6,583 matches
-
de joc). Efeminatul stil devine În curând nu doar sursă a prețuirii, ci și motiv de zeflemea. Very macaroni putea Însemna, după caz, și ceva foarte la modă, dar și o caricatură bună de ridiculizat. Dacă am porni, precum câțiva curioși, exact pe urmele unei asemenea caricaturi - o lucrare dintr-un mare muzeu londonez -, am da răspuns și uimirii din prima pagină a cărții noastre. Nu Înțelegeam atunci ce legătură putea fi Între yankeul Doodle care intră În oraș În chip
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și-a construit-o În Împrejurimile Parisului și aici se dedică cultivării extreme a senzațiilor sale. Se Îmbată de parfumuri pe care le-a ales În mod bizar și le-a clasat; Își compune simfonii de lichioruri. Sau adună obiecte curioase, flori rarisime, de care se entuziasmează și se plictisește. Dar, prin această carte, Huysmans a făcut cunoscuți unui mare număr de tineri de acum patruzeci de ani scriitorii Încă secreți, pictorii ignorați, artiștii cel mai puțin cunoscuți de public. Din
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sistemul În virtutea căruia strămoșii noștri vedeau În achiziționarea unei mobile un bun plasament; deoarece fiecare a simțit instinctiv că este mai elegant și mai confortabil să mănânci dintr-un serviciu de porțelan Într-o singură culoare decât să le arăți curioșilor o cupă pe care Constantin a copiat celebra Fornarina. Artele reușesc să creeze minunății pe care persoanele obișnuite ar face bine să le lase În seama regilor, precum și monumente care nu aparțin decât națiunilor. Cel care este destul de neghiob pentru
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
orice cetățean a unui standard minim de viață. Numai că, în țări ca România, acest standard poate fi foarte scăzut. Din acest unghi de vedere, românii trăiesc un fel de deziluzie marcată și determinată de un ecart, de o diferență curioasă între așteptări și rezultate. Speranțele post revoluționare erau acelea că vom trăi cu toții mai bine într-o lume liberă. Din entuziasm accentul era pus pe finalități și nu pe metodele de a atinge acele finalități. Ne doream să trăim mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
comunității cu ajutorul redirecționării, așa cum a fost ea descrisă de Konrad Lorenz. ș...ț Deoarece activitatea vânătorilor era Întărită de comportamente care vizau, la origine, partenerii umani - adică agresiunea În interiorul speciei - În locul relației biologice dintre animal și vânat a apărut ceva curios: vânatul devine un adversar aproape uman și este tratat ca atare. ș...ț În consecință, vânatul este transformat Într-o victimă sacrificială (W. Burkert, 1983, p. 20). Cu alte cuvinte, sacrificiul este un substitut simbolic pentru omorârea din actul vânătorii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
era un ceremonial public: chiar dacă nu toți sătenii erau invitați la masa mare, ei puteau asista la numeroasele secvențe și rituri efectuate În locuri publice (biserica, spre exemplu) sau În casele actorilor principali, care acum se deschideau și permiteau accesul curioșilor. Cu o zi Înainte, o ceată de flăcăi, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, colinda satul: ei anunțau nunta și intrau În casele celor pe care trebuiau să Îi invite, Îi cinsteau cu vin sau țuică și, prin formule ceremonioase, Îi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cel din 2006, voi face referiri folosind nume „în clar”, în timp ce la cele care au fost doar subiecte involuntare în studiul „despre cum s-a făcut” voi face referire fără a folosi nume sau elemente precise de identificare. Cititorii mai curioși și cu mai multă perspicacitate în citirea informațiilor din lumea afacerilor este posibil să identifice și firmele nenominalizate, chiar dacă nu vor exista certitudini. Trebuie precizat faptul că introducerea tuturor firmelor pe lista de contactare a fost făcută cu cele mai
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
tehnologice ale anilor ’85-’90 erau învechite și, în consecință, sortimentul era mult restrâns, iar posibilitățile de satisfacere a cererii erau neglijabile. Totul era justificat de un ipotetic export spre URSS și de relații alambicate de comerț exterior. În mod curios, nu există încă explicații coerente legate de paradoxala funcționare a acestei industrii (ca, de altfel, și a celorlalte industrii socialiste!). În teritoriu, existau numeroase puncte de procesare care erau legate de aria limitrofă de colectare a laptelui. Având în vedere
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
