10,969 matches
-
socială, etica profesională, bioetica, toate conținând principii atitudinale și comportamentale moralizatoare pentru om și societate. Cultivând frumosul În viața individuală și colectivă rezultatul nu poate fi decât omul frumos prin atitudine, comportament, respect și ajutor pentru semeni, Înțelegere, toleranță, bunăcuviință, cultivarea valorilor naționale și universale, venerație și Înțelegere pentru trecut, speranță și Încredere pentru viitor. Stilul de viață și frumosul ca percepție socială Stilul de viață În diversele etape ale istoriei poporului român a Îmbrăcat moda timpului respectiv, a realităților geopolitice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
implicare afectivă și optează pentru integrare socială, este capabilă prin urmare ca prin inserție socială să se integreze În dinamica vieții sociale. În fapt este vorba de adolescență și faza de trecere la etapa de adult tânăr, când dezvoltarea și cultivarea creativității deschide perspectivele opțiunii integrative În viața socială. Este o pledoarie convingătoare pe care autoarea o face pentru utilizarea creativității În procesul instructiv educativ ca instrument de bază În construirea personalității. De aici și necesitatea cunoașterii creativității ca mod de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și culesul), etapă În care pentru a subzista omul avea nevoie de un spațiu de aproximativ 5 Km², perimetru absolut necesar pentru a-și procura cele necesare traiului. Urmează o perioadă În care omul domesticește animalele și practică agricultura prin cultivarea pământului cu mijloace primitive, ajungând ca În evul mediu aproximativ 4/5 din populația planetei să fie ocupată În acest domeniu. În acest context era firesc ca densitatea populației să fie determinată de spațiu și de nivelul resurselor. Determinante sub
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca vârstă), Madonna a atins cote de influență în ceea ce se numesc, peiorativ sau nu, industriile culturale sau entertainment pe scurt, nemaiatinse de persoane de sex feminin înaintea lor în America sau în lume. Este, fără îndoială, un geniu în cultivarea publicității și în manipularea presei, elemente esențiale în promovarea unei figuri iconice într-o cultură precum cea americană actuală. "Icoana laică" fabricată de industriile culturale postmoderne simulează și parodiază în același timp stereotipurile feminității, afirmă A. Ciugureanu, într-un demers
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
se urască pe sine și să se comporte aberant. Reînvață, în cea de a treia viață, să se prețuiască și să își trateze sinele mutilat prin relația cu nepoata sa, Ruth. Aceasta îi oferă un model de urmat bunicului, prin cultivarea stimei față de sine și prin distanțarea de cei ce încearcă să îi distrugă doritul echilibru. Meridian (1976) poartă numele protagonistei, Meridian Hill, studentă și activistă ca și Alice Walker pentru drepturile civile în anii șaizeci. Romanul arată dilemele și evoluția
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
anumitor aniversări, inaugurări; ▪ organizarea de conferințe, colocvii, seminarii (publicațiile oferite la târgurile imobiliare); ▪ acordarea de interviuri (mai ales la televiziunile axate pe economie, știri, ca de exemplu The Money Channel); ▪ susținerea unor acțiuni de caritate; ▪ conferințe și declarații de presă; ▪ cultivarea relațiilor cu: personalități, lideri de opinie; ▪ sponsorizarea anumitor activități și altele. Obiectivele publicității se află Într-o strânsă legătură cu obiectivele generale de marketing și răspund la trei cerințe principale: informarea, persuasiunea și amintirea/reamintirea. Pentru a răspunde cerinței referitoare
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
granițe preconcepute”. Trimiterea, în notă, la mai vechea sa opoziție față de „formulă”, încă din Aviograma de la 75 H.P. vrea să argumenteze consecvența atitudinii anticonvenționale; ea este reală, desigur, însă depășirea „formulei” se face acum în sensul înlăturării oricărui exclusivism, al cultivării unei maxime receptivități față de valorile poeziei, fie ele ale prezentului novator, fie ale trecutului: „Voi merge încet, poate grav, spre vârsta mea nouă, voi privi atent la formele inedite, îmi voi umple sacul cu obșteștile încântări - scrie el tot aici
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
interesul particular acordat sintaxei textuale, în defavoarea înțelesului noțional al cuvântului; interpretarea poeticității limbajului ca distanțare de normă („faceți greșeli de gramatică”); refuzul distincției tradiționale dintre frumos și urât; tendința de dinamizare a discursului liric (în consens cu „ritmul vremei”) prin cultivarea unui imagism în care contează în primul rând surpriza asocierilor, relația insolită, simultaneismul viziunii, cu consecințe în sfărâmarea sintaxei moștenite și multiplicarea perspectivelor: încercare de surprindere a însuși procesului genetic al „viziunii”. Într-un cuvânt - o concepție foarte modernă, de-
