27,663 matches
-
Avem dușmani... Ei sînt numeroși. Trageți în ei, tovarăși artiști!" (Konstantin Simonov). Instigarea la ură și permanentizarea acesteia reprezintă, probabil, una dintre cele mai importante și mai durabile reușite ale poeziei propagandei comuniste. Sechelele luptei de clasă infiltrate timp de decenii în conștiința românilor - izbitoare în anii 1990 - sînt sesizabile, chiar și astăzi, cu precădere în rîndul neadaptaților la noile "vremuri noi". Formulele clare și violente la care au recurs versurile propagandistice și-au dovedit din plin utilitatea. Ele fuseseră, mai
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
lui Amiel, format acolo, Russo descoperea uimit o realitate căreia contemporanul și concetățeanul său genevez avea să-i consacre miile de pagini ale Jurnalului intim. Antrenat de o asemenea dinamică, Russo își privește copilăria ca pe un paradis pierdut. în deceniile următoare, topos-ul în cauză va deveni loc comun al literaturii noastre, însă Alecu Russo l-a formulat cel dintîi. "Părul, cu locul bătut pinpregiurul de vitele satului lui, ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
renege iubirea adîncă față de provincia natală, Russo încearcă să-și examineze propria țară cu ochi obiectiv; reușește doar pe jumătate, fiindcă el o privește tot doar cu ochii sufletului; imaginea Moldovei propusă de el nu s-a mai modificat în deceniile următoare. Pe urmele fratelui său necunoscut și sublim, Russo presimțea că peisajul este pînă la urmă, ca și la Amiel, doar un état d^âme. "Moldova cuprinde tot felul de vederi, vesele, întunecoase, cîmpenești, îmbogățite de podoabele naturii. Mai are
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
în 1991, noii guvernanți reconsideră personalitatea muzicianului român. Enescu e reinvestit cu atu-urile unui passe-partout de anvergură europeană! Festivalul reânvie precum Pasărea Phoenix - spre bucuria și încântarea melomanilor și specialiștilor - dând semnalul recuperării unei normalități, ivită cu peste trei decenii în urmă, în timpuri... anormale! Zăgazurile opresiunii sunt anulate prin includerea, pe afișele acelei ediții, a unor partituri cu tematică religioasă, interzise până în 1989: Missa brevis de Joseph Haydn, Missa Brevis de Palestrina și Requimul de W.A. Mozart. După
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
anormale! Zăgazurile opresiunii sunt anulate prin includerea, pe afișele acelei ediții, a unor partituri cu tematică religioasă, interzise până în 1989: Missa brevis de Joseph Haydn, Missa Brevis de Palestrina și Requimul de W.A. Mozart. După mai bine de trei decenii, vremurile reveneau așadar și, odată cu ele, artiștii, până atunci ținuți sub obroc: Lorin Maazel, Georges Prêtre, Zubin Mehta, Roberto Benzi, Sergiu Comissiona, Lawrence Foster, Daniel Barenboim, Micha Maisky, Filarmonica Regală din Londra, Orchestra Radiodifuziunii Bavareze, Filarmonica din Israel, Orchestra simfonică
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
pună în act proiectul aparținând Fundației Royaumont (Franța) și Colegiului Ghislieri din Italia, intitulat ” Moarte și Înviere”, cu muzică religioasă de Mozart și Diego Pérez. Luni, 16 Septembrie, au intrat în competiție concertul aniversar al Corului ”Madrigal”, fondat cu cinci decenii în urmă de către inegalabilul Marin Constantin (ora 16,30), cel de-al doilea concert-spectacol cu opera Walkiria de Wagner (ora 18,00) și spectacolul de balet ”Dracula” realizat de Compania de Dans ”Vortice”. Deciziile pentru 21 Septembrie au fost încă
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
Rossini, într-o versiune tinerească, dinamică. A urmat apoi emoționanta interpretare în varianta pentru violoncel și orchestră a Adagio-ului de T. Albinoni, ce l-a avut protagonist pe Marin Cazacu, unul dintre cei mai importanți muzicieni români ai ultimelor decenii, care a impresionat și de această dată prin sunetul cald. După veritabilul memento ce a trimis publicul cu gândul la tragismul vieții foarte scurte a lui Dinu Lipatti, avântul tineresc a revenit pe scenă odată cu primele măsuri ale Melodiilor lăutărești
