lui abis, se retrage în misterul lui insondabil, în infinitul lui, dezgolind în urma sa fîșia marginală a lumii. Contracția divină (țimțum) din Cabala, kenoza christică, cele șaptezeci de mii de văluri de lumină și întuneric pe care Allah
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul divin precum picătura cufundată în ocean (op. cit., pp. 105-109). într-un text al lui Ițhak din Acra (secolul al XIII-lea), Moise, necesar pentru împlinirea economiei divine asupra comunității lui Israel, e avertizat de Dumnezeu să nu-și ducă contemplația pînă la cufundarea totală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
necesar pentru împlinirea economiei divine asupra comunității lui Israel, e avertizat de Dumnezeu să nu-și ducă contemplația pînă la cufundarea totală, fără întoarcere, în Ocean. Aceeași temă se regăsește la contemplativi musulmani. Ibn Arabî, în Revelațiile de la Mecca I : Cufundă-te în oceanul Coranului dacă ai un suflu destul de puternic. Dacă nu, mărginește te la studiul lucrărilor care îi comentează sensul aparent, dar nu te arunca în el : vei pieri, fiindcă oceanul Coranului e adînc, iar dacă cel ce se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-te în oceanul Coranului dacă ai un suflu destul de puternic. Dacă nu, mărginește te la studiul lucrărilor care îi comentează sensul aparent, dar nu te arunca în el : vei pieri, fiindcă oceanul Coranului e adînc, iar dacă cel ce se cufundă nu s-ar mărgini să aleagă locurile cele mai apropiate de țărm, el nu ar mai reveni nicicînd către lumea creată. Profeții și moștenitorii-păzitori plonjează către aceste locuri apropiate de țărm din milă pentru univers Alții au țintit către centrul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
țărm, el nu ar mai reveni nicicînd către lumea creată. Profeții și moștenitorii-păzitori plonjează către aceste locuri apropiate de țărm din milă pentru univers Alții au țintit către centrul oceanului ori mai degrabă el i-a atras și s-au cufundat acolo pentru veșnicie (cf. Michel Chodkiewicz, Un océan sans rivages. Ibn Arabi, le Livre et la Loi, Seuil, Paris, 1992). Așadar, chiar în cazul experienței unitive se păstrează distincția dintre o unio verticală definitivă și o contemplație care evită anihilarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
proprie în care poți să te imaginezi făcând mișcări ușoare, înainte și înapoi, înainte și înapoi... Inspiră și expiră ușor și, pentru câteva momente, concentrează-te asupra respirației tale...Imaginează-ți o melodie liniștitoare, în surdină, care vine de la distanță, cufundându-te într-o stare de relaxare mai adâncă și mai adâncă... Simte-ți corpul relaxat. Observă cât de relaxate se simt degetele de la picioare. Poți să simți cu dificultate unele degete față de celelalte...Acum lasă să se relaxeze toți mușchii
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
unele degete față de celelalte...Acum lasă să se relaxeze toți mușchii picioarelor și ele se simt atât de grele, atât de grele, atât de confortabile și atât de relaxate. Lasă să se relaxeze mușchii tăi abdominali. În timp ce simți că te cufunzi din ce în ce mai adânc și mai adânc, poți simți locul în care se odihnește capul tău. Simți presiunea ușoară în partea din spate, în jurul feselor și al părții din spate a coapselor, pe măsură ce te relaxezi. Observă ritmul respirației tale și poți să
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
fenomenul convertirii religioase. Insul, preocupat de problema religioasă, trece mai întâi printr o perioadă de incubație, de coacere a ideii. Toate preocupările lui similare din această perioadă cad pe rând în fundul sufletului, în inconștient, ca o flotă ce s-ar cufunda în ocean. La un moment dat se produce fulgerul inspirației, care n-ar fi altceva decât un proces de năvălire de la periferia sufletului la centru, o ridicare neașteptată a fondului depozitat în inconștient și ocuparea conștiinței obișnuite. Năvala e atât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
leac. Și totuși fericirea trebuie să fie, de vreme ce ea e setea cea mai adâncă și mai neistovită a vieții omenești; de vreme ce ea e tot avântul gigantic al spiritului omenesc, care se înverșunează să sfredelească munții, să străbată oceanele, să se cufunde în măruntaiele pământului, să plutească în văzduhuri, căutând-o mereu într-un galop nebun și fără odihnă sau portretizând-o cu o furie sacră în acele minuni de frumusețe, care sunt capodoperele artei. Dacă nicăieri n-ar exista un substrat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
anul 780 de la izbăvitorul Hristos." (pp. 14-15) Deși textemul diasemic subliniat pare caracteristic mai degrabă narațiunii istoriografice (cronicii) decât celei mitice și/sau literare (basmului), dedublarea religioasă a temporalității ("timpul lui Zalmolxis" vs. "timpul lui Hristos") evocă o Dacie cvasi-mitică, cufundată în sacralitate. Totodată, folosirea unei cronologii plurale, care admite implicit existența și legitimitatea mai multor divinități, trimite către același simbol al crengii de aur (= Unicul aflat dincolo de Multiplu), pe care se articulează întregul roman. 2.2.2. O reprezentare similară
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]