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nopții Să înțelegeți dansul visului pe o frânghie de viscol Să vă treziți din lene pentru foamea și setea fecundă Să recunoașteți misterul care juca o horă fantastică peste pleoapele voastre închise. E aici o „pedagogie lirică” tipic avangardistă, vizând cultivarea disponibilității revelatorii a ființei, zguduirea inerțiilor, dinamizarea sensibilității în sensul participării la miracolul cosmic („Cu-o ancoră de sunet să-ntârzii în minune”) - noua versiune a freneziei romantice a comuniunii cu „misterul” universal. Știindu-se profund vulnerabil într-o lume
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în față și modelul teoretic conturat de un André Breton despre „suprarealitate”, ca spațiu în care realul și imaginarul, înaltul și adâncul, trecutul și viitorul încetează să mai fie percepute contradictoriu. Tot către propozițiile din manifestele lui Breton trimit și cultivarea vastei rețele de analogii, cultul imaginii, al relațiilor insolite dintre obiecte distanțate de convenția realistă. În prelungirea unor mai vechi considerații ale sale, poetul francez va face mai târziu niște afirmații ce ni se par valabile în mare măsură și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
exerseze cât mai spectaculos, în direcția „neprevăzutului” și „noutății” „asocierilor de idei și de obiecte”. Când însuși programul avangardei se va întemeia din rațiuni de dinamizare a viziunii, de sfidare a retoricii tradiționale și de aliniere la „pulsul epocii”, pe cultivarea unui imagism mozaical și caleidoscopic, poetul nu va avea, practic, nici o dificultate de „adaptare”, fiind, dimpotrivă, încurajat să-și dezvolte o predispoziție evidentă. Schimbările nu vor fi totuși neînsemnate. Unei alte „lumi a obiectelor”, modelate după realitățile „fazei activiste industriale
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
APOCALIPSA ! Oameni, puteți opri apocalipsa, aplicând următoarele măsuri: a. Cantitatea de oxigen, existentă în aerul atmosferic, destinați-o strict consumului ființelor vii (inclusiv pentru respirația oamenilor), pentru menținerea vieții pe pământ. b. Produceți noi cantități de oxigen prin: b.1.cultivarea plantelor verzi, ca sursă de oxigen și de hrană pentru oameni și pentru animale și ca filtru curățitor al aerului, ca absorbant al oxidului și bioxidului de carbon din aer. b.2. produceți oxigen prin hidroliza apei: descompunerea apei în
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
dat autovehiculul și tot Dumnezeu produce apocalipsa. În cadrul emisiunii T.V. Ferestre către viitor, în anul 2012, Pavel Coruț a prezis pentru anul 2020, o mare secetă și penurie de hrană și de apă și a recomandat mai multe măsuri pentru cultivarea plantelor în condițiile actuale de secetă și de criză economică. În faza actuală de derularea apocalipsei, viața pe pământ nu mai poate decurge de la sine. Atunci când energia solară ne pârjolește și ne arde de vii, nu este suficient să ne
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
în timp ce majoritatea populației este abandonată în sărăcie și ignoranță. Unii își permit vizite de agrement în cosmos, în timp ce alți membrii ai societății sunt analfabeți, fără ocupație. Să luăm exemplu de la unele țări nordice, care câștigă bani și se întrețin din cultivarea florilor și a legumelor. Unele terenuri din România, rămân nelucrate, în timp ce există șomeri, oameni săraci și importăm fructe și legume. Situația plantelor ar putea fi ameliorată în timp și adaptată noilor condiții de mediu, aflate în permanentă înrăutățire, ca urmare
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
se aplică și alte metode pentru prevenirea supra încălzirii clădirilor: a. Se vopsesc clădirile în culoare albă. b. Se acoperă clădirile (acoperișurile și pereții) cu plante. Scopul principal este ca plantele să absoarbă energia solară și să evite supraîncălzirea clădirilor. Cultivarea plantelor pe clădiri economisește o bună parte din energia electrică, necesară pentru răcorirea clădirilor prin ventilație mecanică. Câștigul secundar este purificarea aerului de către plante, prin absorbția oxidului și bioxidului de carbon din aer, deci diminuarea poluării aerului. Plantele absorb energia
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
v]zut că un exemplu viu de umanitate primitiv]. Este adev]rât c] toți str]moșii noștri au tr]it din vânat și cules pan] acum vreo zece mii de ani si c] aceste mijloace de subzistent] au fost înlocuite de cultivarea p]mântului, creșterea animalelor și de inventarea și folosirea unor instrumente care au smuls mediului mai multe resurse și mai mult] energie; oamenii au putut astfel s] tr]iasc] în comunit]ți mult mai largi. Dac] tribul G/wi nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în etică hindus], jainist] și budist], si anume, satya, ahimsa și tapasya. Cea de-a treia a mai ap]rut în discuția noastr] despre practicile austere asociate ascetismului (tapas, „c]ldur] spiritual]”). Pentru Gandhi, acest concept reprezint] un cadru pentru cultivarea curajului, ț]riei, tonusului și, în primul rând, a dezinteresului (invocând aici Gita) necesar pentru punerea în practic] cu succes a tehnicii în discuție. Satya se refer] la „adev]r”, dar unul privit într-o tripl] ipostaz]: onestitate, adev]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
