27,984 matches
-
care continuă, în vechea și nefericita noastră capitală, să submineze stabilitatea funcționării corecte a sistemului democratic, operând, prin urmare, cu răceală împotriva integrității politice, sociale și morale a patriei noastre. Nu cred că este necesar să subliniez că exemplul de demnitate supremă care tocmai ne-a fost oferit de comisarul asasinat trebuie să fie obiect, pentru totdeauna, nu numai al respectului nostru total, dar și al venerației noastre celei mai profunde, întrucât sacrificiul său i-a dat dreptul, începând din această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fiica ajungând la vârsta înțelepciunii, căsătorindu-se la timpul potrivit - băiatul cu o fată drăguță, viitoare mamă a unor copii sănătoși, iar fata cu un băiat frumos și plin de bărbăție, evident militar. Și, în cele din urmă, prosperând în demnitatea vieții lor de pensionari, îndrăgiți de urmași, și, după o viață fericită și câtuși de puțin zadarnică, în plinătatea bătrâneții, aveau să coboare în mormânt. Aceasta este cu siguranță povestea a nenumărate perechi căsătorite, și tiparul vieții oferite de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
bine să-ți vezi de treburile dumitale. Dacă ai amabilitatea să-ți întorci capul puțin spre stânga vei vedea ușa. Îți doresc o după-amiază plăcută.“ Prevedeam că nu mi-ar fi fost prea ușor să ies din scenă cu toată demnitatea și aș fi dat nu știu cât să nu fi avut ghinionul de a mă întoarce la Londra înainte de a-și fi rezolvat dna Strickland situația. I-am aruncat o plivire. Părea cufundată în gânduri. Curând a ridicat ochii spre mine, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mătasea moarată în diferite culori pastilate. Își făcuse o reputație frumoasă în privința acurateței și eleganței lucrărilor pe care le preda. Scotea bani buni. Dar nu putea scăpa de ideea că a-și câștiga singură existența era un lucru oarecum sub demnitatea ei, așa că ținea să-ți amintească din când în când că e o doamnă din naștere. Nu se putea stăpâni să nu introducă în conversație numele cunoștințelor sale, ceea ce-ți dădea convingerea că n-a coborât câtuși de puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
decât s-o plictisească. Blanche își pusese haina și pălăria, se îndreptase spre ușă și el înțelese că într-o clipă o să plece. Se repezise la ea, îi căzuse în genunchi și-i apucase mâinile renunțând la orice fel de demnitate: „Ah, scumpa mea, nu pleca! Nu pot trăi fără tine! Am să mor. Dacă am făcut ceva care te-a supărat, te implor să mă ierți. Mai acordă-mi o șansă. Am să mă străduiesc și mai tare să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
singură, și umilită, și distrusă ar fi îngrozitor să n-aibă unde să se ducă. Nu părea să aibă nici un fel de resentiment. Presupun că era o comportare banală din partea mea că mă simțeam puțin supărat de lipsa lui de demnitate. Poate că a ghicit și el ce era în capul meu căci mi-a spus: — Nu mă puteam aștepta ca ea să mă iubească așa cum o iubeam eu. Eu nu sunt decât un bufon. Sunt genul de bărbat pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
oferit s-o ducă într-o călătorie. I-a spus că Strickland o să se plictisească foarte curând de ea. Când mi-a repetat toată această scenă dezgustătoare, m-a scos din sărite. Nu manifestase nici înțelepciune, nici măcar un pic de demnitate. Nu omisese nici un amănunt care-o putea face pe nevastă-sa să-l disprețuiască. Nu există cruzime mai mare decât aceea a unei femei față de un bărbat care o iubește pe când ea nu-l iubește. N-are nici un pic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
multă ușurință despre frumusețe, însă, fiind lipsiți de adevărata măsură și înțelegere a cuvintelor, abuzează de acesta, așa că el își pierde forța; iar lucrul pe care-l întruchipează, împărțindu-și numele cu o sumedenie de obiecte de duzină, își pierde demnitatea. Oamenii folosesc adjectivul frumos pentru o rochie, pentru un câine, pentru o predică; iar când ajung să privească în față Frumusețea adevărată, nu mai sunt în stare s-o recunoască. Pompa exagerată cu care se străduiesc să-și împodobească gândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