Omagiu lui Dinu Lipatti by M?d?lin Alexandru ST?NESCU [Corola-journal/Journalistic/83890_a_85215]
-
țări cu recunoscute tradiții muzicale: Cehoslovacia, URSS, Franța, Austria, Belgia, Polonia, Bulgaria. Germania, Iugoslavia, Anglia, Italia etc. Un excepțional capitol în istoria muzicii româneaști de la mijlocul veacului trecut, poate fi atribuit, fără echivoc, îndelungatei și prestigioasei activități, de aproape două decenii și jumătate, pe care maestrul Ion Dumitrescu a desfășurat-o, cu exemplară responsabilitate, profesionalism, dăruire și pasiune până la sacrificiu, la cârma Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. De numele său se leagă realizarea - cu sprijinul factorilor de decizie guvernamentală, o
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
membru. Aniversarea Centenarului nașterii sale, constituie un nou prilej pentru a aduce, în prim plan - prin concerte, simpozioane naționale și internaționale etc., importante momente din viața și opera acestei personalități emblematice a muzicii românești, a culturii române. Sperăm ca în deceniile ce vor urma, opera sa - să biruie cu succes anii, să fie cât mai prezentă în programele instituțiilor publice de concerte și spectacole, în emisiuni de radio și televiziune etc, pentru a înnobila și entuziasma „multe generații de români și
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
Mircea Mihăieș In ultimul deceniu și jumătate, în România s-au închis mii de librării. Mii. N-am nostalgia comunismului și nu m-au sedus ambițiile sale de-a deschide în fiecare sat dacă nu o librărie, măcar un punct de vânzare a cărții. Nu
Vor dispărea librăriile? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8393_a_9718]
-
în curs de apariție! Alina Chelaru (Roma, Italia) este mai cunoscută ca Iamalina în peninsulă, mai cu seamă din iunie 2013, de când a lansat într-un concert cu ștaif CD-ul de debut. În România, până să plece (cu un deceniu în urmă) nu a reușit mai mult de înregistrarea câtorva melodii pop-dance, în schimb de câțiva ani își compune și produce muzica deplasată spre jazzy, așadar mai intimă, orientată spre atmosfera de club. Până să plece în Los Angeles (unde
Muzicieni rom?ni din diaspora (II) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83971_a_85296]
-
ale muzicii românești”, portretul componistic a oferit iubitorilor creației naționale a secolului XXI un florilegiu din catalogul creației compozitoarei, în interpretarea unora dintre soliștii de seamă ai teatrului, cărora li s-au alăturat coregrafi, balerini, instrumentiști. Personalitatea muzicienei este de decenii cea a unui creator de maximă originalitate ca inspirație, măiestrie a abordării majorităților genurilor componistice - muzică de cameră, concertantă, simfonică, operă și balet. Selecția miniaturilor vocal instrumentale a revelat pagini impresionante ca sensibilitate, poetică muzicală, declamație dramatică (interpreți Mihaela Stanciu
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
imaginea lui publică, dar prin atitudini câteodată piezișe, secante la cutumele ori ștaiful vremii, dovedește că cinstea de fond este mai presus de orice. Există o bună credință structurală, o onestitate cu care s-a angajat încă de acum cinci decenii în slujirea literaturii clarinetistice, rămânând un restitutor ideal pentru care merită cu adevărat să compui: fie și numai pentru că, recurgând uneori la "combinații" de o înduioșătoare abilitate, nu poate fi în nici un caz un pehlivan al stilurilor muzicale ci, dimpotrivă
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
dirijat de Constantin Silvestri, Gianni Schichi de G. Puccini, dirijat de Ionel Perlea și Nunta în fundul Moldovei de Paul Constantinescu, dirijat de George Georgescu. Distribuția a fost: Mireasa - Floria Capsali, Mirele - Oleg Danovski<footnote În lucrarea Opera Română. Al doilea deceniu. 1931-1941, Editura Info Team, București, 2002, p. 293-301, Anca Florea afirmă că în rolul Mirelui a fost Dimitrie (Trixy) Checcais, și nu Oleg Danovski. footnote>, Flăcăul trist - Mitiță Dumitrescu, Mama soacră -Mary Georgescu, Sora miresei - Marie Jeanne Livezeanu, Nașul - D.