psihică a individului într-un moment de încordare, de puternică emoție. El abordează, cu o aplecare ca și naturalistă, nuvela psihologică, oprindu-se asupra unor cazuri-limită, unele cu substrat patologic, implicând factorul congenital. Pe un fond sufletesc zdruncinat, purtările neașteptate, curioase sunt consecința unor împrejurări care pun nervii unor inși hiperreactivi la grea încercare. În vreme de război istorisește un caz de demență, scrânteala cârciumarului Stavrache fiind pricinuită de o anxietate prelungită în care se insinuează frica. Frica îngrozitoare, paroxistică frânge
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Imitație). Printre snoavele pe care le urzește (Norocul și mintea, Fără noroc, Minciună), una, intitulată Mamă, este prelucrată după Anton Pann. În proză, traduce basmul Făt-Frumos cu moț în frunte, după Charles Perrault, și - folosindu-se de o versiune franțuzească - Curiosul pedepsit, după Cervantes. Alte transpuneri sunt Broasca minunată, după Mark Twain, Sistema doctorului Catran și a profesorului Pană, Masca, O balercă de Amontillado, după E. A. Poe, prin intermediul tălmăcirii lui Charles Baudelaire. În scrisori, îndeosebi în cele din anii exilului berlinez
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de expresie în sensul zis curat românesc”. Din lectura textelor grupate în Itinerar critic, se poate deduce că C. scrie în continuare cu o inegalabilă vervă despre tot ceea ce îi cade sub ochi. El nu cunoaște, se pare, acea maladie curioasă, pe care o cunosc cei care trăiesc multă vreme printre cărți, greața de literatură. E, dimpotrivă, mai curios, mai hotărât decât oricând să lămurească și să corecteze erorile de interpretare. Sporul de ani l-a făcut mai înțelegător, judecățile sunt
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
pare a fi considerată însă epoca lui Iordache Darie Dărmănescu, a cărui trepidantă viață a fost transpusă de B. în romanul Conspirația Dărmănescului (1936). Desfășurarea narațiunii este aceea a romanului istoric tradițional, deviată, în final, în pagini de un vizionarism curios pentru cine nu le admite substratul ezoteric și simbolic. Motivările psihologice sunt făcute cu iscusință, personajele aspiră la o statură și trăsături de epopee, dialogurile între inamici sunt impregnate de un aer cavaleresc, patriotic și declamator totodată, cu unele tentative
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
de lorzii și nobilii camerei parlamentului; căci nu este numai persoana mea de care am grijă, ci de bunăstarea și pacea regatului». La auzul discursului său, s-a produs o agitație în curtea de judecată. Cu toții, prieteni sau dușmani, erau curioși să audă ce avea să spună regele în finalul alocuțiunii sale. Însă orice ar fi fost, stinghereala curții de judecată era maximă. Partidul republican, în ciuda victoriei reputate, nu se află în poziția de a pierde timpul, sau de a-și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
această slăbiciune a să - jocurile de noroc - în a capta atenția reginei într-un mod inedit:"Într-o zi, Mazarin câștiga la cărți, având în fața sa o grămadă mare de aur, fiind privit de un grup și mai mare de curioși. Fie din dorința de a o impresiona pe Regina, sau pur și simplu pentru a-și satisface o dependență pe care nu și-o putea controla, Mazarin a pariat toate câștigurile pe ultima mâna și a câștigat. Punând acest noroc
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Amănuntul acela neînsemnat îi conferea fotografiei, la urma urmei cât se poate de obișnuită, o semnificație aparte. Neștiind să-mi formulez gândul, mă mulțumeam să repet în sinea mea, visător: „Fetița asta aflată, nu se știe de ce, pe o măsuță curioasă, într-o zi dispărută pentru totdeauna, acel 22 iulie 1905, în străfundurile Siberiei. Da, franțuzoaica mititică ce-și sărbătorea în ziua aceea cei doi anișori, copila ce-l privește pe fotograf și, dintr-un capriciu inconștient, își crispează degetele incredibil
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
avea, în acele momente, o înfățișare cu totul aparte: băbuțele, alungate de furtunoasa intrare în scenă a bețivului, se refugiau pe treptele casei mari de lemn din fața imobilului nostru, copiii se ascundeau pe după copaci, la ferestre se vedeau fețe jumătate curioase, jumătate speriate. Iar în arenă, bunica discuta cu un Gavrilici îmblânzit. De altfel, el nu era prost. Înțelesese de mult că rolul lui trecea dincolo de beție și de scandal. Se simțea oarecum de neînlocuit pentru echilibrul psihic al curții. Gavrilici
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