s-a recăsătorit acolo. Poate că are și copii, o afacere. Poate că toată lumea o salută respectuos, cu un surâs larg. Poate că, punând un ocean între ea și noi, a ajuns să ne uite de tot, să-și recapete demnitatea, fără trecut, fără durere, fără nimic. Poate. În seara aceea, răniții nu erau la ea. Străzile erau pline cu ei, majoritatea beți, înjurau trecătorii, răcneau și vomitau, umblând adunați în grupuri. Atunci, pentru a-i evita, Josăphine o ia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
În automobilul electric, pe aleea cu pietriș din dreptul gării. Era un automobil electric străvechi, unul din primele tipuri, de culoare gri. Văzând-o cum stătea acolo, zveltă și dreaptă, și admirându-i chipul, pe care se citeau frumusețea și demnitatea, topite Într-un zâmbet de visătoare amintire, inima i s-a umplut brusc de mândrie. Când ea l-a sărutat distantă, iar el s-a urcat În automobilul electric, l-a străbătut un fior rapid de frică, să nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și zice „Eu sunt absolvent de Yale, nu steagul meu cu craniu și oase!“, atunci cei șase vagabonzi aveau instrucțiuni să se ridice nesmintit, În văzul tuturor, și să iasă din teatru cu o expresie de profundă tristețe și de demnitate rănită pe față. Se susținea, deși fără dovezi, că o dată rândurile vagabonzilor angajați au fost Îngroșate de un vagabond adevărat. Au jucat toată vacanța pentru protipendada din opt orașe mari. Lui Amory i-au plăcut cel mai mult Louisville și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
carton, din gurile cărora atârnă, gâfâind, limbi de hârtie de mătase; (2) o serie de rochițe de stradă amestecate cu surorile lor de gală, toate Întinse pe masă, toate evident noi; (3) un sul de tul care și-a pierdut demnitatea și s-a Înfășurat șerpește pe toate obiectele din jur: și (4) pe cele două scaune micuțe, o colecție de desuuri ce desfide orice descriere. Ne-ar plăcea să citim nota de plată pentru toaletele luxoase etalate și suntem dispuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nerăbdător să te vadă, dar ți-a uitat adresa acasă. Și-a imaginat, poate, că m-am lăsat cucerit de bolșevism? a Întrebat curios Amory. — O, trece prin clipe foarte grele. — De ce? — Din cauza Republicii Irlandeze. Crede că-i lipsită de demnitate. — Și? — S-a dus la Boston ca să-l Întâmpine pe președintele irlandez și s-a indignat cumplit fiindcă pe timpul drumului cu automobilul cei din comitetul de recepție l-au luat pe președinte de după umăr. — Îl Înțeleg. Ia să vedem, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
el. „Aceasta nu-i o calitate care să se schimbe când văd «suferința omenească», sau «Îmi pierd părinții», sau «Îi ajut pe alții». „Egoismul acesta nu este o parte oarecare din mine. Este partea mea cea mai vie.“ „Pot aduce demnitate și echilibru În viața mea mai degrabă transgresând acest egoism decât evitându-l.“ „Nu există nici o virtute a altruismului la care să nu pot apela. Sunt capabil de sacrificii, de generozitate, pot dărui lucruri unui prieten, pot Îndura multe pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dacă să cheme mai întâi salvarea, poliția, televiziunea sau pompierii. O doamnă mai slabă de înger leșină și un aurolac începu să țipe ceva despre pedofili și sfârșitul lumii. În toată această învălmășeală, o călugăriță bătrână își făcu loc, cu demnitate, prin mulțime. - Maica Tereza! țipă bătrânica de la etajul doi, scăpând cel de-al doilea borcan de murături tot în creștetul lui Horațiu. Brusc, un aparat de fotografiat apăru de la o masă plină cu cheeseburger-i, și flash-ul înregistră teribila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
lase baltă tocmai acum, când omul începea cât de cât să gândească. În plus, Contesa descoperise și ea, odată cu Popa, bucuria libertății. În prima zi stânjeneala fusese mare. În a doua zi, un grad suficient de familiaritate îi redase Contesei demnitatea obișnuită. În a treia zi, Contesa încetă să se mai radă pe picioare. Doamna Popa fusese invitată să participe la interogatoriu. Gabrielescu se gândise că astfel își va spăla păcatele cu tergiversarea cercetărilor. În plus, ochiul pătrunzător de femeie va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
vechiul schit, se vedea probabil pe sine, robit de frumusețea - răpitoare, ce-i drept - a Valeriei Seciu, pe care o diviniza. ― Cu femeia nu te poți pune, puiule, spunea uneori. Ea este pedeapsa noastră și trebuie s-o îndurăm cu demnitate și oleacă de vin, cât să nu ne fie tare greu. Venea la clasă destul de des, se așeza pe un scaun și râdea cu poftă dacă era de râs, privea cu preocupare dacă era de plâns, simțeai că este lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