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Josefina Krannich, Magdalena Rădulescu, Rozina Krannich, Coca Ignat, Tamara Grămadă, „flăcăii” - Nicolae Iacobescu, Bela Balogh, Dimitrie Checais (dublu rol), V. Ivan, Petrică Bodeuț; „lăutarii” - coriștii: Dragomir Grigoreacu, Costel Simionescu, Ștefan Mureșeanu, Mircea Zverca<footnote Anca Florea, Opera Română. Al doilea deceniu. 1931-1941. Editura Info Team, București 2002, p. 293-301. footnote>. Regia: Panait Victor Cottescu, regia scenică: sculptorul Mac Constantinescu. Corepetitorii: Liubomirov, Brânzeu, Carp. ISTORIC: Spectacolul s-a reluat pe 13 mai, apoi pe 27 mai și 31 mai 1939, dirijor fiind
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
referim la managerul Vasile Corpodean și la directorul Marius Moldovan , aflați în fruntea unui entuziast colectiv didactic și administrativ. Un rol foarte important în educarea și motivarea pentru jazz a tinerelor talente (elevi și studenți), îl marchează la Cluj de decenii un împătimit mentor, Ștefan Vannai , a cărui esențială contribuție la emanciparea mai multor generații de muzicieni și, în genere, la promovarea jazz-ului ca limbaj artistic creativ este demnă de relevat cu deosebire. Încă din anii ’80 ai veacului trecut
Emulații în jazz - ul transilvan (I) by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83966_a_85291]
-
purtând cu sine suferințe fizice ascunse inimaginabile, care i-au adus sfârșitul la numai 56 de ani, departe de patrie, cu greu își poate avea corespondentul desăvârșit, incontestabil. Iată, a trecut un secol de la naștere și mai bine de patru decenii de la dispariția să, iar amintirea lui Constantin Silveștri departe de a se estompa, ne îndeamnă la repetate trimiteri la realizările sale epocale, la versiunile interpretative de neuitat ale partiturilor lui Mozart și Beethoven, Dvorak și Ceaikovski, Enescu și Paul Constantinescu
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
sună drept o replică: “E cu mult mai bine să fii fluierat decât ignorat!” În Franța, Belgia, Olanda, Germania și mai ales in Anglia, Constantin Silveștri a cunoscut marile satisfacții artistice, Orchestră din Bournemouth aducându-i - de- a lungul unui deceniu - veritabile triumfuri săptămânale. Auditorii englezi l-au adulat. Coști înlăturase “morgă londoneză”, iar orchestră să provinciala aspiră la locul de “primadona” pe scenă vieții muzicale din Anglia. Publicul din Brighton nu mai aplaudă și bătea din picioare, ci solicită dirijorului
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
destin de această corală: Veronica Bojescu și Sabin Pautza. Suntem îndreptățiți, cei veniți să asculte concertul, să privim acest moment ca o filă din albumul istoriei madrigațiștilor. Veronica Bojescu s-a identificat ca destin profesional, cu mai mult de trei decenii de “madrigalism”, în calitate de asistent-dirijor al Maestrului Marin Constantin. I-am urmărit și acum discursul gestual, ca și rezultatul lucrului cu tinerii aflați acum, marea majoritate, în componența ansamblului. Artista a propus patru lucrări scrise pe afișele timpului cu
Madrigal Recital eveniment by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84003_a_85328]
-
Prudenta diversitate De câteva decenii, diversitatea sonoră, sub multiplele sale aspecte (diversitate formală, stilistică, atitudinală etc.), a început să rețină atenția analiștilor. Cu toate acestea, problemele teoretice globale pe care le ridică, atât la nivel metodologic și epistemologic, cât și din punct de vedere estetic
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
cultural - am asistat și la un concert experimental, cu proiecții video, sub același patronaj UNESCO, intitulat Mân High . Muzicile din program evocau, pe baza unor imagini de arhivă, aventură stabilirii unui record de înălțime al saltului cu parașuta din primele decenii ale secolului XX... Au fost prezenți la Glasgow aproape toți conducătorii organizațiilor și asociațiilor europene din domeniul muzicii, dar și ai unor organizații internaționale, cea mai importantă fiind Internațional Music Council, cu sediul la Paris, condusă de ani buni de
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
de manifestări și activități de rezonanță - pe lângă continuarea stagiunii de concerte “Paul Constantinescu”, printre care: participarea Asociației la organizarea și susținerea unor evenimente muzicale corale de pe teritoriul țării, printre care: Festivalul Coral Internațional “D.G. Kiriac”, ce se desfășoară de peste două decenii în orașul Pitești; Festivalul Coral Internațional “Ioan D. Chirescu” - inițiat de oficialitățile locale din orașul natal al ilustrului compozitor - Cernavodă - aflat în prezent la cea de-a 31-a ediție; Festivalul Coral “Timotei Popovici” de la Caransebeș; Festivalul Coral Internațional “Pastorala
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
timișorean - un proiect de lungă durată, care se va materializa într-o o arhivă online a muzicienilor, trupelor și materialului discografic produs în oraș. Lansarea acesteia a fost marcată de o expozitie interactivă cu fragmente documentare despre muzica timișoreana a deceniilor trecute. Dan CHIRIAC
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
unor compozitori, parte dintre ei colegi de generație cu maestrul: Cornel Țăranu, Doru Popovici, Costin Miereanu, Iancu Dumitrescu și mulți alți muzicieni care în cotidiene sau săptămânale puneau în discuție la rubrica de cultură și „arte frumoase” teme majore racordate deceniului șapte al secolului trecut; numele lui Remus Georgescu se impunea de fiecare dată în prim plan. Veți avea bucuria de a constata că Remus Georgescu era la acea vreme o certitudine. Apariția sa pe orice afiș de concert era o
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
al muzicii de avangardă europene, György Ligeti, generând adevărate capodopere ale literaturii muzicale camerale și simfonice, prezente cu obstinație pe importante scene de concert naționale și internaționale, încurajați de generosul sprijin al Consiliului Județean Timiș, am decis reeditarea, după șapte decenii, a acestui monument al folcloristicii românești, o adevărată carte de vizită a spiritualității rurale românești bănățene. Din cuprinsul Monografiei, zămislite în urmă fericitului popas folcloristic, încurajat de Dimitrie Gusti, răzbat, cu claritate și consecventă, prospețimea și savoarea folclorului țărănesc dintr-
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]