plină zi, clipind din ochii orbiți de scânteierea primei brume. Pe când treceam, o voce a răsunat în ceata veselă de elevi care continuau să manifeste față de mine aceeași ostilitate disprețuitoare. - Ați auzit? A murit mama lui... Am surprins câteva ocheade curioase. L-am recunoscut pe cel care vorbise - fiul vecinilor noștri... Indiferența replicii mi-a lăsat timp să-mi imaginez situația aceea de neconceput: mama mea murise. Toate evenimentele din ultimele zile s-au adunat brusc într-un tablou coerent: absențele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Ce vedea pe-al ei amant În al lumei mire POESIS În hăină de imagini cu fruntea visătoare Apar în fața lumei zâmbind cu întristare; Când veselă, când tristă, dar totdeuna jună, {EminescuOpVIII 291} Zâmbirea mea atrage, cântarea mea adună Mulțimea curioasă - ce o răpesc în cer, În visuri fără margini, în raiuri de mister; Și azi ridic palatul iluziilor dalbe, Și azi chem împrejuru-mi sororile-mi rozalbe Ca să le-ngîn viața și-n cupa lor aurie Să torn zi și-ntuneric, dureri și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de mine. - Cine-i omul acela-n negru? întrebai. - A! răspunse bătrânul, mai că aș fi uitat de-a i te recomanda; e-un spaniol, ca și răposata mea consoartă; vină! Îi urmai și în curând stam înaintea acelui om curios. - Căutați, don Caldero! începu socru-meu, aici am onoarea a vă prezenta pe ginerele meu, contele Lejonsward... Don Caldero, atașat la ambasadura spaniolă. Îmbrăcatul în negru spuse mai multe cuvinte din datorie cătră socru-meu, care se depărtă de la noi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vede treaba că nu sânt nici într-o primejdie de viață; dar vream să aflu pricina, cel puțin să mă păzesc de aici înainte. Mohamed îmi spuse că în Nil se află mulțime de pești buni de mâncat și foarte curioși a se studia; dar se află și un fel de torpilă (un pește) ce are în sine o putere electrică pe care o cunoștea foarte bine arabii noștri, și de aceea, temîndu-se să nu pață ceea ce am pățit eu, nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
minunea ce se împlinea de atâtea veacuri, într-aceeași zi la același ceas, și totdauna așteptată cu aceeași nerăbdare, cu aceeași credință... Mai rămânea încă un ceas de așteptare și sfânta încăpere era încă de mult plină de lume: rândurile curioșilor sau mai bine credincioșilor era astfel de strânse și înghesuite încît pe tot minutul întreitul șir al ostașilor era împins, spart, și abia era în stare să restatornicească buna orânduială. Încăperea fiind foarte strâmtă a bazilicei și, neputând să încapă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de păsări, cari nu se mai vedeau nici pe lângă cadavre, nici în alt loc. Asemenea la câni, fiindcă trăiesc în apropierea oamenilor, se observa influența răului. [ 51] Cam aceasta era starea boalei, fără a mai pomeni în deosebi multe cazuri curioase cari se arătau la o seamă de oameni. Pe timpul acesta nu domnea nici una din boalele obicinuite, și unde se întîmpla să fie vruna se prefăcea în ciumă. Unii mureau de lipsă de îngrijire, alții chiar cu grija cea mai bună
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
formă deosebită a toată crearea (Schaffen) artistică. Numai modul și maniera formărei constituie distincțiunea, căci în artea noastră artistul singur întrebuințează propria sa individualitate ca material întru manifestarea ideei. Însă el esprimă această particularitate a sa în privirea unei mulțimi curioase. Daca mulțimea nu e decât curioasă și s-a adunat numai din cauza unei plăceri simțuale, atunci e rău și de arte și de artist, nu însă pentru că el se espune și servă unei adunări pestrițe de (prescurtare) omorâre de timp
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
artistică. Numai modul și maniera formărei constituie distincțiunea, căci în artea noastră artistul singur întrebuințează propria sa individualitate ca material întru manifestarea ideei. Însă el esprimă această particularitate a sa în privirea unei mulțimi curioase. Daca mulțimea nu e decât curioasă și s-a adunat numai din cauza unei plăceri simțuale, atunci e rău și de arte și de artist, nu însă pentru că el se espune și servă unei adunări pestrițe de (prescurtare) omorâre de timp, ci pentru că mulțimea se degradă pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din cauza unei plăceri simțuale, atunci e rău și de arte și de artist, nu însă pentru că el se espune și servă unei adunări pestrițe de (prescurtare) omorâre de timp, ci pentru că mulțimea se degradă pe ea însăși la una [mai] curioasă, degradând printr-asta si artă [și] artiști. Căci actori și public stau [într-o] influențare așa de reciprocă, în[cît] se poartă și ridică reciproc. [Un] public înstrămat de entuziasmul [artis]tic, răsfățat d-a nu se abandona cu totul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]