statutul socioeconomic al acestora. Buddha a fost preocupat de toate formele de viat]. Într-un sens etic mai profund, conceptul budist de societate include toate fiintele vii, nu doar oamenii, ci și animalele și creaturile inferioare. Spre deosebire de sistemele etice occidentale, cultivarea virtuților morale și sociale vizeaz] comportamentul fâț] de toate fiintele vii. În opinia lui Buddha, monarhul universal era obligat s] conduc] în mod corect și imparțial. Conceptul de corectitudine prezint] trei dimensiuni: imparțialitatea, r]splata dreapt] și buna-credinț]. Deși imparțialitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încercat s] determine conduită pornind de la calit]țile naturale ale inimii și ale minții și presupunând c] cele dou] ar trebui s] subordoneze toate celelalte predispoziții naturale. Mencius a asociat înțelepciunea cu valoarea de adev]r shi, iar nechibzuința în cultivarea sensibilit]ții și a rațiunii (deci a inimii și minții) a asociat-o valorii fei. Ideea potrivit c]reia inima și mintea ar reprezenta un standard deformat - deosebirea dintre o dezvoltare normal] și una deficient] a ansamblului inim]-minte - presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în toate acțiunile sale, capacitatea să interioar] va converti orice energie din exterior într-un factor de stimulare și de modelare a îndemân]rii. Orice activitate deprins] poate s] devin] m]iestrie și, deci, izvor de frumusețe, ins] din nefericire, cultivarea unui talent presupune renunțarea la altele. A fi des]vârșit într-un anumit domeniu înseamn] a fi mai puțin bun în altul. v. Xunzi: confucianismul pragmatic Prin studiul teoriilor analitice asupra limbajului, Xunzi a descoperit o cale de a readuce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comunitate global]. Deci, continuitatea Shi’a cu tradițiile și valorile musulmane r]mane legat] de autoritatea spiritual] conținu] investit] în imam și în reprezentanții acestuia. vi. Perspectivele sufiste Sufismul este dimensiunea mistic] și ezoteric] a islamului și pune accentul pe cultivarea vieții personale în c]utarea iubirii și a cunoașterii divine. Având în vedere faptul c] o mare parte din înv]ț]tură sufist] trebuia s] îi faciliteze musulmanului c]utarea unei relații personale cu Dumnezeu, s-a considerat necesar că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai devreme, a devenit un susțin]tor al gândirii sufiste, dar a încercat s] sintetizeze perspectivele morale din Shari’a prin noțiunea de pietate interioar] dezvoltat] de sufism. El consideră obligațiile poruncite de divinitate drept un punct de plecare pentru cultivarea unei personalit]ți morale, cu condiția ca acestea s] conduc], în mod natural, la dezvoltarea unui sens etic care s] își g]seasc] motivația în viață interioar]. Cu toate acestea, el a fost sceptic cu privire la acceptarea insistentei anumitor sufiști asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moment dat, atunci când insist] c] nu este posibil (mai ales pentru un principe) s] respecte toate virtuțile „deoarece condiția uman] nu permite asta” (1513, p. 52). De aceea, „f]când ceea ce este bine” în politic] va însemna uneori, de fapt, cultivarea unui viciu uman. (Deși Machiavelli renunț] uneori la aceast] poziție sever], vorbind despre ceea ce „pare s] fie un viciu”, vezi p. 53, The Prince). Considerații similare se aplic], poate mai riguros, în tratarea ariei problemei noastre în termenii moralei rolurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu ne putem baza pe intuiții în sine, ca intuiționiștii. Când avem timpul necesar și suntem lipsiți de prejudec]ți, ar trebui s] ne gândim critic care sunt cele corecte sau cele mai bune, judecând dup] m]sura în care cultivarea lor îndeplinește finalit]țile oamenilor în general. De-a lungul timpului înțelepții au f]cut acest lucru; deci exist] supoziția c] e bine s] ai convingerile morale împ]rt]site de gânditori. Dar este doar o supoziție: unele dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost o personalitate suprinzătoare, unind cărturarul subțire, poliglot și erudit cu dregătorul activ și abil. Legiuitor, diplomat, istoric, orientalist, el a înțeles să fie, în numele iubirii de patrie, într-o vreme de înstrăinare culturală, și un deschizător de drum în cultivarea limbii române prin gramatică, poetică și lirică. Cultura sa, întinsă, era clasică („lăudații” Aristofan, „Isiod”, „Euripidu”, „vestitu Omir”, Aristotel, Salustiu, „Ovidie” și „Verghilie”, „Tasu”, „Ariostu”, „Petrarha”, filosoful „Volter” sunt deseori citați) și îi impunea respectul normei și al modelului. De
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]