gemenii din nou afară pe mama. Nicăieri nu e dorită, săraca, ceea ce are un efect catastrofal asupra stării ei generale. După ce gemenii au țipat cum se cuvine la mama lor, se apucă imediat să mănânce toată prăjitura. Nu‑i sub demnitatea lor. Mamei nu‑i mai rămâne nicio bucățică, deși ar fi vrut și ea să guste. # Rainer crede că actul sexual pe care o femeie e nevoită să‑l suporte echivalează cu o înjosire. Asta reiese clar în cazul mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
are o privire de ansamblu. Deoarece se gândește mereu că în timpul său liber reprezintă un întreg grup și nu doar pe sine însuși, se și comportă mereu ca atare. Dă un exemplu. Ca să ghideze tineretul. Așa cum alții își reprezintă cu demnitate firma chiar și în timpul liber. Când se uită la propriii copii, se cam îndoiește de rezultatul educației pe care le‑o dă. Oamenii străini sunt binecrescuți, iar copiii lui nu. Pe vremea când i‑a conceput, era încă ofițer și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
economisiți (dacă‑i pe‑așa, părinții ar putea să nici nu‑i mai dea bani), ești nevoit să cerșești bani de blugi de la bunica sau de la sus‑numita mătușă și să prestezi în schimb servicii de curier, care‑ți subminează demnitatea personală și te împing pur și simplu către tâlhărie, fiindcă n‑ai încotro. Nici acum Rainer n‑are încotro și trebuie, trebuie să asculte cum țipă Anna: mai, mai, mai, oh da, așa‑i bine, așa, iar Hans bolborosește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
setea, nevoia de adăpost și de securitate, care sunt aceleași pentru toți. Opțiunea lui individualistă anunță genealogia a ceea ce se va numi mai târziu drept natural, în virtutea căruia, dincolo de legile pozitive, mai presus de ele și, la nevoie, în ciuda lor, demnitatea oamenilor impune o obligație etică radicală: existență mea etică, în calitate de individ, mă obligă să-i recunosc și pe semenii mei ca atare. Numai concordia cu mine însumi face posibilă concordia cu aproapele meu; individualismul hedonist fondează o politică anarhistă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
a fost splendoare și măreție altădată, iar acum seamănă cu un câmp de ruine, cu un puzzle din care unele piese majore vor lipsi întotdeauna. Dar ceea ce a rămas permite respingerea afirmațiilor răuvoitoare și readucerea lui Aristip din Cirene la demnitatea unui gânditor autentic și demn de acest nume. Dovadă, tăcerea lui Platon în privința numelui lui Aristip și a muncii sale, chiar dacă umbra lui planează asupra multor pagini ale dialogurilor platoniciene. Cine-i acest Philebos de exemplu, care dă numele unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
adăugând că este în căutarea unui om... îl știm pe Diogene în stare să tragă după el o scrumbie legată cu o sfoară pentru a-și merita statutul de discipol al lui Antistene, să ridice o bucată de brânză la demnitatea de obiect filosofic, să dea lecții de detașare cu ajutorul unei străchini scoase din sac și aruncate apoi la lada de gunoi a istoriei, să recurgă la coarne și la silogism pentru a-și bate joc de practicile logiciene ale Marelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
printre filosofii plăcerii, atâta doar că exegeții se lasă greu: zadarnic am căuta analize ale voluptății epicuriene care integrează, de exemplu, considerațiile finale ale poemului asupra evoluției civilizației și în care găsim dovezi că gândirea lui Lucrețiu poate figura cu demnitate pe lista filosofiilor hedoniste. Este cazul ultimelor versuri ale cărții a V-a, unde Lucrețiu exaltă meritele unei societăți rafinate care, ciudat, apare simultan cu muzica... într-un registru pe care Rousseau, cel din Discurs asupra originii inegalității printre oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
plăcuțe de platină? — Astea le-avem, cu astea funcționăm, zise comandantul Felix S 23. — Mă și mir cum reușiți, rosti oarecum mai cu blândețe bărbosul și lăsă automatul în jos. Hai, înșurubați-vă. Și doamna? — Eu sunt turnată - răspunse cu demnitate Getta 2 - și nu mă pot desface. — Tot de la Drăgănești? — Tot, minți Getta 2. — Ați găsit ceva? îi întrebă bărbosul pe tovarășii săi care, între timp, cotrobăiseră prin magazie. Numai ulei și prune, boss, raportă blondul. — Prune? întrebă bărbosul. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]